\nInternetul a \u00eemplinit anul acesta 50 de ani. A creat \u00eentre timp o revolu\u0163ie industrial\u0103 \u015fi social\u0103 \u015fi a contribuit cu siguran\u0163\u0103 la multe revolu\u0163ii populare. Se poate spune c\u0103 internetul a dat startul unei noi ere. Iar aceast\u0103 er\u0103 este marcat\u0103 de un boom al inova\u0163iei. Internetul a oferit un mediu de via\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare propice inova\u0163iei. La r\u00e2ndul ei, inova\u0163ia, mai ales \u00een domeniul tehnologiei, a creat companii colosale, at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi creeaz\u0103 propriile reguli \u015fi se \u00eempotrivesc guvernelor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le supravegheze activitatea \u015fi s\u0103 le limiteze libertatea de a inova, seva care le-a dat via\u0163\u0103.<\/p>\n
\nPotrivit zeilor tehnologiei din Silicon Valley \u015fi din alte centre tehnologice din SUA sau alte p\u0103r\u0163i ale lumii, inova\u0163ia este, de obicei, leacul pentru aproape orice problem\u0103 social\u0103, scrie The Washington Post. Dac\u0103 ar exista o fraz\u0103 inteligent\u0103 pentru a descrie acest mod de a g\u00e2ndi, aceasta ar fi \u201eTehnologia vine \u00een ajutor!\u201d.<\/p>\n
\nSingura problem\u0103 este c\u0103 factorii de decizie guvernamentali \u015fi autorit\u0103\u0163ile de reglementare, birocra\u0163ii din institu\u0163iile statului, nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u00eentotdeauna aceast\u0103 abordare. Primul lor instinct este de obicei s\u0103 priveasc\u0103 orice tehnologie nou\u0103 \u2013 drone, ma\u015fini f\u0103r\u0103 \u015fofer, inversarea extinc\u0163iei \u2013 ca pe ceva care poate prezenta un risc real pentru societate. Spun ei, tehnologia trebuie s\u0103 fie reglementat\u0103 \u015fi controlat\u0103 pentru a preveni ca lucrurile s\u0103 nu scape de sub control.<\/p>\n
\nA\u015fa a ap\u0103rut o nou\u0103 sintagm\u0103 \u2013 \u201einova\u0163ie f\u0103r\u0103 permisiune\u201d \u2013 pentru a descrie abordarea politic\u0103 favorizat\u0103 de elita digital\u0103. Sintagma \u00eenseamn\u0103 exact ceea ce pare c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eensemne: inovatorii nu ar trebui s\u0103 cear\u0103 permisiunea nim\u0103nui \u00eenainte de a aduce o nou\u0103 tehnologie pe lume. \u00cen schimb, sarcina probei ar trebui s\u0103 fie a autorit\u0103\u0163ilor de reglementare \u2013 acestea ar trebui s\u0103 fie for\u0163ate s\u0103 arate c\u0103 exist\u0103 o amenin\u0163are real\u0103 \u015fi imediat\u0103 pentru societate \u00een acea tehnologie. Adic\u0103 inovatorii vor s\u0103 li se aplice principiul nevinov\u0103\u0163iei p\u00e2n\u0103 la proba contrar\u0103. \u00cen lipsa unei astfel de dovezi, inova\u0163ia ar trebui s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen ultima jum\u0103tate de secol, companiile americane au \u015ftiut o singur\u0103 doctrin\u0103, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de \u015fcoala de \u015ftiin\u0163e economice de la Chicago: ele cunosc cel mai bine ce este de f\u0103cut, iar reglementarea nu este bun\u0103 la nimic. Concuren\u0163a a \u00eencurajat inova\u0163ia, care a devenit \u201einova\u0163ie f\u0103r\u0103 permisiune\u201d, ceea ce a dus la \u201eexploatare f\u0103r\u0103 permisiune\u201d, scrie John Letzing, editor pentru World Economic Forum, \u00eentr-o analiz\u0103 a schimb\u0103rilor din economia mondial\u0103 din 1973, c\u00e2nd fondatorul WEF, Klaus Schwab, a lansat primul manifest de la Davos, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen urm\u0103 cu 50 de ani, o companie ca Patagonia, produc\u0103tor de top de articole outdoor care \u00ee\u015fi identific\u0103 motivul existen\u0163ei cu salvarea planetei, n-ar fi avut probabil nicio \u015fans\u0103 de supravie\u0163uire.<\/p>\n
\nRefrenul lobbyului pentru companii sun\u0103 \u015fi ast\u0103zi de cele mai multe ori a\u015fa: \u201edeoarece reglementarea poate afecta profiturile, va afecta \u015fi capacitatea noastr\u0103 de a investi \u015fi inova \u015fi de aceea va afecta interesul public\u201d. \u00cen SUA, refrenul apare la televizor, \u00een reclamele marilor companii farmaceutice, scrie Tom Wheeler, fost pre\u015fedinte al Comisiei Federale pentru Comunica\u0163ii din SUA, iar acum asociat la Center for Technology Innovation, pe blogul Institutului Brookings.<\/p>\n
\nRe\u0163elele de telecomu-nica\u0163ii \u015fi furnizorii de internet se folosesc de argument pentru a ucide neutralitatea internetului. Marile companii de tehnologie se ascund \u00een spatele principiului pentru a exploata intimitatea persoanei. Argumentul a primit for\u0163e noi prin dezvoltarea internetului. Au ap\u0103rut companii noi puternice, iar cele vechi, care au supravie\u0163uit, s-au adaptat noilor condi\u0163ii. Tehnologia digital\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie prezentat\u0103 ca fiind ceva aproape magic. Orice interfera cu capacitatea companiilor de a-\u015fi stabili propriile reguli pentru pia\u0163a digital\u0103 amenin\u0163a s\u0103 distrug\u0103 aceast\u0103 magie. Odat\u0103 cu lupta companiilor pentru dereglementare, sau pentru evitarea regulilor impuse de guverne, a ap\u0103rut termenul de inovare f\u0103r\u0103 permisiune, motivul pentru care companiile se opun supravegherii activit\u0103\u0163ii lor de c\u0103tre guverne. Inovarea f\u0103r\u0103 reguli \u0163ine de mitul geniului din garaj, devenit imaginea \u00eentreprinz\u0103torilor din lumea digital\u0103. Rezultatul inov\u0103rii f\u0103r\u0103 permisiune a rezultat prea des \u00een exploatare f\u0103r\u0103 permisiune \u2013 modelul de business digital al companiilor a exploatat prea des utilizatorii transform\u00e2nd informa\u0163ii personale private \u00een active corporate pentru a fi monetizate. Din cauza dereglement\u0103rii, companiile au fost libere s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 propriile reguli de comportament, inclusiv str\u00e2ngerea de date pentru crearea de monopoluri. Inovarea f\u0103r\u0103 permisiune a devenit, \u00een dogma corporate, baza \u201ecre\u015fterii economice extraordinare\u201d bazate pe internet. Orice tendin\u0163\u0103 de reglementare sau de \u00eent\u0103rire a supravegherii \u00een sector ar fi \u00eensemnat \u00eempiedicarea acestei cre\u015fteri sau chiar erodarea drepturilor omului. \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, inovarea f\u0103r\u0103 permisiune a adus noi capabilit\u0103\u0163i uimitoare\u201d, spune Wheeler. \u00cens\u0103 a adus \u015fi \u201einvazia f\u0103r\u0103 permisiune\u201d a intimit\u0103\u0163ii private, a produs \u201ev\u0103t\u0103m\u0103ri f\u0103r\u0103 permisiune\u201d unor pie\u0163e c\u00e2ndva competitive \u015fi \u201eamestec f\u0103r\u0103 permisiune\u201d \u00een procesele democratice.
\n\u00cen 2014, John Naughton, profesor de \u00een\u0163elegerea tehnologiei la Open University din Marea Britanie, scria \u00een The Guardian despre importan\u0163a inova\u0163iei f\u0103r\u0103 permisiune. Lucrul cel mai extraordinar despre internet este modul \u00een care permite existen\u0163a inova\u0163iei f\u0103r\u0103 permisiune. Acest lucru provine din dou\u0103 decizii cu efecte mari pentru viitor luate de creatorii internetului la \u00eenceputul anilor ’70: c\u0103 nu va exista proprietate sau control central \u015fi c\u0103 re\u0163eaua nu va fi optimizat\u0103 pentru o anumit\u0103 aplica\u0163ie: tot ce va face va fi s\u0103 preia pachete de date dintr-o aplica\u0163ie de la un cap\u0103t \u015fi s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru a livra pachetele respective la destina\u0163ie. Dac\u0103 cineva avea o idee de aplica\u0163ie care ar putea fi realizat\u0103 folosind pachete de date (\u015fi era suficient de inteligent pentru a scrie software-ul necesar), atunci re\u0163eaua ar face-o pentru el, f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri. Aceasta a avut ca efect cobor\u00e2rea dramatic\u0103 a \u015ftachetei pentru inova\u0163ie \u015fi a rezultat \u00eentr-o explozie de creativitate.<\/p>\n
\nCeea ce au creat designerii internetului, de fapt, a fost o ma\u015fin\u0103rie global\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndire a surprizelor. Webul a fost prima mare surpriz\u0103 \u015fi a venit de la un singur om \u2013 Tim Berners-Lee \u2013 care, cu un grup mic de asisten\u0163i, a scris software-ul necesar \u015fi a conceput protocoalele necesare pentru a implementa ideea \u015fi apoi a lansat-o asupra lumii, pun\u00e2nd-o pe serverul de internet al CERN \u00een 1991, f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 cear\u0103 permisiunea nim\u0103nui.<\/p>\n
\n\u00cen cartea sa din 2016 \u201eInovarea f\u0103r\u0103 permisiune: cazul continu\u0103rii libert\u0103\u0163ii tehnologice cuprinz\u0103toare\u201d, Adam Thierer, cercet\u0103tor la Mercatus Center, argumenteaz\u0103 c\u0103 dac\u0103 \u201eprincipiul precau\u0163iei\u201d triumf\u0103 asupra \u201einov\u0103rii f\u0103r\u0103 permisiune\u201d, rezultatul va fi mai pu\u0163ine servicii, bunuri de calitate inferioar\u0103, pre\u0163uri mai mari, cre\u015ftere economic\u0103 mai lent\u0103 \u015fi sc\u0103dere \u00een nivelul de trai \u00een general.Atunci c\u00e2nd politica public\u0103 este modelat\u0103 de ra\u0163ionamentul \u201eprincipiului precau\u0163iei\u201d, spune el, aceasta reprezint\u0103 o amenin\u0163are serioas\u0103 pentru progresul tehnologic, antreprenoriatul economic \u015fi prosperitatea pe termen lung. \u00cen schimb, inova\u0163ia f\u0103r\u0103 permisiuni a alimentat succesul internetului \u015fi cea mai mare parte a economiei moderne bazate pe tehnologie. \u201eDe asemenea, inova\u0163ia f\u0103r\u0103 permisiune va alimenta urm\u0103toarea mare revolu\u0163ie industrial\u0103 \u2013 dac\u0103 o vom permite.\u201d
\nLucrurile s-au schimbat \u00eentre timp. \u00cen lumea corporate a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte principiul inov\u0103rii sociale, care ar trebui s\u0103 aib\u0103 un impact pozitiv asupra mediului \u015fi societ\u0103\u0163ii. Tendin\u0163a este izbitoare. Doar din 2014 num\u0103rul de companii certificate ca fiind \u201ecorpora\u0163ii de tip B\u201d, companii cu angajamente verificate pentru echilibrarea profitului \u015fi scopului existen\u0163ei prin abordarea unor probleme ca inegalitatea \u015fi drepturile angaja\u0163ilor, a crescut cu 366%. Anul acesta, inova\u0163ia social\u0103 a companiilor a luat forma capitalismului stakeholderilor \u2013 c\u00e2teva zeci de companii mari americane s-au angajat s\u0103 fie mai atente cu mediul, societatea, muncitorii, furnizorii etc. Este vorba de opusul \u201eexploat\u0103rii f\u0103r\u0103 permisiune\u201d, produsul \u201einova\u0163ie f\u0103r\u0103 permisiune\u201d. Motivul schimb\u0103rii de doctrin\u0103? \u00cen primul r\u00e2nd, investitorii activi\u015fti le fac via\u0163a din ce \u00een ce mai grea companiilor. Apoi, politica \u015fi opinia public\u0103 se schimb\u0103 \u00een SUA, unde doi candida\u0163i principali ai democra\u0163ilor din cursa pentru alegerea \u00een 2020 a concurentului final la pre\u015fedin\u0163ie, Bernie Sanders \u015fi Elizabeth Warren, au promis schimb\u0103ri majore \u00een ceea ce prive\u015fte modul \u00een care sunt conduse companiile.
\n\u015ei China practic\u0103 inova\u0163ia f\u0103r\u0103 permisiune, spune belgianca Eleonore Pauwels, cercet\u0103toare de etic\u0103 la Universitatea Na\u0163iunilor Unite din New York. \u00cen schimb, europenii \u201emizeaz\u0103 pe a fi tipii buni\u201d, spune ea. Acest lucru ar putea \u00eensemna, de exemplu, dezvoltarea de sisteme AI care necesit\u0103 seturi de date mai mici, dar cu sporirea confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eencrederii, \u015fi care sunt mai transparente dec\u00e2t ale concuren\u0163ilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
latura mai pu\u0163in \u015ftiut\u0103 a libert\u0103\u0163ii de a inova de cele mai multe ori, inova\u0163ia are sensuri pozitive. \u00censeamn\u0103 progres, \u00een tehnologie, societate, economie, literatur\u0103, sport. De obicei, companiile o caut\u0103, statul o sus\u0163ine \u015fi este sinonim\u0103 cu cercetarea \u015fi dezvoltarea. \u00cens\u0103 inova\u0163ia are \u015fi o latur\u0103 controversat\u0103: inova\u0163ia f\u0103r\u0103 permisiune \u2013 permissionless innovation. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,3826],"tags":[10356,8866,201,27327,30806,7442,188,265,171,13306,9967,22547,31171,8327,7189,7999,13719,204],"class_list":["post-178238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-special","tag-cautare","tag-cercetare","tag-companii","tag-controversa","tag-creare","tag-dezvoltare","tag-economie","tag-inovatie","tag-internet","tag-libertate","tag-literatura","tag-permisiune","tag-progres","tag-scadere","tag-societate","tag-sport","tag-sustinere","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=178238"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178238\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=178238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=178238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=178238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}