{"id":178452,"date":"2019-12-18T11:20:00","date_gmt":"2019-12-18T11:20:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=178452"},"modified":"2019-12-18T11:20:00","modified_gmt":"2019-12-18T11:20:00","slug":"criza-inevitabila-a-pensiilor-si-cele-trei-cutite-cu-care-nimeni-nu-vrea-sa-taie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=178452","title":{"rendered":"Criza inevitabil\u0103 a pensiilor \u015fi cele trei \u201ecu\u0163ite\u201d cu care nimeni nu vrea s\u0103 taie"},"content":{"rendered":"<div>\nLumea se \u00eendreapt\u0103 spre o criz\u0103 inevitabil\u0103 a sistemelor de pensii \u00een contextul \u00een care popula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, media de via\u0163\u0103 cre\u015fte, iar baza oamenilor activi \u00een c\u00e2mpul muncii scade de la an la an. O astfel de criz\u0103 poate fi rezolvat\u0103 prin trei solu\u0163ii dure, dar r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea: cine va lua \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi p\u00e2inea, \u015fi cu\u0163itul?<\/div>\n<div>\n&nbsp;<\/div>\n<div>\n\u201eAm subestimat impactul demografic\u201d \u2013 crede Adolfo Laurenti, economistul-\u015fef pentru Europa al companiei Visa \u2013 iar \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei la nivel global pare s\u0103 fie cel mai solid bulg\u0103re de z\u0103pad\u0103 care are poten\u0163ialul de a deveni o adev\u0103rat\u0103 avalan\u015f\u0103.<\/div>\n<p>\nOrganiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite (ONU) prezice c\u0103 popula\u0163ia Europei Centrale \u015fi de Est va sc\u0103dea rapid \u00een urm\u0103torii treizeci de ani. \u00cen acela\u015fi timp, raportul de dependen\u0163\u0103 tineri\/b\u0103tr\u00e2ni va atinge cote comparabile cu cel existent \u00een \u0163\u0103rile europene cu economii avansate. Diferen\u0163a \u00eens\u0103 este PIB-ul per capita, care va continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mult mai redus<\/p>\n<p>\n\u201eOamenii \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, iar pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenainteaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 ei str\u00e2ng bani, economisesc, dar c\u00e2nd ajung efectiv la pensie, au mai pu\u0163ini bani dec\u00e2t se a\u015fteptau. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 avem din ce \u00een ce mai mul\u0163i oameni b\u0103tr\u00e2ni, iar economiile lor au crescut exponen\u0163ial \u00een ultimii ani \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem mai pu\u0163ini oameni care lucreaz\u0103 efectiv, gener\u00e2nd astfel o \u00eencetinire natural\u0103 a economiei, o \u00eencetinire care \u0163ine la r\u00e2ndul ei dob\u00e2nzile din pia\u0163\u0103 reduse, \u015fi chiar negative \u00een multe cazuri\u201d, explic\u0103 Adolfo Laurenti, \u00eentr-un interviu acordat publica\u0163iilor BUSINESS Magazin \u015fi Ziarul Financiar.<\/p>\n<p>\nAceste dob\u00e2nzi negative generate \u00een principal de \u201e\u00eencetinirea natural\u0103\u201d a economiei, a\u015fa cum o nume\u015fte Laurenti, fac ravagii \u00een planurile de pensii ale popula\u0163iei europene, iar din Olanda \u015fi Danemarca p\u00e2n\u0103 \u00een Marea Britanie sau Rusia oamenii care au muncit o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 se v\u0103d la v\u00e2rsta a treia \u00een situa\u0163ia \u00een care nu \u00eencaseaz\u0103 pensii la nivelul a\u015fteptat.<\/p>\n<p>\nSpre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager \u00een metalurgie, este for\u0163at s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u00e2ndeasc\u0103 planurile dup\u0103 ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandez\u0103 l-a anun\u0163at c\u0103 \u00eei va reduce pensia cu circa 10%, potrivit FT.<\/p>\n<p>\n\u201eAsta \u00eemi provoac\u0103 mult stres. T\u0103ierile de pensie \u00eenseamn\u0103 mii de euro pe care nu \u00eei mai pot cheltui cu familia \u015fi \u00een vacan\u0163e. Sunt foarte sup\u0103rat c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta dup\u0103 ce am economisit at\u00e2t de mul\u0163i ani\u201d, spune Jansen, care s-a retras din pia\u0163a muncii \u00een urm\u0103 cu 17 ani.<br \/>\n\u00cens\u0103 pensionarul olandez este doar un exemplu, \u00eenc\u00e2t milioane de pensionari \u015fi de oameni care economisesc \u00een toat\u0103 lumea se confrunt\u0103 cu acela\u015fi sentiment de incertitudine ca Jansen, \u00een contextul \u00een care mediul cu dob\u00e2nzi constant \u00een sc\u0103dere de dup\u0103 criza financiar\u0103 face ravagii. \u00cen timp ce media de via\u0163\u0103 cre\u015fte de la an la an, pensiile au devenit o problem\u0103 politic\u0103 prioritar\u0103 \u00een \u0163\u0103ri diverse precum Rusia, Japonia \u015fi Brazilia.<\/p>\n<p>\nDin ce \u00een ce mai multe companii renun\u0163\u0103 la schemele de pensii de tip \u201esalariu final\u201d garantat, \u00een special \u00een SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, anun\u0163\u00e2nd recent c\u0103 \u00eencheie aceast\u0103 practic\u0103 de remunerare, afect\u00e2nd 20.000 de angaja\u0163i.<\/p>\n<p>\n\u00cen Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se preg\u0103tesc s\u0103 intre \u00een grev\u0103 din cauza cre\u015fterii nea\u015fteptate a contribu\u0163iei la planul de pensie.<\/p>\n<p>\nIstoric, obliga\u0163iunile guvernamentale, adic\u0103 titlurile de stat, s-au dovedit a fi o bun\u0103 potrivire pentru cash-flow-ul unui fond de pensii, \u00eens\u0103 decenii \u00eentregi de sc\u0103dere a randamentelor pe obliga\u0163iuni au \u00eengreunat via\u0163a fondurilor de pensii \u015fi nu au mai generat c\u00e2\u015ftiguri la fel de atr\u0103g\u0103toare.<\/p>\n<p>\nEconomistul-\u015fef al Visa subliniaz\u0103 faptul c\u0103 volumul ridicat de economii care trebuie investite \u015fi reinvestite a determinat o curs\u0103 pentru randamente care a afectat \u00een final chiar \u015fi pariurile sigure.<\/p>\n<p>\n\u201eSunt din ce \u00een ce mai multe economii care trebuie investite, iar aici \u00eencepe o curs\u0103 dup\u0103 randamente. Ce faci de obicei c\u00e2nd cau\u0163i randamente sigure? Cumperi titluri de stat, dar \u00een ultimii ani cererea este at\u00e2t de mare pe titluri de stat \u00eenc\u00e2t dob\u00e2nzile au devenit negative. Dar oamenii \u00eenc\u0103 mai cump\u0103r\u0103. Acesta este al doilea impact major al evolu\u0163iilor demografice, dup\u0103 ce primul impact ar fi \u00eencetinirea economic\u0103 cauzat\u0103 de o baz\u0103 din ce \u00een ce mai mic\u0103 de oameni activi \u00een c\u00e2mpul muncii\u201d, explic\u0103 Adolfo Laurenti.<\/p>\n<p>\n\u00cen contextul \u00een care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care genereaz\u0103 un anumit nivel de remunera\u0163ie \u00een planul de pensie, managerii de fonduri se v\u0103d nevoi\u0163i s\u0103 caute c\u00e2\u015ftiguri \u00een clase de active mai riscante, precum ac\u0163iuni bursiere sau private equity.<\/p>\n<h2>\nCele trei \u201ecu\u0163ite\u201d cu care nimeni nu vrea s\u0103 taie<\/h2>\n<p>\nEconomi\u015ftii \u015fi guvernele cunosc deja instrumentele pe care le au la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru a domoli sau a evita criza pensiilor care se contureaz\u0103 pentru urm\u0103torii ani, dar nimeni nu vrea s\u0103 le foloseasc\u0103 pentru c\u0103 sunt nepl\u0103cute pentru popula\u0163ie, potrivit lui Laurenti.<\/p>\n<p>\n\u201eCred c\u0103 \u00een cazul pensiilor \u015fi al sistemelor de pensii toat\u0103 lumea \u015ftie care sunt solu\u0163iile: po\u0163i majora v\u00e2rsta de pensionare, po\u0163i m\u0103ri contribu\u0163ia, po\u0163i reduce beneficiile. Problema este c\u0103 nim\u0103nui nu-i plac aceste trei variante\u201d, apreciaz\u0103 economistul. El arat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta de pensionare este deja \u00een cre\u015ftere sau programat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een mai multe \u0163\u0103ri, iar oamenii se \u00eempotrivesc, \u201eceea ce este de \u00een\u0163eles\u201d.<\/p>\n<p>\n\u201eAlte \u0163\u0103ri aleg acum s\u0103 \u00eencerce s\u0103 majoreze contribu\u0163ia la sistemul de pensii. Oamenilor nu le place, din nou, pentru c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 mai mul\u0163i bani acum din veniturile lor pentru a-i consuma \u00een prezent, \u00een loc s\u0103 economiseasc\u0103 pentru a avea mai t\u00e2rziu. A treia variant\u0103 este reducerea pensiilor, ceea ce clar nu este pe placul nim\u0103nui\u201d, spune el.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi oricare dintre aceste solu\u0163ii vine cu un cost politic imens, pe care pu\u0163ini guvernan\u0163i \u015fi l-ar asuma \u00eentr-o perioad\u0103 plin\u0103 de alegeri electorale \u015fi incertitudini \u00een toat\u0103 lumea, nu exist\u0103 alte p\u00e2rghii. Majoritatea sistemelor de pensii sunt g\u00e2ndite dup\u0103 modelul B\u0103ncii Mondiale, pe mai mul\u0163i piloni, cum este cazul \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, unde exist\u0103 trei piloni de pensie.<\/p>\n<p>\n\u201eMul\u0163i oameni au bani \u00een fonduri de pensii private, iar aici intervine problema investi\u0163iei \u015fi a randamentelor\u201d, precizeaz\u0103 Laurenti. Totu\u015fi, el crede c\u0103 oamenii pot aplica principii financiare de baz\u0103 pentru a-\u015fi gestiona mai bine economiile \u015fi a se supune unui risc c\u00e2t mai sc\u0103zut.<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, oamenii trebuie s\u0103 aplice prima regul\u0103 a finan\u0163elor, \u015fi-anume s\u0103 nu \u00ee\u0163i \u0163ii toate ou\u0103le \u00een acela\u015fi co\u015f. Trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i diversifici portofoliul. Dac\u0103 te educi pu\u0163in financiar, devine clar c\u0103 sunt moduri de investit care \u00ee\u0163i protejeaz\u0103 banii. Poate \u00een perioada urm\u0103toare pia\u0163a de ac\u0163iuni bursiere nu este atr\u0103g\u0103toare, dar atunci obliga\u0163iunile sunt OK, sau invers. Deci te po\u0163i juca cu varietatea instrumentelor de investi\u0163ii\u201d, apreciaz\u0103 economistul. Totu\u015fi, el atrage aten\u0163ia asupra stabilit\u0103\u0163ii investi\u0163iilor \u015fi \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe oameni s\u0103 nu \u00ee\u015fi mute banii de la o zi la alta \u00een func\u0163ie de modul \u00een care merge pia\u0163a, ci s\u0103 \u00ee\u015fi aminteasc\u0103 faptul c\u0103 este un joc pe termen lung, miza fiind pensionarea \u015fi economiile din pensii.<\/p>\n<p>\n\u201eOamenii subestimeaz\u0103 capacitatea pie\u0163elor de a-\u015fi reveni. Cei care economisesc pentru pensie trebuie s\u0103 economiseasc\u0103 pe termen lung, nu pe termen scurt, \u015fi trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi aminteasc\u0103 asta. Banii de pensie nu \u00eei mu\u0163i de la o zi la alta dup\u0103 cum merge pia\u0163a. Este nevoie de disciplin\u0103 pentru a introduce o strategie \u015fi pentru a nu o schimba pe urm\u0103toarele 6-9-12 luni, cel pu\u0163in. Oamenii vor mereu s\u0103 fac\u0103 schimb\u0103ri, s\u0103 mute banii \u015fi ajung s\u0103 piard\u0103 bani aproape de fiecare dat\u0103\u201d, spune Laurenti.<\/p>\n<p>\nCu accent pe ideea perspectivelor de viitor, Laurenti atrage aten\u0163ia asupra distribui\u0163iei economiilor pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp. \u201eTrebuie s\u0103 te \u0163ii de strategia ta. Oamenii uit\u0103 c\u0103 nu au nevoie de banii de pensie dec\u00e2t atunci c\u00e2nd se pensioneaz\u0103, \u015fi nu chiar imediat, ci poate chiar peste 10-15 ani dup\u0103 ce ai ie\u015fit la pensie. Dac\u0103 te retragi la 65, unii bani \u00eei vei cheltui c\u00e2nd ai 80, deci acei bani au 15 ani la dispozi\u0163ie s\u0103 se \u00eenmul\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 genereze valoare \u00een continuare dac\u0103 \u00ee\u0163i men\u0163ii strategia.\u201d<\/p>\n<h2>\nPopulism versus reforme curajoase<\/h2>\n<p>\nBanca European\u0103 pentru Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezoltare (BERD) arat\u0103 \u00een cel mai recent raport al s\u0103u c\u0103 \u00een contextul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei, guvernele trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre m\u0103suri populiste care \u00eenc\u00e2nt\u0103 actualul electorat \u015fi reforme curajoase care vin cu un cost politic. Rata natalit\u0103\u0163ii sc\u0103zut\u0103 \u015fi emigra\u0163ia care prinde dimensiuni din ce \u00een ce mai mari ca fenomen sugereaz\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est au \u015fanse mai mari de a r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte sistemel de pensii, crede Beata Javorcik, economistul-\u015fef al BERD, citat de FT.<\/p>\n<p>\n\u00cen urma pr\u0103bu\u015firii comunismului \u00een regiune \u00een urm\u0103 cu trei decenii, \u0163\u0103rile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est au cunoscut peste 20 de ani de dezvoltare \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 rapid\u0103, stimulate de reforme \u015fi de aderarea la Uniunea European\u0103. Dup\u0103 criza financiar\u0103 global\u0103 din 2008-2009, oamenii \u015fi-au pierdut \u00eencrederea \u00een sistemele financiare, ceea ce a determinat extinderea populismului \u00een \u0163\u0103ri precum Ungaria.<\/p>\n<p>\n\u00cen continuare, emigra\u0163ia joac\u0103 un rol important, \u00een special \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia, care a \u00eenregistrat \u00een 2017 a doua cea mai mare emigra\u0163ie din lume, dup\u0103 Siria. Astfel, tinerii prefer\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi ia ambi\u0163iile profesionale sau ini\u0163iativele antreprenoriale \u015fi s\u0103 se mute \u00een alte \u0163\u0103ri europene pentru a accesa un standard de via\u0163\u0103 mai ridicat. Pe fondul politicilor populiste \u015fi al reducerii for\u0163ei de munc\u0103 active, odat\u0103 cu cre\u015fterea duratei medii de via\u0163\u0103, bugetele guvernelor ajung s\u0103 se \u00eendrepte \u00eenspre nevoi sociale, \u00een timp ce aloc\u0103rile pentru educa\u0163ie sau inova\u0163ie sunt din ce \u00een ce mai reduse.<\/p>\n<p>\nBERD consider\u0103 c\u0103 reformele guvernamentale sunt solu\u0163ia principal\u0103 pentru ca \u0163\u0103rile din regiune, inclusiv Rom\u00e2nia, s\u0103 treac\u0103 la un alt nivel de dezvoltare. Ritmul cre\u015fterii economice s-a men\u0163inut ridicat \u00een primele dou\u0103 decenii de capitalism de pia\u0163\u0103 pe fondul for\u0163ei de munc\u0103 ieftine \u015fi a importului de know-how \u015fi tehnologie, \u00eens\u0103 \u00een continuare guvernele trebuie s\u0103 \u00eencurajeze cre\u015fterea prin inova\u0163ie \u015fi antreprenoriat.<\/p>\n<h2>\nRom\u00e2nia, la v\u00e2rsta pension\u0103rii?<\/h2>\n<p>\nPopula\u0163ia Rom\u00e2niei emigreaz\u0103, scade \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u00eentr-un ritm accelerat, ceea ce pune presiune semnificativ\u0103 asupra sistemului de pensii publice. De\u015fi contribu\u0163iile la fondurile de pensii Pilon II sunt obligatorii at\u00e2t pentru salaria\u0163i c\u00e2t \u015fi pentru liberii profesioni\u015fti, rom\u00e2nii trebuie motiva\u0163i s\u0103 investeasc\u0103 mai mult \u00een planuri voluntare de pensie, adic\u0103 Pilonul III, men\u0163ioneaz\u0103 edi\u0163ia 2019 a studiului \u201ePension Savings: The Real Return\u201d, realizat de Asocia\u0163ia Utilizatorilor Rom\u00e2ni de Servicii Financiare (AURSF), membr\u0103 a Better Finance.<\/p>\n<p>\n\u201eEvolu\u0163ia randamentelor reale ale planurilor de pensii din Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat o tendin\u0163\u0103 pozitiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2017, moment din care tendin\u0163a s-a inversat, ceea ce este de natur\u0103 s\u0103 genereze preocup\u0103ri asupra capacit\u0103\u0163ii administratorilor de a men\u0163ine performan\u0163ele pozitive ale primilor 10 ani de func\u0163ionare ai sistemului de pensii administrat privat din Rom\u00e2nia\u201d, arat\u0103 studiul.<\/p>\n<p>\n\u00cen Rom\u00e2nia, Pilonul I asigur\u0103 doar pu\u0163in peste 28% din ultimul salariu, iar speciali\u015ftii din fianan\u0163e consider\u0103 c\u0103 pentru ca ritmul de via\u0163\u0103 s\u0103 se perturbe c\u00e2t mai pu\u0163in \u015fi pentru ca nevoile pension\u0103rii s\u0103 fie acoperite, este nevoie de un venit echivalent m\u0103car cu 50% din ultimul salariu.<\/p>\n<p>\n\u00cen timp ce Pilonul I nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 asigure necesarul pentru o via\u0163\u0103 decent\u0103, rom\u00e2nii au fost obliga\u0163i \u00een urm\u0103 cu un deceniu s\u0103 \u00eencepe s\u0103 contribuie \u015fi la a\u015fa-numitul Pilon II, unde banii sunt gestiona\u0163i de administratori de fonduri de pensii.<\/p>\n<p>\nContribu\u0163ia la asigur\u0103ri sociale (CAS) se situeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia la 25%, dintre care 3,75% se \u00eendreapt\u0103 \u00eenspre Pilonul II \u2013 bani care sunt reinvesti\u0163i pentru a aduce randamente. \u00cen ultimii zece ani, administratorii de pensii private Pilon II au ob\u0163inut \u00een Rom\u00e2nia un randament nominal de 7,83%, ceea ce reprezint\u0103 un c\u00e2\u015ftig real de 5,14%, peste nivelul infla\u0163iei, potrivit situa\u0163iei din decembrie 2018.<\/p>\n<p>\nContribu\u0163ia la Pilonul II a sc\u0103zut anul trecut de la 5,1% la 3,75% din decizia guvernului PSD-ALDE, de\u015fi aceasta era programat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la 6%. Administratorii de fonduri de pensii private Pilon II au voie \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 investeasc\u0103 \u00een depozite bancare, titluri de stat, obliga\u0163iuni corporate, ac\u0163iuni \u015fi alte clase de active cu risc sc\u0103zut.<\/p>\n<p>\n\u00centre 2011 \u015fi 2015, v\u00e2rsta standard de pensionare a crescut pentru femei de la 59 ani la 60 ani, iar pentru b\u0103rba\u0163i de la 62 ani la 65 de ani. Potrivit legisla\u0163iei \u00een vigoare, \u00een perioada 2015-2030, v\u00e2rsta de pensionare ar urma s\u0103 creasc\u0103 de la pentru femei la 63 de ani. Una dintre recomand\u0103rile raportului Better Finance pentru Rom\u00e2nia este stimularea economisirii \u00een Pilonul III de pensie, unde contribu\u0163ia nu este obligatorie \u015fi unde sunt doar 470.000 de participan\u0163i.<\/p>\n<p>\n\u201eSf\u0103tuim autorit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia s\u0103 nu distrug\u0103 sistemul de pensii private, lu\u00e2nd \u00een calcul cei peste 10 ani \u00een care schemele de pensii din Rom\u00e2nia au func\u0163ionat bine \u015fi au livrat c\u00e2\u015ftiguri peste infla\u0163ie\u201d, noteaz\u0103 reprezentan\u0163ii AURSF. Totu\u015fi, lu\u00e2nd \u00een calcul faptul c\u0103 pensiile private au pornit la drum \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 pr\u0103bu\u015firile din 2008, unii critici ai pie\u0163ei sus\u0163in c\u0103 sistemul privat de pensii din Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 unor perioade de corec\u0163ii pentru a-\u015fi dovedi stabilitatea.<\/p>\n<p>\n\u00cen acest context, cele trei \u201ecu\u0163ite\u201d nu ar putea fi utilizate nici \u00een Rom\u00e2nia, unde v\u00e2rsta de pensionare este deja \u00een cre\u015ftere \u015fi a mai crescut deja \u00een acest deceniu, unde contribu\u0163iile au fost deja schimbate \u00een 2018, dar au fost reduse \u00een loc s\u0103 fie majorate, \u015fi unde subiectul livr\u0103rii unor pensii mai mici este unul sensibil, \u00een contextul \u00een pensiile au fost majorate constant \u00een ultimii doi ani, \u015fi ar urma s\u0103 fie majorate din nou anul viitor \u2013 \u00eens\u0103 aceast\u0103 majorare este din Pilonul I.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lumea se \u00eendreapt\u0103 spre o criz\u0103 inevitabil\u0103 a sistemelor de pensii \u00een contextul \u00een care popula\u0163ia \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, media de via\u0163\u0103 cre\u015fte, iar baza oamenilor activi \u00een c\u00e2mpul muncii scade de la an la an. O astfel de criz\u0103 poate fi rezolvat\u0103 prin trei solu\u0163ii dure, dar r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea: cine va lua \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi p\u00e2inea, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[82,534,246,182,30710,35089,7573,32617,533,7606,6266,8034,4155,333,7177,80,18799,8327,10911,231],"class_list":["post-178452","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-bani","tag-context","tag-crestere","tag-criza","tag-cutit","tag-cutite","tag-economii","tag-intrebare","tag-mediere","tag-munca","tag-oameni","tag-paine","tag-pensie","tag-pensii","tag-populatie","tag-refuz","tag-rezolvare","tag-scadere","tag-solutii","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=178452"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178452\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=178452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=178452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=178452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}