{"id":178729,"date":"2019-12-28T17:46:43","date_gmt":"2019-12-28T17:46:43","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=178729"},"modified":"2019-12-28T17:46:43","modified_gmt":"2019-12-28T17:46:43","slug":"retrospectiva-2019-ping-pong-cu-gazele-din-marea-neagra-ce-se-intampla-cu-una-dintre-cele-mai-valoroase-comori-nationale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=178729","title":{"rendered":"Retrospectiv\u0103 2019: Ping-pong cu gazele din Marea Neagr\u0103. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu una dintre cele mai valoroase comori na\u0163ionale"},"content":{"rendered":"<p>\nAcum doi ani de zile, \u00een octombrie 2017, Guvernul a transmit Parlamentului un proiect de lege referitor la explorarea \u015fi exploatarea gazelor din Marea Neagr\u0103, adic\u0103 celebra lege privind derularea opera\u0163iunilor petroliere pe mare (offshore).<\/p>\n<p>\nProiectul a fost elaborat dup\u0103 dialoguri \u015fi negocieri controversate cu investitorii din Marea Neagr\u0103, dar \u015fi \u00eentre diferite autorit\u0103\u0163i, un adev\u0103rat &#8220;ping-pong&#8221; jucat chiar cu imensa bog\u0103\u0163ie natural\u0103 din \u0163ara noastre, \u00eentr-o form\u0103 \u00een care companiile produc\u0103toare din Marea Neagr\u0103, printre care Exxon, LukOil, BlackSea Oil &#038; Gas \u015fi Petrom erau exceptate de la orice form\u0103 de impozitare suplimentar\u0103 \u00een afar\u0103 de redeven\u0163e.<\/p>\n<p>\nApoi, proiectul a fost aprobat de plenul Senatului, \u00een 12 februarie 2018, \u015fi trimis ulterior \u00een comisiile din Camera Deputa\u0163ilor unde a fost \u015fi avizat, f\u0103r\u0103 dezbatere. Trimis din nou la Comisia pentru Industrii, blocat, discutat \u00eentre investitori, proiectul a fost supus dezbaterii \u00een iunie, unde au participat at\u00e2t ministerele c\u00e2t \u015fi investitorii. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s-a decis ca raportul s\u0103 fie \u00eentocmit de trei comisii, iar proiectul a fost dezb\u0103tut chiar \u00een sesiunea extraordinar\u0103 a Parlamentului, \u00een \u015fedin\u0163e comune ale Comisiei pentru Industrie, pentru Administra\u0163ie \u015fi comisiilor de buget-finan\u0163e, un chin pentru adoptarea unei legi care s\u0103 fie favorabil\u0103 at\u00e2t pentru bugetul statului, c\u00e2t \u015fi pentru profitul companiilor.<\/p>\n<p>\n\u00cen timp ce deputa\u0163ii Comisiei de Industrii dezb\u0103teau ultimele amendamente, a intervenit \u015fi liderul PSD Liviu Dragnea. El anun\u0163ase, \u00een timpul unei conferin\u0163e de pres\u0103, o serie de modific\u0103ri aduse acestei legi, cele mai importante referindu-se la introducerea unui impozit suplimentar \u00een mai multe trepte, aplicat \u00een func\u0163ie de cre\u015fterea pre\u0163ului de v\u00e2nzare al produc\u0163iei de gaz \u015fi la direc\u0163ionarea banilor colecta\u0163i din taxe \u015fi redeven\u0163e.<\/p>\n<p>\n\u00cen 24 octombrie, Camera Deputa\u0163ilor a votat, \u00een calitate de for decizional, legea offshore privind condi\u0163iile \u00een care se vor realiza exploat\u0103rile de gaze din Marea Neagr\u0103: investitorii, obliga\u0163i s\u0103 tranzac\u0163ioneze 50% din gaze pe Bursa de Valori Bucure\u015fti (BVB), iar 25% din angaja\u0163i trebuie s\u0103 fie rom\u00e2ni.<\/p>\n<p>\nLegea st\u00e2rnise diverse nemul\u0163umiri at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul companiilor petroliere, c\u00e2t \u015fi din partea politicienilor. Astfel, Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 a Concesionarilor Offshore din Marea Neagr\u0103 sus\u0163inea, atunci, c\u0103 legea men\u0163ionat\u0103 afecteaz\u0103 principiul stabilit\u0103\u0163ii, introduce noi taxe \u015fi impune companiilor anumite condi\u0163ii privind modul \u00een care acestea \u00ee\u015fi vor vinde produc\u0163ia. Totodat\u0103, fostul ministrul al Muncii, Lia Olgu\u0163a Vasilescu, declara: \u201eLegea offshore a trecut \u00eentr-o variant\u0103 de care eu personal nu sunt foarte mul\u0163umit\u0103 \u015fi cred c\u0103 nici foarte mul\u0163i colegi de-ai mei din PSD, \u00eentruc\u00e2t varianta prezentat\u0103 de Liviu Dragnea era \u00eentr-adev\u0103r aduc\u0103toare de mari beneficii statului rom\u00e2n, \u00eens\u0103 \u00een momentul \u00een care nu ai 50% plus 1 trebuie s\u0103 pleci urechea \u015fi la ceea ce vor colegii de guvernare\u201d.<\/p>\n<p>\nPre\u015fedintele Klaus Iohannis a semnat, \u00een 12 noiembrie, decretul pentru promulgarea legii offshore. Conform noii legi, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colecteaz\u0103 \u00eentr-un cont special, utilizat pentru finan\u0163area \u015fi extinderea re\u0163elelor de distribu\u0163ie a gazelor naturale \u015fi a racordurilor la sistemului na\u0163ional de transport gaze naturale, precum \u015fi pentru finan\u0163area altor investi\u0163ii.<\/p>\n<p>\n\u00cen 20 septembrie, anul acesta, Ministerul Energiei a pus \u00een dezbatere public\u0103 un proiect de lege pentru modificarea \u015fi completarea Legii offshore \u015fi Legii petrolului, prevederile fiind \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 satisfac\u0103 unele dintre nemul\u0163umirile companiilor din industrie.<\/p>\n<p>\nAstfel, aspectele ce ar urma s\u0103 fie modificate sunt: clarificarea \u015fi completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal \u015fi de redeven\u0163e petroliere incluse \u00een Legea Offshore, \u00een condi\u0163iile \u00een care asigurarea \u015fi reconfirmarea stabilit\u0103\u0163ii este o condi\u0163ie esen\u0163iala nu numai din punct de vedere legal, dar \u015fi din punct de vedere economic, pentru a face posibil\u0103 continuarea investi\u0163iilor \u00een proiecte offshore av\u00e2nd \u00een vedere: costurile semnificative ale investi\u0163iilor offshore, durata \u00eendelungat\u0103 a realiz\u0103rii proiectelor \u015fi riscurile specifice ridicate ale investi\u0163iilor offshore.<\/p>\n<p>\nAv\u00e2nd \u00een vedere nevoia de a avea un sistem fiscal competitiv care sa atrag\u0103 investi\u0163ii, costurile ridicate \u015fi termenul lung de realizare si recuperare a investi\u0163iilor \u00een sectorul offshore, expunerea de motive arat\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 eliminarea impozit\u0103rii suplimentare a veniturilor pentru preturile de v\u00e2nzare la care investitorii nu realizeaz\u0103 supraprofituri (intre 45,71 lei\/MWh si 100 lei\/MWh). \u00cen cazul veniturilor suplimentare ob\u0163inute \u00een urma practic\u0103rii unor pre\u0163uri mai mari de 100 lei\/MWh, grila de impozitare de men\u0163ine. Ob\u0163inerea unei nivel normal al rentabilit\u0103\u0163ii a\u015fteptate pentru investitor la un pre\u0163 de 100 Lei\/MWh fundamenteaz\u0103 introducerea impozitului pe venitul suplimentar \u00eencep\u00e2nd cu acest prag, \u00een timp ce pre\u0163uri inferioare acestui nivel nu genereaz\u0103 profituri suplimentare.<\/p>\n<p>\nSe impune eliminarea utiliz\u0103rii pre\u0163ului de referin\u0163\u0103 \u00een determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune \u00een acord Legea offshore cu principiile fiscalit\u0103\u0163ii din Romania prev\u0103zute de Codul Fiscal \u015fi cu practica interna\u0163ional\u0103 referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza pre\u0163urilor realizate. \u00cen plus, este necesar\u0103 men\u0163ionarea principiilor pentru determinarea pre\u0163ului de referin\u0163\u0103 \u00een legisla\u0163ia primar\u0103 pentru a asigura stabilitatea \u015fi predictibilitatea mediului legislativ.<\/p>\n<p>\nEste necesar\u0103 m\u0103rirea nivelului maxim pentru deducerea investi\u0163iilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, pentru a men\u0163ine competitivitatea sectorului offshore din Romania \u015fi a atrage investi\u0163ii, av\u00e2nd \u00een vedere costurile \u015fi riscurile ridicate, respectiv termenul lung de realizare al investi\u0163iilor offshore din Marea Neagra.<\/p>\n<p>\nEste necesar\u0103 eliminarea limit\u0103rii deducerii investi\u0163iilor pentru calculul impozitului pe profit \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 acest impozit are un caracter general \u015fi toate sectoarele de activitate trebuie tratate uniform, \u00een conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Astfel, se elimin\u0103 discriminarea la care sunt supu\u015fi operatorii din sectorul offshore comparativ cu restul agen\u0163ilor economici, ace\u015ftia dator\u00e2nd impozit pe profit la o baz\u0103 impozabil\u0103 artificial m\u0103rit\u0103 din care nu se scad cheltuielile cu amortizarea tuturor investi\u0163iilor efectuate de operatorii offshore.<\/p>\n<p>\nPentru a permite implementarea practic\u0103 a deducerii la calculul impozitului pe veniturile suplimentare offshore a valorii investi\u0163iilor din segmentul upstream, se impune clarificare legislativ\u0103 \u015fi eventual emiterea unui ordin pentru clarificarea aplic\u0103rii articolului 19, \u00een special cu privire la alineatele 9 \u015fi 10. Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Resurse Minerale nu are \u00een atributiile sale aprobarea tuturor investi\u0163iilor offshore efectuate de titulari (de ex. instala\u0163ii tehnologice\/facilit\u0103\u0163i de tratare, prelucrare, transport; alte investi\u0163ii cum sunt diverse infrastructuri, de ex. platforme maritime, etc), verificarea valorii contabile a investi\u0163iilor intr\u00e2nd \u00een competen\u0163a Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Administrare Fiscal\u0103.<\/p>\n<p>\nImpozitul pe profit \u015fi impozitul pe veniturile suplimentare offshore sunt dou\u0103 impozite diferite \u015fi de aceea este necesar ca baza impozabil\u0103 s\u0103 fie determinat\u0103 \u00een mod adecvat pentru ambele impozite. \u00cen condi\u0163iile existen\u0163ei a dou\u0103 impozite diferite, fiecare cu propriile reguli de determinare, nu se justific\u0103 afectarea unui drept de deducere stabilit prin reguli generale aplicabile impozitului pe profit, prin deducerea similar\u0103 aplicabil\u0103 pentru impozitul pe veniturile suplimentare offshore, potrivit practicii interna\u0163ionale relevante.<\/p>\n<p>\nSe impune eliminarea obliga\u0163iilor de tranzactionare pe pietele centralizate din Romania pe termen mediu \u015fi lung pentru a avea asigurat\u0103 pia\u0163a de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore si, in consecin\u0163\u0103, veniturile necesare pentru recuperarea investi\u0163iilor majore pe care o presupun astfel de proiecte \u0103n conformitate cu practica interna\u0163ional\u0103 \u0103n domeniul resurselor naturale. De altfel, dreptul de a dispune liber de cantitatile de petrol \u015fi gaze naturale extrase, inscris in acordurile petroliere si prevazut de Legea Petrolului ca drept al oricarui titular de acord petrolier, a fost considerat de catre investitori ca fiind un element esential al concesiunii si pe care acestia l-au avut in vedere la incheierea acordului petrolier, respectiv la momentul efectuarii investi\u0163iilor in Romania.<\/p>\n<p>\nExpunerea de motive arat\u0103 c\u0103 securitatea aprovizion\u0103rii cu gaze naturale a Rom\u00e2niei depinde, pe termen lung, de dezvoltarea resurselor interne, iar cel mai mare aport \u00eel pot avea exploat\u0103rile din Marea Neagr\u0103. Un alt argument solid pentru dezvoltarea sectorului este c\u0103 gazele naturale reprezint\u0103 cel mai curat dintre combustibilii fosili, av\u00e2nd emisii de carbon pe unitatea de energie cu 40% mai mici dec\u00e2t ale c\u0103rbunelui, precum \u015fi emisii considerabil mai mici de poluan\u0163i atmosferici.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia prezint\u0103 un poten\u0163ial semnificativ de dezvoltare a sectorului gazelor naturale, \u00eens\u0103 exploatarea acestor resurse necesit\u0103 investi\u0163ii substan\u0163iale. \u00cen aceste condi\u0163ii, este necesar\u0103 asigurarea condi\u0163iilor adecvate realiz\u0103rii investi\u0163iilor specifice pentru exploatarea descoperirilor de gaze naturale, precum \u015fi pentru continuarea opera\u0163iunilor de explorare \u015fi evaluarea a unor noi resurse de hidrocarburi \u00een perimetrele offshore din Marea Neagra, \u00eendeosebi \u00een zona deepwater, dar \u015fi pentru redezvoltarea z\u0103c\u0103mintelor existente \u015fi identificarea unor noi resurse \u00een zone de mic\u0103 ad\u00e2ncime.<\/p>\n<p>\nProiectele privind identificarea \u015fi punerea \u00een valoare a unor noi resurse de hidrocarburi \u00een sectorul rom\u00e2nesc al M\u0103rii Negre necesit\u0103 at\u00e2t men\u0163inerea investitorilor prezen\u0163i, c\u00e2t \u015fi atragerea unor noi investitori cu expertiz\u0103 tehnic\u0103 \u015fi capabilit\u0103\u0163ile necesare pentru a realiza investi\u0163ii masive pe termen lung, cu un grad ridicat de risc, ce implic\u0103 totodat\u0103 utilizarea unor tehnologii performante.<\/p>\n<p>\nInvesti\u0163iile pe termen lung necesit\u0103 un sistem coerent \u015fi previzibil de legi, politici \u015fi reglement\u0103ri care s\u0103 permit\u0103 investitorilor s\u0103 realizeze o planificare riguroas\u0103 \u015fi eficient\u0103 a programelor de investi\u0163ii. P\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 s-au efectuat investi\u0163ii semnificative \u00een sectorul offshore din Rom\u00e2nia (\u00een ultimii 15 ani, \u00een sectorul de offshore s-au investit aproximativ 2,5 miliarde de dolari \u00een activit\u0103\u0163ile de explorare \u015fi peste 1 miliard de dolari \u00een activit\u0103\u0163i de dezvoltare \u015fi redezvoltare pentru z\u0103c\u0103minte existente), pornind de la premisa existen\u0163ei unui climat legislativ stabil pentru \u00eentreaga durat\u0103 a acordurilor petroliere. Stabilitatea fiscal\u0103 \u015fi a redeven\u0163elor este esen\u0163ial\u0103 pentru a se asigura \u00eencrederea investitorilor pentru a decide avansarea \u00een faza de dezvoltare.<\/p>\n<p>\nDezvoltarea unui cadru legislativ competitiv \u015fi stabil poate determina valorificarea pentru urm\u0103toarele decenii a unui poten\u0163ial substan\u0163ial de resurse naturale, cu impact economic semnificativ asupra economiei rom\u00e2ne\u015fti prin crearea de locuri de munc\u0103 bine remunerate, contribu\u0163ii substan\u0163iale la bugetul de stat, eliminarea riscurilor de securitate energetic\u0103 \u015fi posibilitatea de a dob\u00e2ndi o pozi\u0163ie regional\u0103 de influen\u0163\u0103 \u00een sectorul energetic.<\/p>\n<p>\nProiectele offshore din zona rom\u00e2neasc\u0103 a M\u0103rii Negre au un profil de risc investi\u0163ional specific, \u00een condi\u0163iile \u00een care opera\u0163iunile offshore presupun costuri ridicate asociate activit\u0103\u0163ilor de explorare \u015fi de exploatare, iar incertitudinile geologice \u015fi de ordin tehnic asumate de investitori pentru fazele de explorare sunt semnificative. De asemenea, lipse\u015fte o infrastructur\u0103 offshore \u00een amonte, iar durata de via\u0163\u0103 a proiectelor offshore este mult mai mare comparativ cu alte proiecte de investi\u0163ii, fiind necesari mai mult de zece ani de la confirmarea descoperirilor z\u0103c\u0103mintelor p\u00e2n\u0103 la faza de produc\u0163ie.<\/p>\n<p>\nRezervele de gaze naturale din Marea Neagr\u0103 se ridic\u0103 la 200 miliarde de metri cubi, ceea ce ar duce practic la dublarea produc\u0163iei de gaze a \u0163\u0103rii \u00een urm\u0103torii ani, adic\u0103 20 miliarde de metri cubi pe an.<\/p>\n<p>\nTransgaz \u015fi Black Sea Oil &#038; Gas au semnat, \u00een 30 august 2019, ordinul de \u00eencepere a lucr\u0103rilor pentru preluarea gazelor din Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia \u00een SNT, produc\u0163ia de gaze urm\u00e2nd s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een primul trimestru din 2021.<\/p>\n<p>\nProiectul Transgaz \u201eExtindere SNT Vadu-T1\u201d const\u0103 \u00een construirea unei conducte proiectat\u0103 pentru a transporta gaze naturale la o presiune de 55 bar, \u00een lungime total\u0103 de aproximativ 24,37 km, care va conecta \u0163\u0103rmul M\u0103rii Negre cu Sistemul Na\u0163ional de Transport &#8211; conducta T1 pe direc\u0163ia \u0162\u0103rmul M\u0103rii Negre &#8211; Corbu &#8211; S\u0103cele &#8211; Cogealac &#8211; Gr\u0103dina. Termenul estimat de finalizare este anul 2021.<\/p>\n<p>\nProiectul Midia const\u0103 \u00een s\u0103parea a cinci sonde de produc\u0163ie (o sond\u0103 pe z\u0103c\u0103m\u00e2ntul Doina \u015fi patru sonde pe z\u0103c\u0103m\u00e2ntul Ana), un ansamblu submarin de produc\u0163ie pe z\u0103c\u0103m\u00e2ntul Doina care va fi conectat printr-o conduct\u0103 de 18 km la platforma de produc\u0163ie automatizat\u0103 amplasat\u0103 pe z\u0103c\u0103m\u00e2ntul Ana. O conduct\u0103 submarin\u0103 de 121 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la \u0163\u0103rm, unde urmeaz\u0103 4,1 km de conduct\u0103 subteran\u0103 p\u00e2n\u0103 la noua sta\u0163ie de tratare a gazelor (\u201eSTG\u201d). Gazele tratate vor fi livrate prin sta\u0163ia de m\u0103surare a gazelor localizat\u0103 \u00een perimetrul STG c\u0103tre SNT operat de Transgaz. Se estimeaz\u0103 c\u0103 produc\u0163ia de gaze va \u00eencepe \u00een trimestrul 1 al anului 2021. Proiectul are o valoare de 400 de milioane de dolari.<\/p>\n<p>\nCompania austriaco-rom\u00e2neasc\u0103, controlat\u0103 de grupul austriac OMV, la care statul rom\u00e2n mai de\u0163ine o participa\u0163ie de 20%, foreaz\u0103 \u00een perimetrele cele mai mari din Marea Neagr\u0103: Histria, Neptun 1 \u015fi Neptun 2. \u00cen perimetrul de mare ad\u00e2ncime Neptun 2, OMV Petrom are parteneriat 50-50% cu gigantul american Exxon Mobil, iar \u00een perimetrul de mic\u0103 ad\u00e2ncime Netpun 1 foreaz\u0103 singur, la fel ca \u015fi \u00een perimetrul Histria. Cele dou\u0103 companii sunt cele mai avansate din Marea Neagr\u0103, \u00een ce prive\u015fte exploatarea z\u0103c\u0103mintelor de gaze \u015fi petrol.<\/p>\n<p>\n\u00cen urma modific\u0103rilor legislative introduse de legea offshore \u015fi de OUG 114\/2018, OMV Petrom \u015fi-a anun\u0163at decizia de a suspenda investi\u0163iile \u00een perimetrul Neptun 2, acolo unde ar fi trebuit s\u0103 lucreze cu americanii de la Exxon.<\/p>\n<p>\nCompania american\u0103 Exxon Mobil a anun\u0163at, \u00een vara acestui an, c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 renun\u0163e la c\u00e2mpuri de petrol \u015fi gaz de 25 miliarde de dolari, inclusiv la participa\u0163ia pe care o de\u0163ine \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Marea Neagr\u0103, pentru a investi \u00een \u201emega-proiecte\u201d din Guyana, Mozambic, Papua Noua Guinee, Brazilia \u015fi SUA. Ini\u0163ial, Guvernul rom\u00e2n a negat c\u0103 Exxon a cerut renun\u0163area la licen\u0163a din Marea Neagr\u0103, \u00eens\u0103 ulterior americanii au f\u0103cut solicitarea c\u0103tre autoritatea care gestioneaz\u0103 resursele minerale ale Rom\u00e2niei (ANRM).<\/p>\n<p>\nRomgaz a anun\u0163at, recent, c\u0103 a accesat camera de date a OMV Petrom cu privire la perimetrul offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagr\u0103, \u00een vederea achizi\u0163ion\u0103rii unei participa\u0163ii de 20% \u00een proiect. Astfel, Romgaz va ac\u0163iona, \u00een consor\u0163iu cu OMV Petrom \u015fi un al treilea partener, probabil str\u0103in, \u00een negocierile cu Exxon Mobil, care de\u0163ine 50%din drepturile concesiunii (\u015fi statutul de operator), prin intermediul sucursalei de la noi (n.r. ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited). Participa\u0163ia companiei americane \u00een proiectul Neptun Deep este estimat\u0103 la 250 milioane de dolari, conform Reuters.<\/p>\n<p>\nInvesti\u0163iile \u00een sectorul hidrocarburilor din Marea Neagr\u0103 vor genera venituri la bugetul de stat \u00een valoare de 26 miliarde de dolari \u015fi un plus de 40 miliarde de dolari la PIB-ul Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2040, se arat\u0103 \u00een studiul \u201eContribu\u0163ia proiectelor de explorare \u015fi produc\u0163ie a hidrocarburilor din Marea Neagr\u0103 la dezvoltarea economiei rom\u00e2ne\u015fti\u201d, realizat de Deloitte, la solicitarea Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a Concesionarilor Offshore din Marea Neagr\u0103 (ARCOMN).<\/p>\n<p>\nPotrivit studiului Deloitte, din Marea Neagr\u0103 s-ar putea extrage 170 miliarde metri cubi de gaze.<\/p>\n<p>\n\u00cen urma exploat\u0103rii acestor z\u0103c\u0103minte, se vor aduce numeroase venituri la buget, cea mai mare sum\u0103, respectiv 9,5 miliarde de dolari, fiind reprezentat\u0103 de impozitul pe profitul companiilor. Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari \u00een proiectele din Marea Neagr\u0103, \u00een perioada 2018 \u2013 2040, conform raportului.<\/p>\n<p>\n\u00cencep\u00e2nd cu 2030, aproximativ 60% din produc\u0163ia de gaze a Rom\u00e2niei ar putea proveni din produc\u0163ia offshore, Marea Neagr\u0103 furniz\u00e2nd 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an, estima, \u00een aprilie, Sorin C\u0103lin Gal, director \u00een cadrul Agen\u0163iei Na\u0163ionale pentru Resurse Minerale (ANRM).<\/p>\n<p>\nMomentan \u201ene afl\u0103m \u00een faza incipient\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte realul poten\u0163ial al M\u0103rii Negre\u201d, a sus\u0163inut directorului din ANRM, respectiv acest poten\u0163ial se situeaz\u0103 la peste 2 miliarde de metri cubi, valoare ce ar putea fi atins\u0103, cu aproxima\u0163ie, \u00een 2022.<\/p>\n<p>\n\u201eEu cred c\u0103 este mult mai mare \u015fi \u00eent\u0103resc aceast\u0103 afirma\u0163ie prin faptul c\u0103, dup\u0103 construirea instala\u0163iilor de suprafa\u0163\u0103 \u015fi a conductelor subacvatice care aduc gaze la mal, at\u00e2t de c\u0103tre titularul z\u0103c\u0103mintelor Ana \u015fi Doina, c\u00e2t \u015fi de viitorii produc\u0103tori OMV, Exxon, Lukoil, se va crea oportunitatea de a se dezvolta \u015fi z\u0103c\u0103mintele mici\u201d, a completat Sorin C\u0103lin Gal.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi premisele enun\u0163ate de c\u0103tre Gal sunt pozitive, exist\u0103 dificult\u0103\u0163i ce ar putea fi cauzate de legisla\u0163ia \u00een vigoare.<\/p>\n<p>\n\u201eProblema cea mai mare este ce facem cu acel gaz. Aici nu pot da un r\u0103spuns, pentru c\u0103 Legea Petrolului spune c\u0103, dup\u0103 plata redeven\u0163ei, titularul de acord petrolier este liber s\u0103 comercializeze gaze, s\u0103 le utilizeze, inclusiv s\u0103 le exporte\u201d, a explicat Gal.<\/p>\n<p>\n\u00cen luna septembrie a anului curent, Gabriel Biri\u015f, partener al casei de avocatur\u0103 Biri\u015f Goran, spunea c\u0103 dac\u0103 gazele naturale din Marea Neagr\u0103 nu vor fi exploatate, ponderea gazelor de import pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 va continua s\u0103 creasc\u0103. &#8220;Gazul natural din Marea Neagr\u0103, dac\u0103 va r\u0103m\u00e2ne neexploatat, nu va produce efecte negative numai la pre\u0163uri, dar \u015fi la balan\u0163a comercial\u0103 \u015fi la deficitul de pl\u0103\u0163i. Atunci c\u00e2nd vom incepe s\u0103 producem gaz din Marea Neagr\u0103, \u00eenainte s\u0103 facem ceva efectiv cu el, vedem banii din redeven\u0163e sau din alte impozite, ori taxe, venituri ce pot fi folosite de stat pentru a investi \u00een alte domenii&#8221;.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acum doi ani de zile, \u00een octombrie 2017, Guvernul a transmit Parlamentului un proiect de lege referitor la explorarea \u015fi exploatarea gazelor din Marea Neagr\u0103, adic\u0103 celebra lege privind derularea opera\u0163iunilor petroliere pe mare (offshore). Proiectul a fost elaborat dup\u0103 dialoguri \u015fi negocieri controversate cu investitorii din Marea Neagr\u0103, dar \u015fi \u00eentre diferite autorit\u0103\u0163i, un [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[375,45925,17461],"class_list":["post-178729","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-gaze","tag-legea-offhsore","tag-marea-neagra"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178729","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=178729"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178729\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=178729"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=178729"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=178729"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}