{"id":179063,"date":"2020-01-12T17:33:31","date_gmt":"2020-01-12T17:33:31","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179063"},"modified":"2020-01-12T17:33:31","modified_gmt":"2020-01-12T17:33:31","slug":"statistici-bnr-cum-au-evoluat-liniile-de-finantare-acordate-de-actionarii-straini-bancilor-detinute-in-romania-in-ultimul-deceniu-finantarile-au-scazut-sub-4-mld-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=179063","title":{"rendered":"Statistici BNR: Cum au evoluat liniile de finan\u0163are acordate de ac\u0163ionarii str\u0103ini b\u0103ncilor de\u0163inute \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimul deceniu: finan\u0163\u0103rile au sc\u0103zut sub 4 mld. euro"},"content":{"rendered":"<p>\n\u2666 Reducerea liniilor de finan\u0163are externe nu a fost de natur\u0103 s\u0103 provoace probleme de lichiditate ca urmare a caracterului progresiv al ajust\u0103rii \u015fi a \u00eenlocuirii \u00een totalitate a acestor surse cu depozite provenind din sectorul privat, \u00een special de la popula\u0163ie, \u00een viziunea BNR.<\/p>\n<p>\nFinan\u0163\u0103rile acordate de b\u0103ncile-mam\u0103 institu\u0163iilor de credit de pe pia\u0163a local\u0103 s-au diminuat semnificativ cobor\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 3,9 mld. euro \u00een septembrie 2019, iar totalul finan\u0163\u0103rii a atins 8 mld. euro, fa\u0163\u0103 de un maxim istoric de 26 mld. euro la sf\u00e2r\u015fitul anului 2008, potrivit datelor BNR.<\/p>\n<p>\n\u201eEvolu\u0163ia structurii de finan\u0163are a sectorului bancar a cunoscut unele ajust\u0103ri graduale \u00een ultimii ani, cea mai important\u0103 fiind sc\u0103derea importan\u0163ei pasivelor externe, fapt ce a contribuit la reducerea costurilor b\u0103ncilor. Finan\u0163area de la b\u0103ncile-mam\u0103 s-a diminuat la 3,9 mld. euro, iar totalul finan\u0163\u0103rii a atins 8 mld. euro \u00een luna septembrie 2019, fa\u0163\u0103 de un maxim istoric de circa 26 mld. euro la finalul anului 2008\u201c, se arat\u0103 \u00een cea mai recent\u0103 edi\u0163ie a Raportului asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare realizat de banca central\u0103.<\/p>\n<p>\nReducerea liniilor de finan\u0163are externe nu a fost de natur\u0103 s\u0103 provoace probleme de lichiditate ca urmare a caracterului progresiv al ajust\u0103rii \u015fi a \u00eenlocuirii \u00een totalitate a acestor surse cu depozite provenind din sectorul privat, \u00een special de la popula\u0163ie, \u00een viziunea BNR.<\/p>\n<p>\nLa \u00eenceputul anilor 2000, fluxurile externe de capital pentru b\u0103ncile locale oscilau \u00een jurul a 1-2 mld. euro, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 s-au majorat de mai mult de zece ori, dep\u0103\u015find pragul de 20 mld. euro. Pe baza resurselor externe, b\u0103ncile au intensificat creditarea \u00eencep\u00e2nd din 2004, astfel c\u0103 \u00eemprumuturile pentru popula\u0163ie \u015fi companii s-au majorat p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 la circa 50 mld. euro, iar \u00een prezent \u00eemprumuturile totale oscileaz\u0103 \u00een jurul a 56 mld. euro.<\/p>\n<p>\nB\u0103ncile str\u0103ine \u015fi-au p\u0103strat relativ constante liniile de finan\u0163are acordate filialelor din Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 2012, dup\u0103 expirarea acordului Vienna Initiative privind men\u0163inerea expunerilor principalelor grupuri bancare prezente pe pia\u0163a local\u0103. Procesul de dezintermediere din partea b\u0103ncilor-mam\u0103 a fost relativ ordonat, \u00eens\u0103 \u00een ultimii ani a accelerat ritmul de sc\u0103dere al expunerii b\u0103ncilor-mam\u0103, astfel c\u0103 resursele externe s-au ajustat.<\/p>\n<p>\nPasivele externe totale ale b\u0103ncilor, care includ finan\u0163\u0103rile de la b\u0103ncile-mam\u0103, s-au diminuat \u00een ultimii ani. De exemplu, \u00een martie 2009, pasivele externe ale b\u0103ncilor ajungeau la circa 24,5 mld. euro, din care mai mult de 80% erau finan\u0163\u0103ri de la b\u0103ncile-mam\u0103, respectiv 20,5 mld. euro. Iar \u00een ultimii ani pasivele externe totale au cobor\u00e2t sub 10 mld. euro, finan\u0163\u0103rile de la b\u0103ncile-mam\u0103 reprezent\u00e2nd mai pu\u0163in de 50%, conform statisticilor BNR.<\/p>\n<p>\nBanca central\u0103 a remarcat o modificare a pasivului bilan\u0163ier agregat, cu o \u00eent\u0103rire a finan\u0163\u0103rii bazate pe capital \u015fi depozite atrase de pe pia\u0163a local\u0103, \u00een detrimentul finan\u0163\u0103rii atrase de la b\u0103ncile-mam\u0103.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi dezirabil\u0103 din perspectiva riscului de lichiditate, aceast\u0103 evolu\u0163ie trebuie dublat\u0103 de o \u00eent\u0103rire a elementelor eligibile pentru conversia \u00een capital, \u00een eventualitatea unor evolu\u0163ii nefavorabile ale capitalului unor institu\u0163ii de credit.<\/p>\n<p>\nProcesul de dezintermediere a for\u0163at b\u0103ncile s\u0103 atrag\u0103 mai multe resurse locale, depozitele de la clientel\u0103 major\u00e2ndu-se de la un an la altul. Practic, retragerea resurselor str\u0103ine din b\u0103nci din ultimii ani a fost compensat\u0103 de cre\u015fterea substan\u0163ial\u0103 a economisirii interne.<\/p>\n<p>\n\u00cen ultimii ani, depozitele atrase de b\u0103nci de pe plan local au reu\u015fit s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 volumul creditelor acordate, ceea ce a diminuat dependen\u0163a institu\u0163iilor de credit de finan\u0163area extern\u0103 de la b\u0103ncile-mam\u0103.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 \u00een anii 2000-2003 depozitele atrase de la clien\u0163ii reziden\u0163i erau cuprinse \u00eentre 7 \u015fi 10 mld. euro, p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 s-au majorat la 38 mld. euro, pentru ca \u00een 2018 resursele atrase de pe pia\u0163a local\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la circa 75 mld. euro.<\/p>\n<p>\n\u00cen prim\u0103vara anului 2009, BNR \u015fi Fondul Monetar Interna\u0163ional, al\u0103turi de BERD, BEI, Comisia European\u0103 au negociat angajamentul supranumit \u201eIni\u0163iativa de la Viena\u201c cu nou\u0103 grupuri financiare str\u0103ine, care aveau atunci o prezen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 pe plan local, privind men\u0163inerea expunerii pe Rom\u00e2nia. Prin acest acord grupurile-mam\u0103 ale principalelor nou\u0103 b\u0103nci cu capital str\u0103in &#8211; Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank International \u015fi Piraeus Bank &#8211; se angajaser\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 nivelul expunerii pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 la nivelul din martie 2009 \u015fi al ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Cu toate c\u0103 primul acord de la Viena a fost de tipul \u201egentlemen\u201cs agreement\u201c, Rom\u00e2nia \u015fi alte \u0163\u0103ri din zon\u0103 au r\u0103mas protejate de riscul unor retrageri masive de capital. Acordul a expirat \u00een prim\u0103vara lui 2011, \u00eens\u0103 nu a produs niciun \u015foc imediat la nivelul expunerilor, ci traptat din a doua jum\u0103tate a lui 2011 contur\u00e2ndu-se din ce \u00een ce mai vizibil faimosul \u00d1deleveraging\u201c.<\/p>\n<p>\nDiminuarea finan\u0163\u0103rilor str\u0103inilor de pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia poate fi pus\u0103 \u015fi pe seama faptului c\u0103 volatilitatea de pe unele pie\u0163e din Europa a determinat unele grupuri bancare str\u0103ine s\u0103 retrag\u0103 bani \u015fi s\u0103 \u00eei repatrieze \u00een \u0163\u0103rile de origine.<\/p>\n<p>\nB\u0103ncile str\u0103ine confruntate cu probleme de lichiditate pe pie\u0163ele de origine au \u00eencercat s\u0103 determine filialele din Rom\u00e2nia s\u0103 se bazeze mai mult pe depozitele atrase de la clien\u0163ii locali, \u00een special de la popula\u0163ie.<\/p>\n<p>\nEvolu\u0163ia datoriei externe a b\u0103ncilor este legat\u0103 \u015fi de evolu\u0163ia credit\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia. B\u0103ncile str\u0103ine, confruntate cu reglement\u0103ri mai stricte privind lichiditatea \u015fi capitalul pe pie\u0163ele de origine, au preferat s\u0103-\u015fi retrag\u0103 liniile de finan\u0163are, mai ales c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultimii ani b\u0103ncile locale s-au pl\u00e2ns de lipsa cererii de credite \u00een valut\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen ultimii ani, creditarea \u00een valut\u0103 a fost pe un trend descendent, \u00een condi\u0163iile \u00een care costul \u00eemprumuturilor \u00een lei s-a apropiat de dob\u00e2nzile la cele \u00een valut\u0103, iar clien\u0163ii poten\u0163iali au preferat s\u0103 nu \u00ee\u015fi mai asume riscul valutar. \u00cen condi\u0163iile \u00een care nu au g\u0103sit cerere solvabil\u0103, institu\u0163iile de credit au avut posibilitatea s\u0103 decid\u0103 s\u0103 ramburseze o parte din resurse la b\u0103ncile-mam\u0103. \u015ei BNR a aplicat m\u0103suri pruden\u0163iale pentru limitarea riscurilor asociate creditelor \u00een valut\u0103 acordate debitorilor neacoperi\u0163i la riscul valutar.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18702062\/1\/5graf-evol-struct-finant-sect-bancar.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18702062\/1\/5graf-evol-struct-finant-sect-bancar.jpg?height=553&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 553px;\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u00cen ultimii ani, depozitele atrase de b\u0103nci de pe plan local au reu\u015fit s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 volumul creditelor acordate, ceea ce a diminuat dependen\u0163a institu\u0163iilor de credit de finan\u0163area extern\u0103 de la b\u0103ncile-mam\u0103. Dac\u0103 \u00een anii 2000-2003 depozitele atrase de la clien\u0163ii de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 erau cuprinse \u00eentre 7 \u015fi 10 mld. euro, p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 s-au majorat la 38 mld. euro, pentru ca \u00een 2018 resursele atrase de pe pia\u0163a local\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la circa 75 mld. euro.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2666 Reducerea liniilor de finan\u0163are externe nu a fost de natur\u0103 s\u0103 provoace probleme de lichiditate ca urmare a caracterului progresiv al ajust\u0103rii \u015fi a \u00eenlocuirii \u00een totalitate a acestor surse cu depozite provenind din sectorul privat, \u00een special de la popula\u0163ie, \u00een viziunea BNR.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[10638,7267,185,472],"class_list":["post-179063","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-acordare","tag-banci","tag-bnr","tag-finantare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179063","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=179063"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/179063\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=179063"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=179063"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=179063"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}