{"id":178131,"date":"2019-12-08T12:49:00","date_gmt":"2019-12-08T12:49:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=178131"},"modified":"2019-12-08T12:49:00","modified_gmt":"2019-12-08T12:49:00","slug":"padurile-o-afacere-de-2-5-miliarde-de-euro-care-sunt-cele-mai-mari-companii-implicate-in-exploatarea-aurului-verde-al-romaniei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=178131","title":{"rendered":"P\u0103durile, o afacere de 2.5 miliarde de euro.Care sunt cele mai mari companii implicate \u00een exploatarea \u201eaurului verde\u201d al Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"<p>\nAfacerile din domeniul exploat\u0103rilor forestiere \u015fi prelucr\u0103rii lemnului vor atinge \u00een 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care activeaz\u0103 \u00een acest sector vor \u00eenregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult dec\u00e2t \u00een 2018.&nbsp;<\/p>\n<p>\nO statistic\u0103 recent\u0103, dat\u0103 publicit\u0103\u0163ii de Greenpeace, citat\u0103 de o analiz\u0103 Frames, estima c\u0103 Rom\u00e2nia pierde \u00een fiecare or\u0103 peste 3 hectare de p\u0103dure. \u00cen absen\u0163a unei legisla\u0163ii care s\u0103 limiteze dispari\u0163ia \u201eaurului verde\u201d, cu autorit\u0103\u0163i preocupate doar la nivel declarativ de starea p\u0103durilor, defri\u015f\u0103rile masive, legale sau ilegale, s-au accentuat \u00een ultimii ani.<\/p>\n<p>\nCum business-ul este unul relativ simplu \u015fi insuficient reglementat, p\u0103durea a atras tot mai mul\u0163i investitori preocupa\u0163i s\u0103 taie c\u00e2t mai repede \u015fi c\u00e2t mai mult, \u00een c\u0103utarea unor profituri cu multe zerouri.<\/p>\n<p>\nA\u015fa s-a ajuns ca num\u0103rul firmelor active din domeniul exploat\u0103rilor forestiere \u015fi prelucr\u0103rii lemnului s\u0103 creasc\u0103 semnificativ din 2010 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, de la 3.937 la 6189 de firme \u00een 2018 (cod CAEN 220 \u015fi 1610).<\/p>\n<p>\nPotrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, \u00een 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), \u00een cre\u015ftere cu 800 milioane de lei fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent \u015fi la un nivel dublu fa\u0163\u0103 de 2010 (5,48 mld.lei). \u015ei profitabilitatea sectorului a urmat aceea\u015fi tendin\u0163\u0103, cresc\u00e2nd de la 480,1 mil.lei \u00een 2010 la 678,1 mil.lei \u00een 2018.<\/p>\n<p>\n,,2019 a adus o cre\u015ftere a business-ului la nivelul \u00eentregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramure\u015f \u015fi Moldova. Firmele au investit semnificativ \u00een extinderea opera\u0163iunilor, de la utilaje la for\u0163\u0103 de munc\u0103, iar estim\u0103rile merg c\u0103tre un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro\u2019\u2019, afirm\u0103 anali\u015ftii companiei de consultan\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen 2018, \u00een domeniul exploat\u0103rii forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angaja\u0163i. Acestea au \u00eencheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei \u015fi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, sectorul prelucr\u0103rii lemnului (t\u0103ierea \u015fi rindeluirea lemnului) \u00eenregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angaja\u0163i. Afacerile acestor firme dep\u0103\u015feau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul \u00eenregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.<\/p>\n<p>\n,,Dup\u0103 30 de ani de capitalism, Rom\u00e2nia a ajuns o \u0163ar\u0103 sec\u0103tuit\u0103 de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur \u015fi p\u0103duri, autorit\u0103\u0163ile au v\u00e2ndut resursele \u0163\u0103rii pe redeven\u0163e infime. P\u0103durea a devenit un business de succes, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 prea pu\u0163in preocupat\u0103 de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor\u2019\u2019, afirm\u0103 Adrian Negrescu, managerul Frames.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#ff0000;\">Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumit\u0103 HS Timber Productions SRL, reprezint\u0103, de ani de zile, cel mai important juc\u0103tor din pia\u0163\u0103. <\/span>Potrivit analizei Frames, compania austriac\u0103, cu sediul \u00een Bucure\u015fti, a \u00eencheiat anul 2018 cu o cifr\u0103 de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) \u015fi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro). \u201eAustriecii au \u00eenregistrat, anul trecut, un profit redus \u00een compara\u0163ie cu cel \u00eenregistrat \u00een anii de glorie din perioada 2010-2016, c\u00e2nd raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit \u00een 2013, de 431,4 milioane de lei. \u00cens\u0103, pe ansamblu, compania reprezint\u0103 cel mai mare \u015fi puternic juc\u0103tor din pia\u0163\u0103\u201d, afirm\u0103 anali\u015ftii. Compania austriac\u0103 angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu fa\u0163\u0103 de anul 2008.<\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#ff0000;\"><strong>Pe locurile urm\u0103toare \u00een topul companiilor implicate \u00een exploatarea ,,aurului verde\u2019\u2019 al Rom\u00e2niei \u00een 2018 <\/strong><\/span>se afl\u0103 Kostamonu Romania SA, din Mure\u015f, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) \u015fi Karelia Upofloor SRL, din Maramure\u015f, cu o cifr\u0103 de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 mil.euro). \u00cen cazul ambelor firme, cre\u015fterea afacerilor este una semnificativ\u0103 \u00een ultimii 10 ani.<\/p>\n<p>\n\u00cen 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar \u00een 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o cre\u015ftere de business \u015fi mai mare, de la 158,1 mil.lei \u00een 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.<\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"color:#ff0000;\">Clasamentul este completat, \u00een ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek Rom\u00e2nia SA (Bac\u0103u)<\/span><\/strong> cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL (Maramure\u015f), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud) cu 89,7 mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bac\u0103u (69,4 mil.lei\/15,8 mil.euro), Cerasus Avium SRL din Bucure\u015fti (63,4 mil.lei\/14,4 mil.euro) \u015fi Virix Prod SRL din D\u00e2mbovi\u0163a (55,1 mil.lei\/12,5 mil.euro).<\/p>\n<p>\nDin punct de vedere regional, cele mai multe firme func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Suceava (758), Harghita (451), Arge\u015f (382) Maramure\u015f (334), Vrancea (332), Neam\u0163 (316), Bistri\u0163a N\u0103sud (275), Bac\u0103u (236) \u015fi Bihor (235).<\/p>\n<p>\nPotrivit analizei, media cifrei de afaceri era, \u00een 2018, de 1,59 milioane de lei \u015fi un profit de aprox. 100.000 lei, \u00een condi\u0163iile \u00een care peste 90% dintre firme activau \u00een zona micro\u00eentreprinderilor.<\/p>\n<p>\n,,Radiografia business-ului din acest sector arat\u0103 c\u0103 pia\u0163a este controlat\u0103, \u00een mare parte, de c\u00e2\u0163iva juc\u0103tori care realizeaz\u0103 peste 80 la sut\u0103 din cifra total\u0103 de afaceri. Este un business care cre\u015fte de la an la an \u015fi \u00een care investitorii str\u0103ini, \u00een special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprio\u0163i, polonezi \u015fi francezi, se afl\u0103 \u00een prim-plan\u2019\u2019, afirm\u0103 anali\u015ftii de la Frames.<\/p>\n<p>\nDincolo de afacerile legale din sectorul exploat\u0103rii lemnului, pia\u0163a neagr\u0103 a lemnului a crescut spectaculos, reu\u015find s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Na\u0163ional, din Rom\u00e2nia sunt t\u0103ia\u0163i, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din aceast\u0103 cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezint\u0103 t\u0103ierile legale, pentru care se pl\u0103tesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extra\u015fi f\u0103r\u0103 nicio form\u0103 legal\u0103, \u00een mare parte din p\u0103durile proprietate privat\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201dDiferen\u0163a de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezint\u0103 t\u0103ieri neautorizate. Ast\u0103zi, cele mai mari probleme de t\u0103ieri neautorizate le avem \u00een p\u0103durile proprietate privat\u0103, apoi \u00een p\u0103durile autorit\u0103\u0163ilor publice locale \u015fi, pe locul trei, \u00een p\u0103durile administrate de RNP Romsilva\u201d, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.<\/p>\n<p>\n,,Situa\u0163ia din zona exploat\u0103rilor forestiere \u015fi prelucr\u0103rii lemnului tinde s\u0103 se agraveze de la an la an, pe m\u0103sur\u0103 ce cererea de export de lemn din Rom\u00e2nia cre\u015fte semnificativ, iar autorit\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2rzie s\u0103 ia m\u0103surile necesare combaterii fenomenului t\u0103ierilor ilegale\u2019\u2019, arat\u0103 analiza.<\/p>\n<p>\nPotrivit anali\u015ftilor, t\u0103ierile ilegale trebuie pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u015fi cu situa\u0163ia firmelor din domeniu. \u201eCum majoritatea firmelor sunt din zona micro\u00eentreprinderilor, iar media crean\u0163elor este destul de ridicat\u0103, acestea nu au destul capital s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 condi\u0163iilor din pia\u0163\u0103 \u015fi, posibil, ca multe dintre acestea, av\u00e2nd \u015fi un personal redus, s\u0103 activeze la limita legii \u00een scopul de a-\u015fi p\u0103stra business-ul pe linia de plutire\u201d, arat\u0103 analiza.<\/p>\n<p>\nAnali\u015ftii spun c\u0103 \u015fi statul este vinovat, \u00een mare parte, de extinderea fenomenului t\u0103ierilor ilegale de arbori din p\u0103duri. \u201eDincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesiz\u0103rile ONG-urilor care au ar\u0103tat c\u0103 printre beneficiarii t\u0103ierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea \u015fi mobil\u0103 din Rom\u00e2nia, nu am \u00eenregistrat, din p\u0103cate, dec\u00e2t victime (un mort \u015fi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva \u00een 2019) \u015fi prea pu\u0163ine ac\u0163iuni penale, m\u0103suri administrative \u00eendreptate \u00eempotriva celor care taie ilegal p\u0103durile\u201d.<\/p>\n<p>\n\u201eEste esen\u0163ial, pe de alt\u0103 parte, ca noul Guvern s\u0103 vin\u0103 cu m\u0103suri concrete care s\u0103 protejeze p\u0103durile \u015fi s\u0103 limiteze, la un nivel drastic, t\u0103ierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel pu\u0163in pentru o perioad\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani, ar putea fi o solu\u0163ie viabil\u0103 pentru mediu, \u00eens\u0103 dezastruoas\u0103 pentru business-ul din acest sector. Astfel c\u0103 trebuie g\u0103sit\u0103 o solu\u0163ie de echilibru, care s\u0103 stimuleze exploatarea sustenabil\u0103 a p\u0103durilor. O reglementare mai strict\u0103 a acestui domeniu, inclusiv prin cre\u015fterea semnificativ\u0103 a taxelor pentru exploatarea lemnului, similar\u0103 cu cea practicat\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri occidentale, pare a fi cea mai bun\u0103 solu\u0163ie\u201d, se mai spune \u00een analiza Frames.<\/p>\n<p>\nAnaliza Frames a fost realizat\u0103 pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultan\u0163\u0103 dedicat companiilor din sectoarele exploat\u0103rii forestiere \u015fi prelucr\u0103rii lemnului (cod CAEN 220 \u015fi 1610). Datele prelucrate sunt ob\u0163inute de la Registrul Comer\u0163ului \u015fi Ministerul Finan\u0163elor pe baza informa\u0163iilor publice declarate de companii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Afacerile din domeniul exploat\u0103rilor forestiere \u015fi prelucr\u0103rii lemnului vor atinge \u00een 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care activeaz\u0103 \u00een acest sector vor \u00eenregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult dec\u00e2t \u00een 2018.&nbsp; O statistic\u0103 recent\u0103, dat\u0103 publicit\u0103\u0163ii de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[81,8225,13757],"class_list":["post-178131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-afaceri","tag-analiza","tag-lemn"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=178131"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/178131\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=178131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=178131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=178131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}