\n\u201eO telegram\u0103 a agen\u0163iei Havas ne veste\u015fte sosirea d- lui Br\u0103tianu \u00een Viena, solicitarea sa pentru sprijinul Austriei \u00een afacerile noastre \u015fi r\u0103spunsul Austriei, care se zice c\u0103 ar fi egal cu \u00eencuviin\u0163area acelui sprijin, dac\u0103 i se vor face concesiuni economice. Nu putem \u015fti nici de ce natur\u0103 pot fi acele concesiuni, nici \u00eentru c\u00eet prim- ministrul nostru este \u00een stare de a pricepe \u00eensemn\u0103tatea lor.<\/p>\n
\nCu toate acestea, t\u0103r\u00eemul economiei politice fiind circumscris \u015fi put\u00eendu – se \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een cele dou\u0103 ramuri mari ale produc\u0163iei brute \u015fi a celei industriale, e u\u015for de presupus c\u0103 Austria va fi cer\u00eend avantage nou\u0103 pentru \u00eenlesnirea desfacerei industriei sale \u00een Rom\u00e2nia, avantaje pe care \u00een mare parte le posed\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u015fi le- a avut de mult.<\/p>\n
\nF\u0103r\u0103 a prejudeca lucrurile, vom premite numai urm\u0103toarea \u00eentrebare : Are Austria interes politic ca noi s\u0103 exist\u0103m ?<\/p>\n
\n\u00cen decursul lungei \u015fi mult \u00eencercatei noastre vie\u0163i istorice am putut observa un lucru. De c\u00eete ori i se propunea Poloniei s\u0103 anexeze Moldova, de at\u00eetea ori Polonia r\u0103spundea c\u0103 desfiin\u0163area statului moldovenesc ar fi un pericol, pentru c\u0103 aceast\u0103 perdea \u00eentre Turcia \u015fi Polonia era cel dint\u00eei zid de ap\u0103rare, cea dint\u00eei stavil\u0103 de \u00eenl\u0103turat \u00een \u00eenaintarea armelor osmane.<\/p>\n
\nPe atunci Turcia era cea dent\u00eei putere militar\u0103 \u00een Europa, ne\u00eentrecut\u0103 dec\u00eet de Spania, care, sub Casa de Austria, ajunsese la culmea m\u0103rirei sale. Polonia avea un interes ca Moldova s\u0103 existe, precum Ungaria avea unul pentru ca Valahia s\u0103 existe. Regii Ungariei \u015fi ai Poloniei aveau pentru Domnii acestor \u0163\u0103ri o deosebit\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103. Cit\u0103m numai c\u00eeteva cazuri. Vladislav Iagello \u015fi so\u0163ia sa Hedviga \u00eel d\u0103ruiesc pe Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel B\u0103tr\u00een, cu foarte \u00eentinse posesiuni \u00een Ungaria \u015fi \u00een Ardeal, Petru Mu\u015fat c\u0103p\u0103t\u0103 de la poloni Pocu\u0163ia pe o cale cu totul prieteneasc\u0103, Movile\u015ftii s\u00eent principi egali \u00een Polonia cu cei mai mari magna\u0163i ai acestei \u0163\u0103ri, lui Miron de pe B\u00eernova (Barnoschi Vvod) i se dau, pentru ca pierduse Moldova, c\u00eeteva mici principate \u00een Polonia, pe cari el domne\u015fte \u00een acela\u015f mod semisuveran ca \u015fi ceilal\u0163i principi, c- un cuv\u00eent marele regat slav c\u0103uta s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 pe c\u00eet putea, prin simpatii, prin daruri, prin ajutoare contra turcilor \u015fi tatarilor perdeaua Moldovei \u015fi a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti contra puterii osmane.<\/p>\n
\nCei ce vor s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze despre aceasta pot cerceta Tratatul de la Karlovitz, \u015fi anume stipula\u0163iunile privitoare la Polonia \u015fi la Moldova. Polonia \u00ee\u015fi deschisese totodat\u0103 o cale b\u0103tut\u0103 \u015fi sigura pentru comerciul s\u0103u cu \u00eenfloritele ora\u015fe italiane prin intermediul coloniilor genoveze din Cetatea Alb\u0103, Chilia \u015fi Tighina. Aceast\u0103 cale comercial\u0103 se ramifica l\u00eeng\u0103 Prut \u00een dou\u0103 drumuri, al Dun\u0103rii \u015fi al M\u0103rii Negre, respective a gurilor Nistrului.<\/p>\n
\nDar pe acea vreme industria omeneasc\u0103 era m\u0103rginit\u0103 la lucru cu m\u00eena, produs\u0103 cu unelte care pref\u0103ceau \u00een obiect de consuma\u0163iune tot numai putere omeneasc\u0103. C\u0103ci r\u0103zboiul p\u00eenzarului \u015fi al postavarului, ciocanul \u015fi dalta, gel\u0103ul \u015fi strugul s\u00eent p\u00eerghii \u015fi suprafe\u0163e \u00eenclinate care prefac la un cap\u0103t al lor \u00een munc\u0103 industrial\u0103 puterea omeneasc\u0103 aplicat\u0103 la cellalt cap\u0103t.<\/p>\n
\nAfar\u0103 de aceea, lipsind drumurile de fier, transportul scumpea marfa manufacturat\u0103 \u00een mod considerabil \u015fi o f\u0103cea accesibil\u0103 numai claselor bogate, \u00eenc\u00eet al\u0103turi cu industria sub\u0163ire, care era pus\u0103 \u00een schimb de o negustorime interna\u0163ional\u0103, al\u0103turi cu lucrarea capetelor culte a industrialilor str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, acelea\u015fi instrumente, acela\u015fi r\u0103zboi, ciocan, dalt\u0103, gel\u0103u produceau la noi cu folos o industrie groas\u0103 pentru trebuin\u0163ele claselor de jos ale \u0163\u0103rii, produc\u0163ie care se dovede\u015fte prin organizarea medieval\u0103 a breslelor din ora\u015fe.<\/p>\n
\nRom\u00e2nii aveau o clas\u0103 de mijloc nu at\u00eet de puternic\u0103 ca cele din str\u0103in\u0103tate, dar \u00een orice caz popula\u0163ia ora\u015felor avea o pia\u0163\u0103 \u00een care s\u0103- \u015fi v\u00eenz\u0103 munca, avea p\u00eenea de toate zilele cu \u00eendestulare. Dac\u0103 domnea un deplin liber schimb \u00eentre \u0163\u0103rile noastre \u015fi celelalte, el sc\u0103dea poate ceva din bun\u0103starea clasei noastre de mijloc, dar esisten\u0163a ei modest\u0103, traiul cu \u00eendestulare \u015f\u00ee\u0163i era asigurat, \u00eenc\u00eet zeci de mii de bra\u0163e erau puse \u00een mi\u015fcare printr- o munc\u0103 folositoare, care- i ferea \u00een mod egal \u015fi de mole\u015firea produs\u0103 prin prea mari bog\u0103\u0163ii \u015fi de istovirea \u015fi imoralitatea produs\u0103 prin s\u0103r\u0103cie \u015fi lips\u0103. Animalul f\u0103c\u0103tor de unelte, precum define\u015fte Aristotel pe om, era un animal lini\u015ftit \u015fi neturburat de grija pentru a doua zi.<\/p>\n
\n\u00cen veacul nostru \u00eens\u0103 lucrurile iau o form\u0103 foarte amenin\u0163\u0103toare pentru cel economice\u015fte slab, pentru cel necult, c\u00eend concuren\u0163a e pe deplin liber\u0103. Nu aducem exemplul nostru, dar p\u00eenzarii din Silezia, ba chiar b\u0103ia\u015fii din Boemia, care au g\u0103urit p\u0103m\u00eentul mult mai ad\u00eenc dec\u00eet to\u0163i b\u0103ia\u015fii altor mun\u0163i, f\u0103r\u0103 ca munca lor s\u0103 poat\u0103 concura, cu toat\u0103 greutatea ei, cu munca lesnicioas\u0103 a altora, s\u00eent o dovad\u0103 demn\u0103 de pl\u00eens pentru tristele \u00eemprejur\u0103ri ce se nasc c\u00eend i se ia unei popula\u0163ii pia\u0163a pe care s\u0103- \u015fi desfac\u0103 munca prin absoluta libertate de schimb \u00eentre productele omene\u015fti.<\/p>\n
\nAt\u00eernarea economic\u0103 de alt\u0103dat\u0103 se schimb\u0103 din nefericire \u00een veacul nostru \u00een esterminarea economic\u0103 a aceluia c\u0103ruia locul unde munce\u015fte sau nivelul s\u0103u de cultur\u0103 nu- i dau acelea\u015fi avantage ca vecinului s\u0103u mai fericit. Cap\u0103tul p\u00eerghiei, care odat\u0103 era ridicat \u015fi plecat de puterea omeneasc\u0103, e ast\u0103zi pus \u00een mi\u015fcare de o putere elementar\u0103, care nu ostene\u015fte niciodat\u0103, care se hr\u0103ne\u015fte cu j\u0103ratic, asemenea cailor n\u0103zdr\u0103vani din poveste, care produce \u00een minute ceea ce omul singur ar produce \u00een ceasuri sau \u00een zile, puterea oarb\u0103 a aburului \u00eentemni\u0163at\u0103 \u00een cilindrul ma\u015finei cu vapor ridic\u0103 p\u00eerghia la un cap\u0103t, iar acea ridic\u0103tur\u0103 se preface la cellalt cap\u0103t \u00een rota\u0163iune, \u00een izbiri cu ciocanul, \u00een imprim\u0103ri \u00een metal, \u00een zbor de suveic\u0103, c- un cuv\u00eent puterea individual\u0103 nu mai e nimic fa\u0163\u0103 cu aceast\u0103 neadormit\u0103 putere care n- are nevoie pentru hrana ei dec\u00eet de c\u0103rbuni \u015fi de ap\u0103.<\/p>\n
\nUnde apare productul fabricei de postav sau de p\u00eenz\u0103, r\u0103zboiul postavarului \u015fi al p\u00eenzarului \u00eenceteaz\u0103. Ba Maiestatea Sa aburul \u015fi- a creat un anume popor \u00een toate \u0163\u0103rile, o a patra clas\u0103 care, datorindu – \u015fi na\u015fterea unei puteri oarbe \u015fi elementare, amenin\u0163\u0103 c- o elementar\u0103 orbire vechile cl\u0103diri ale civiliza\u0163iei omene\u015fti.<\/p>\n
\nN- avem nevoie a o mai spune c\u0103 Rom\u00e2nia e asemenea \u00een mare parte jerfa acestei \u00eentunecoase maiest\u0103\u0163i. Bresla\u015fii, cre\u015ftini \u015fi evrei, \u015fi- a zv\u00eerlit uneltele la apropiarea lui, cu deosebirea c\u0103 cre\u015ftinii fac politic\u0103, se sf\u00ee\u015fie \u015fi se m\u0103n\u00eenc\u0103 \u00eentre ei \u015fi ridic\u0103 \u00een cer pe d. C. A. Rosetti, pe c\u00eend evreii, mai practici \u015fi mai oameni de pace, \u015ftiu a se desp\u0103gubi de st\u00eengerea breslelor prin precupe\u0163irea \u00eentins\u0103 a obiectelor de consuma\u0163iune, scumpind \u00een mod artificial traiul zilnic.<\/p>\n
\nCumc\u0103 acest soi de via\u0163\u0103 economic\u0103 nu poate duce dec\u00eet la discompunerea deplin\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne nu mai poate fi \u00eendoial\u0103. Mai poate \u00eens\u0103 o asemenea societate s\u0103 formeze renumita perdea polon\u0103 \u00eentre Austria \u015fi … gra\u0163iosul nostru aliat ?<\/p>\n
\nNu pomenim dec\u00eet un lucru. Istovirea noastr\u0103 economic\u0103 ne- a oprit de- a avea o armat\u0103 mai mare ; aceast\u0103 istovire a f\u0103cut ca, cu toat\u0103 vitejia \u015fi cu tot patriotismul celei ce o avem, ea s\u0103 \u00eemble goal\u0103 \u015fi fl\u0103m\u00eend\u0103 \u00een aceast\u0103 campanie de iarn\u0103 \u00een care r\u0103bdarea soldatului rom\u00e2n a fost poate mai de admirat dec\u00eet curajul s\u0103u.<\/p>\n
\nNoi credem c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00eenvecinat\u0103, care- n\u0163elege at\u00eet de bine toate acestea, ar trebui s\u0103 chibzuiasc\u0103 cu noi \u00een aceast\u0103 privire un modus vivendi care pe de o parte s\u0103 ne fac\u0103 cu putin\u0163\u0103 – nu zic s\u0103 ne \u00eenlesneasc\u0103 – de a ne crea o pia\u0163\u0103 pentru munca popula\u0163iilor noastre din t\u00eerguri.<\/p>\n
\nLeben und lehen lassen este un bun proverb german care se t\u00eelcuie\u015fte ; “Tr\u0103ie\u015fte tu, dar las\u0103 \u015fi pe altul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103”. O deplin\u0103 subjugare economic\u0103 \u00een condi\u0163iile de ast\u0103zi ale muncii e egal\u0103 cu s\u0103r\u0103cirea, demoralizarea \u015fi moartea. Tocmai pentru c\u0103 \u015ftim pre\u0163ui \u00een\u0163elepciunea politic\u0103 a oamenilor de stat din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00eenvecinat\u0103, de aceea nici credem c\u0103 acele concesiuni cerute s\u0103 fie de natur\u0103 a compromite viitorul nostru economic.\u201d<\/p>\n
\nArticolul a ap\u0103rut \u00een Timpul (III)1878, 25 Martie pag. II Reproducere din \u201cMihai Eminescu. Intre Scylla \u015fi Charybda. Opera Politic\u0103\u201d, Editura Litera International. 1997<\/em><\/p>\n Problematica rela\u0163iilor economice dintre Rom\u00e2nia \u015fi Austria, un subiect extrem de actual, nu este \u00eens\u0103 \u015fi nou. Mihai Eminescu scria \u00eenc\u0103 din 1878 \u00een ziarul \u201cTimpul\u201d, \u00een articolul \u201cConcesiuni economice\u201d, despre rela\u0163iile economice dintre Rom\u00e2nia \u015fi Austria \u201cTr\u0103ie\u015fte tu, dar las\u0103 \u015fi pe altul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d. Vede\u0163i mai jos articolul scris de Eminescu. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[12100,40818,7169],"class_list":["post-179150","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-austria","tag-mihai-eminescu","tag-ungaria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179150","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179150"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179150\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}