In Italia, cresterea cu 0,6% a PIB din T3 a fost umbrita insa de
\ncontractia de 0,2% inregistrata in T4. La nivel agregat, PIB al
\nUE-16 a cunoscut o diminuare anuala de 2.1% in special ca urmare a
\nrezultatelor inregistrate in Germania (-2,4%), Grecia (-1,8%),
\nFran\u0163a (-3,1%), Spania (-0,2%) si Italia (-2,8%). Principalele
\nprobleme ale zonei UE-16 sunt scaderea consumului la nivelul
\nsectorului privat si intarirea monedei unice care reduce
\ncompetitivitatea exporturilur europene.<\/p>\n
In Spania anului 2009, perioada de crestere a cheltuielilor
\npopulatiei, bazate pe datorii acumulate in vremea boom-ului
\nimobiliar, s-a incheiat brusc. Pe deasupra, rata somajului in
\nSpania este aproape de 20% si nu exista semne de ameliorare in anul
\n2010. Desi nu mai este cel mai mare exportator mondial, Germania a
\nreusit sa compenseze cererea mai sazuta la nivel intern cu o cerere
\nexterna solida, atat din zona UE-16 cat si din afara acesteia.
\nInainte de criza financiara globala, zona UE-16 a avut cateva
\neconomii supraincalzite bazate pe o crestere nesustenabila a
\nconsumului intern. In prezent, zona UE-16 nu mai dispune de aceste
\neconomii , si singura cale de a iesi din recesiune este gasirea
\nunor modalitati pentru cresterea exporturilor. Unul dintre cele mai
\nmari obstacole pe care uniunea economica si monetara trebuie sa-l
\ndepaseasca este exportul de produse competitive, in ciuda unei
\nproductivitati reduse si a unei monede supraevaluate.<\/p>\n
Potrivit raportului preliminar publicat de Biroul de Analiza
\nEconomica (BEA), in T4 2009 economia Statelor Unite a crescut fata
\nde T3 2009 cu o rata de 5,7% – cea mai rapida din ultimii sase ani,
\nsi a scazut fata de T4 2008 cu o rata de 2,4 %. Analizand cifrele,
\nar trebui sa observam o incetinire a lichidarii stocurilor, care au
\nscazut cu 33,5 miliarde de dolari, comparativ cu declinul de 139,2
\nmiliarde de dolari inregistrat in T3 al 2009. Schimbarea neta a
\nstocurilor a contribuit cu 3,4% la cresterea PIB, care este cel mai
\nmare aport procentual din T4 al anului 1987 incoace. Tot pozitiv
\neste perceputa si cresterea cheltuielilor de consum la nivel
\nsectorului privat de 2,0% in Q4, dupa cu o crestere de 2,8% in
\nQ3.<\/p>\n
Cu toate acestea, multi economisti considera ca revenirea
\neconomica puternica inceputa in a doua jumatate a anului 2009 este
\nputin probabil sa continue si in 2010, fara nici o interventie
\nsuplimentara din partea guvernului. Parerea generala este ca in T3
\nal anului 2010 efectele planului de stimulare vor incepe sa
\ndispara. Expertii considera ca fara un plan de sustinere al
\nsectorului privat, SUA se va confrunta in continuare cu un nivel
\nridicat al somajului. In conditiile crizei actuale, economia
\nStatelor Unite se bucura de o productivitate ridicata, inregistrand
\no rata anuala de crestere de peste 6%. Aceasta rata a
\nproductivitatii este in primul rand rezultatul concedierilor masive
\ndin ultima perioada precum si efectul unor investitii de
\ncapital.<\/p>\n
In timp ce America mentine un profil demografic sanatos, ceea ce
\nimplica o crestere continua a economiei, rata natalitatii in UE-16
\nse incadreaza pe un trend negativ, prefigurand o crestere mult mai
\nlenta. Publicatia “The Economist” estimeaza ca, bazandu-ne doar pe
\ndatele demografice, SUA va continua sa mentina nivelul superior de
\ncrestere economica fata de UE.<\/p>\n