\nSe spune despre politicieni c\u0103 au tendin\u0163a de a rezolva o problem\u0103 cre\u00eend o problem\u0103 \u015fi mai mare, iar viitorul sistemului de pensii din Rom\u00e2nia este pe cale s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acest lucru.<\/p>\n
\n\u00cen urma unei m\u0103suri luat\u0103 pe considerente politico-electorale \u015fi f\u0103r\u0103 cuvenitele studii de impact am putea deschide o cutie a Pandorei. Este vorba de majorarea pensiilor, prev\u0103zut\u0103 \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103, care implic\u0103 un efort bugetar de peste 24 de miliarde de lei \u00een acest an, de peste 50 de miliarde de lei anul viitor \u015fi de peste 80 de miliarde de lei \u00een 2022, conform prevederilor legale actuale. Daniel D\u0103ianu, pre\u015fedintele Consiliului Fiscal, estim\u0103 c\u0103 deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB \u00een 2022, \u00een cazul \u00een care condi\u0163iile nu se schimb\u0103.<\/p>\n
\nSolu\u0163ia poten\u0163ial\u0103 la aceast\u0103 problem\u0103, ap\u0103rut\u0103 oarecum timid dar insistent \u00een spa\u0163iul public este cre\u015fterea v\u00eerstei de pensionare, op\u0163ional spun politicienii, la 70 de ani. M\u0103sura are logica ei, dar ar trebui f\u0103cute analize serioase, dincolo de reac\u0163iile actorilor sociali. Care actori sociali pot ie\u015fi \u00een strad\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Fran\u0163a, ca reac\u0163ie la o m\u0103sur\u0103 similar\u0103, sau pot protesta, a\u015fa cum au f\u0103cut sindicatele locale.<\/p>\n
\nO reform\u0103 a sistemului de pensii implic\u0103 proiec\u0163ii pe termen lung, sisteme de evaluare \u015fi implicarea nu numai a factorilor economici, ci \u015fi a celor demografici sau de comportament al indivizilor sau societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei. Cre\u015fterea v\u00e2rstei de pensionare, fie \u015fi op\u0163ional\u0103, ar trebui s\u0103 ia \u00een calcul o serie de factori specifici Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nPrimul, faptul c\u0103 speran\u0163a medie de via\u0163\u0103 de 75 de ani, a doua valoare intens ap\u0103rut\u0103 \u00een dezbaterea public\u0103, ascunde o separare important\u0103 pe sexe, pentru c\u0103 sparan\u0163a medie de via\u0163\u0103 a b\u0103rba\u0163ilor rom\u00e2ni este de 71,6 ani iar cea a femeilor de 79 de ani, conform Organzia\u0163iei Mondiale S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Este aceasta o caracteristic\u0103 a locuitorilor din statele foste comuniste, pentru c\u0103 \u00een occident ecartul scade.<\/p>\n
\nAl doilea factor este speran\u0163a de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, care \u00een Rom\u00e2nia este, la na\u015ftere, de 59,8 ani pentru b\u0103rba\u0163i \u015fi de 59 de ani pentru o femeie. Pentru compara\u0163ie, un suedez sper\u0103 la 73 de ani de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, iar o doamn\u0103 73,3 ani, Suedia conduc\u00e2nd clasamentul european de specialitate.<\/p>\n
\nFactorii demografici de luat \u00een seam\u0103 mai sunt o na\u015ftere la fiecare 3 minute, un deces la fiecare 2 minute, un emigrant care pleac\u0103 la fiecare 10 minute, de unde o depopulare de o persoan\u0103 la fiecare 4 minute.<\/p>\n
\n\u015ei factorii locali ar trebui s\u0103 dea de g\u00e2ndit, \u00een condi\u0163iile \u00een care speran\u0163a medie de via\u0163\u0103 variaz\u0103 de la 77,8 ani \u00een Bucure\u015fti la 73,2 ani \u00een C\u0103l\u0103ra\u015fi. Cu speran\u0163\u0103 medie de via\u0163\u0103 peste medie na\u0163ional\u0103 mai sunt V\u00e2lcea, Clujul, Bra\u015fovul \u015fi Sibiul, iar sub medie se mai situeaz\u0103 Giurgiu, Tulcea \u015fi Olt.<\/p>\n
\n\u00centr-un scenariu ipotetic, b\u0103rbatul mediu din C\u0103l\u0103ra\u015fi nu are a se bucura de pensie nici m\u0103car doi ani, asta dup\u0103 ce a lucrat bolnav mai mult de zece ani. Un scenariu nu prea pl\u0103cut nici pentru personaj, \u015fi nici pentru angajator.<\/p>\n
\nDe altfel, \u015fi apeten\u0163a anagajatorilor de a primi persoane de peste 55 de ani ar trebui studiat\u0103, pe date concrete \u015fi pe chestionare cinstite, \u015fi nu pe r\u0103spunsuri menite a men\u0163ine ne\u015ftirbit prestigiul companiei.<\/p>\n
\nUn alt element de luat \u00een calcul sunt nevoile oamenilor. De regul\u0103, \u00eentreba\u0163i ce c\u00e2t din actualul salariu ar avea nevoie la pensionare, oamenii r\u0103spund 75% (o valoare indus\u0103 mai degrab\u0103 de consultan\u0163ii financiarr \u015fi mai pu\u0163in de nevoile reale ale insului). Dar, cuantific\u00e2nd dorin\u0163ele pensionarilor \u2013 cum ar vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 locuiasc\u0103 \u015fi ce activit\u0103\u0163i l-ar face fericit \u2013 calculele arat\u0103 c\u0103 oamenii au nevoie de 135% din actualele venituri.<\/p>\n
\nNu \u00een ultimul r\u00eend, trebuie remarcat faptul c\u0103 v\u00e2rsta de pensionare chiar a crescut \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimele decenii. \u00cen 2006 v\u00e2rsta medie de pensionare a femeilor era de 57,9 ani, iar \u00een 2018 indicatorul s-a apropiat puternic de 61 de ani, v\u00eersta medie de retragere cresc\u00e2nd cu trei luni pe an. Ritmul de cre\u015ftere a fost acela\u015fi \u015fi pentru b\u0103rba\u0163i, cre\u015fterea fiind de la 62,9 ani \u00een 2006 la 65 de ani (v\u00e2rsta maxim\u0103) \u00een 2018.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul opt \u00een UE la rata de angajare a celor cu v\u00e2rsta de cel pu\u0163in 65 de ani, cu 8,6%, peste media UE de 6,1% \u015fi departe de Bulgaria (5,7%) sau Ungaria (3,2%). Procente mai mari se reg\u0103sesc \u00een Estonia (13,4%), Irlanda (11,5%), Portugalia (11,3%), Marea Britanie (10,6%), Suedia (10,0%), Letonia (9,4%) \u015fi Lituania (9,2%).<\/p>\n
\nLa \u00eenceputul deceniului care tocmai s-a \u00eencheiat, Rom\u00e2nia se afla atunci \u00een ceea ce speciali\u015ftii \u00een demografie numeau “fereastra de oportunitate” pentru eliminarea problemelor legate de sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, migra\u0163ie \u015fi schimb\u0103ri pe pia\u0163a muncii. Intervalul era estimat de demografi la 8 \u2013 10 ani, baz\u00e2ndu-se pe resursele existente, adic\u0103 pe faptul c\u0103 pe pia\u0163a muncii se afla o popula\u0163ie activ\u0103, a celor n\u0103scu\u0163i dup\u0103 1967, care combinat cu o evolu\u0163ie favorabil\u0103 din punct de vedere economic a unui alt indicator demografic, rata de dependen\u0163\u0103, adic\u0103 raportul dintre persoanele prea tinere sau prea b\u0103tr\u00e2ne pentru a munci \u015fi cei ce lucreaz\u0103 efectiv, plus o dezvoltare economic\u0103 rezonabil\u0103, ar fi putut schimba \u00een bine viitorul sistemului de pensii.<\/p>\n
\nAst\u0103zi putem constata, nu prea lini\u015fti\u0163i, c\u0103 am ratat deceniul ferestrei de oportunitate. Modelul rom\u00e2nesc a r\u0103mas fidel politicii pa\u015filor m\u0103run\u0163i, \u00een care lucrurile se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de pe o zi pe alta \u015fi \u00een care viitorul, fie el \u015fi imediat, ne ia mereu prin surprindere.<\/p>\n
\nFundamental, sistemul de pensii este un soi de schem\u0103 Ponzi care func\u0163ioneaz\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme piramida v\u00e2rstelor indic\u0103 o popula\u0163ie t\u00e2n\u0103r\u0103 mai numeroas\u0103 dec\u00e2t popula\u0163ia \u00een v\u00e2rst\u0103, care prime\u015fte o pensie. \u00cen Rom\u00e2nia, dezindustrializarea, emigra\u0163ia, sc\u0103derea ratei natalit\u0103\u0163ii au dereglat acest mecanism, ba \u00eenc\u0103 extrem de repede, \u00een nici 10 de ani de la Revolu\u0163ie.<\/p>\n
\nSingura \u015fans\u0103 a rom\u00e2nilor, fie ei decre\u0163ei sau mileniali, la o b\u0103tr\u00e2ne\u0163e confortabil\u0103 din punct de vedere financiar este dezvoltarea economiei la un nivel care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 sistemul social de pensii \u015fi protec\u0163ie. Este nevoie de cre\u015ftere \u015fi bun\u0103stare economic\u0103, de antreprenoriat, de investi\u0163ii \u015fi de clarviziune politic\u0103, nu de declara\u0163ii lini\u015ftitoare dar lipsite de viziune cum c\u0103 pentru moment avem bani de pensii \u015fi salarii.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se spune despre politicieni c\u0103 au tendin\u0163a de a rezolva o problem\u0103 cre\u00eend o problem\u0103 \u015fi mai mare, iar viitorul sistemului de pensii din Rom\u00e2nia este pe cale s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acest lucru. \u00cen urma unei m\u0103suri luat\u0103 pe considerente politico-electorale \u015fi f\u0103r\u0103 cuvenitele studii de impact am putea deschide o cutie a Pandorei. Este vorba […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8225,333],"class_list":["post-179190","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-analiza","tag-pensii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179190","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179190"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179190\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179190"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179190"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179190"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}