\nDe ce pr\u0103pastia dintre boga\u0163ii \u015fi s\u0103racii lumii trebuie s\u0103 existe \u00een continuare \u015fi de ce timpul pare s\u0103 treac\u0103 mai repede sunt doar c\u00e2teva dileme, printre altele, la care legea constructal\u0103, lansat\u0103 de fizicianul Adrian Bejan, r\u0103spunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distinc\u0163ii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordat\u0103 \u00een trecut \u015fi unor cercet\u0103tori precum Stephen Hawking \u015fi Nikola Tesla. Subliniaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu aceste recunoa\u015fteri \u00eei aduc fericirea.<\/p>\n
\n\u201eSunt la fel ca \u015fi \u00eenainte. Sunt fericit fiindc\u0103 m\u0103 distrez cu ideile\u201d, r\u0103spunde Adrian Bejan \u00een interviul acordat Business MAGAZIN, \u00eentrebat ce \u00eenseamn\u0103 distinc\u0163iile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucr\u0103rile sale \u00een domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanic\u0103 la Universitatea Duke din Carolina de Nord \u2013 specializat pe studiul termodinamicii, transferului c\u0103ldurii, designului naturii, evolu\u0163iei fizicii \u2013 Adrian Bejan s-a num\u0103rat, \u00een 2001, \u00een r\u00e2ndul primilor 100 cei mai cita\u0163i autori \u00een domeniul ingineriei din toat\u0103 lumea. Este autorul a 30 de c\u0103r\u0163i, a 600 de publica\u0163ii, a primit 18 doctorate onorifice de la universit\u0103\u0163i din 11 \u0163\u0103ri, iar anul trecut i-a fost acordat\u0103 \u015fi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanic\u0103, pentru legea constructal\u0103, acordat\u0103 anterior \u015fi altor fizicieni celebri.<\/p>\n
\nArticolele din presa interna\u0163ional\u0103 \u00eel descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercet\u0103tor care \u201epune la \u00eendoial\u0103 conven\u0163iile \u015fi autoritatea \u015fi crede \u00een conexiunile dintre teme \u015fi discipline diferite\u201d.<\/p>\n
\nPopularitatea sa se leag\u0103 mai ales de inven\u0163ia unui principiu din fizic\u0103 denumit \u201elegea constructal\u0103 a evolu\u0163iei \u015fi organiz\u0103rii\u201d, despre care el spune c\u0103 are o aplicabilitate vast\u0103 \u00een via\u0163\u0103 \u015fi societate \u015fi ofer\u0103 o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a func\u0163ion\u0103rii lumii. Legea constructal\u0103 descrie un principiu de design din natur\u0103: sistemele de flux, de toate felurile \u2013 oameni, r\u00e2uri, copaci, pl\u0103ci tectonice, pie\u0163e \u2013 toate func\u0163ioneaz\u0103 la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravie\u0163ui, toate aceste sisteme trebuie s\u0103 se adapteze liber \u015fi s\u0103 acomodeze curen\u0163ii care le traverseaz\u0103, iar toate evolueaz\u0103 urm\u00e2nd un tipar vascular.
\n\u201eNu am idee, s-a \u00eent\u00e2mplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului\u201d, r\u0103spunde Adrian Bejan la \u00eentrebarea legat\u0103 de modul \u00een care s-a n\u0103scut pasiunea pentru fizic\u0103. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Gala\u0163i \u2013 pe care \u00eel descrie drept excep\u0163ional din punctul de vedere al atragerii \u015fi produc\u0163iei de talente, profesori \u015fi elevi. \u201eM\u0103 descurcam bine la \u015ftiin\u0163e, dar \u00eemi pl\u0103ceau \u015fi botanica, zoologia, geografia \u015fi istoria.\u201d De ce? Explic\u0103, simplu: \u201eFiindc\u0103 \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 desenez \u2013 copaci, animale, h\u0103r\u0163i ale reliefului \u015fi h\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103rilor\u201d.<\/p>\n
\n\u201eCine sunt se datoreaz\u0103 \u00een \u00eentregime p\u0103rin\u0163ilor (tat\u0103lui, de profesie veterinar, mamei, farmacist\u0103 \u2013 dou\u0103 min\u0163i libere educate \u00een anii 1920 \u015fi 1930), brutaliza\u0163i de regimul comunist dar care au stat neclinti\u0163i \u00een fa\u0163a acestuia\u201d, \u00ee\u015fi descrie el baza evolu\u0163iei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Cr\u0103ciun cartea \u201eIstoria fizicii\u201d de Max von Laue. \u201e\u00cenc\u0103 am aceast\u0103 carte, pentru c\u0103-mi aminte\u015fte de adev\u0103rul c\u0103 ideile bune sunt \u00een continu\u0103 morfogenez\u0103. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotriv\u0103. Sunt at\u00e2t de bune, c\u0103-l invit\u0103 pe ascult\u0103tor s\u0103 le pun\u0103 la \u00eendoial\u0103, s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103, s\u0103 le schimbe.\u201d Adrian Bejan a crescut \u00een perioada comunismului \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a reu\u015fit s\u0103 scape de acest regim devenind juc\u0103tor profesionist de baschet; a studiat \u00eens\u0103 \u015fi arta.<\/p>\n
\nDespre experien\u0163a lui anterioar\u0103, ca artist \u015fi sportiv, spune: \u201eSunt cine am fost, cu excep\u0163ia faptului c\u0103 acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evolu\u0163ia sportiv\u0103, precum \u015fi a evolu\u0163iei designului (desen, arhitectur\u0103)\u201d.<\/p>\n
\nMai t\u00e2rziu, \u00een Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A \u00eenceput s\u0103 lucreze la teoria care l-a f\u0103cut cunoscut \u00een toat\u0103 lumea dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eenceput cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept \u201eo oaz\u0103 de libertate \u015fi, mai amplu vorbind, de talent\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, fizicianul Adrian Bejan lucreaz\u0103 \u00een majoritatea timpului: 2\/3 din timp \u2013 \u201emunc\u0103 de toate felurile\u201d, spune el \u2013, 1\/3 din timp doarme \u015fi nu merge niciodat\u0103 \u00een vacan\u0163\u0103.<\/p>\n
\nO alt\u0103 p\u0103rere despre cei 1% cei mai boga\u0163i oameni ai lumii<\/p>\n
\nAplicat\u0103 economiei, legea constructal\u0103 a fizicianului rom\u00e2n este cuprinz\u0103toare \u015fi controversat\u0103 \u00een acela\u015fi timp. Aceasta spune c\u0103 cei mai boga\u0163i oameni ai lumii \u015fi diferen\u0163ele dintre ei \u015fi s\u0103raci exist\u0103 nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru c\u0103 trebuie s\u0103 existe.<\/p>\n
\nPotrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai boga\u0163i oameni de\u0163in nu mai pu\u0163in de 47% din averea lumii, cu o avere individual\u0103 care porne\u015fte de la 871.000 de dolari. Totodat\u0103, primii 10% dintre boga\u0163ii lumii de\u0163in 85% din averea global\u0103.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 mul\u0163i ar vrea ca acest decalaj s\u0103 fie redus \u015fi s\u0103 fie creat\u0103 o societate bazat\u0103 pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. Dup\u0103 cum reiese dintr-un eseu al s\u0103u, inegalitatea social\u0103 este inevitabil\u0103, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindc\u0103 mi\u015fcarea tuturor lucrurilor \u2013 at\u00e2t sociale, c\u00e2t \u015fi politice \u015fi economice \u2013 e determinat\u0103 de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.<\/p>\n
\nInegalitatea \u00een func\u0163ie de avere este una care a divizat din cele mai \u00eendelungate timpuri specia uman\u0103. Existen\u0163a acestei inegalit\u0103\u0163i, explic\u0103 profesorul, dateaz\u0103 de la \u00eenceputurile civiliza\u0163iei moderne, cu origini \u00een Egiptul Antic, Europa Renascentist\u0103, secolul al XVIII-lea din Fran\u0163a, blocul estic sovietic \u015fi chiar din perioada Statelor Unite moderne. \u201eNu exist\u0103 un subiect mai fierbinte \u00een contextul politic actual, dup\u0103 cum ne reamintesc mi\u015fc\u0103rile populiste de ast\u0103zi. Celebr\u0103m progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupa\u0163i c\u0103 doar o mic\u0103 parte din popula\u0163ie poate s\u0103 se bucure de acesta.\u201d A\u015fadar, observ\u0103 Adrian Bejan, ne preocup\u0103 modul \u00een care putem s\u0103 oferim celor care nu au o oportunitate egal\u0103 pentru a se al\u0103tura celor care au.<\/p>\n
\n\u201eTotu\u015fi, pu\u0163ini realizeaz\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia \u00eenspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravita\u0163ia sau fluxul unidirec\u0163ional dinspre c\u0103ldur\u0103 \u00eenspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creeaz\u0103 o discu\u0163ie despre cum s\u0103 lup\u0163i \u00eempotriva inegalit\u0103\u0163ii sau dac\u0103 aceasta poate fi comb\u0103tut\u0103.\u201d<\/p>\n
\nTotodat\u0103, constat\u0103 Adrian Bejan \u00een eseul s\u0103u, aceast\u0103 inegalitate ofer\u0103 o oportunitate. \u201eDac\u0103 ne g\u00e2ndim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate s\u0103 documenteze discu\u0163ia despre cum s\u0103 ne deplas\u0103m \u00eenspre evolu\u0163ia unei societ\u0103\u0163i care s\u0103 \u00eei conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domin\u0103 totul de la copaci la corpul omului, la livrare, \u00eenspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educa\u0163ie, regula legii, institu\u0163ii religioase \u015fi asocia\u0163ii \u00eentre colegi \u015fi vecini.\u201d<\/p>\n
\nProfesorul Adrian Bejan explic\u0103 toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guverneaz\u0103 modul \u00een care lucrurile se mi\u015fc\u0103 \u015fi nimic nu se mi\u015fc\u0103 dac\u0103 nu este \u00eempins. \u201eImpulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru ma\u015fini \u015fi din m\u00e2ncare pentru animale.\u201d<\/p>\n
\nOdat\u0103 ce un sistem natural se mi\u015fc\u0103, trebuie s\u0103 se mi\u015fte \u00een continuare \u015fi continu\u0103 s\u0103 evolueze \u00eenspre o eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 mai mare, \u00eenspre un set de obiective.<\/p>\n
\nPe m\u0103sur\u0103 ce sistemele evolueaz\u0103 \u015fi devin mai eficiente, devin \u015fi mai complexe. De ce? Fiindc\u0103 al\u0103turarea \u015fi mi\u015fcarea (fluxul) \u00eempreun\u0103 necesit\u0103 mai pu\u0163in\u0103 putere dec\u00e2t mi\u015fcarea lor individual\u0103. Acelea\u015fi legi ale fizicii explic\u0103 motivele pentru care sistemele fluviale evolueaz\u0103 \u00eentr-o serie de afluen\u0163i care \u00ee\u015fi vars\u0103 apele \u00eentr-un r\u00e2u principal. Organizarea se \u00eent\u00e2mpl\u0103, e natural\u0103.<\/p>\n
\nCu c\u00e2t este mai mare curentul, cu at\u00e2t animalul \u015fi vehiculul sunt mai eficiente dec\u00e2t unul mai mic, chiar \u015fi unul mai complex. Prin urmare, mi\u015fcarea de pe parcursul vie\u0163ii unei economii, de pild\u0103, va deveni mai complex\u0103 pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumat\u0103 de popula\u0163ie este direct propor\u0163ional\u0103 cu averea anual\u0103, respectiv cu PIB-ul.<\/p>\n
\n\u201eA\u015fadar, fizica \u015fi economia sunt dou\u0103 fa\u0163ete ale aceleia\u015fi monede. Acela\u015fi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru am\u00e2ndou\u0103\u201d, explic\u0103 el. Astfel, \u00ee\u015fi continu\u0103 profesorul explica\u0163ia \u00een eseul s\u0103u, ierarhia \u2013 mai multe r\u00e2uri mici tributare aceluia\u015fi r\u00e2u ale c\u0103ror ape ajung \u00een m\u0103ri \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, \u00een oceane \u2013 exist\u0103 fiindc\u0103 acesta este modul \u00een care sistemul va prospera.<\/p>\n
\nTotu\u015fi, pe m\u0103sur\u0103 ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodat\u0103 prin canale de aceea\u015fi m\u0103rime. La fel ca o albie s\u0103n\u0103toas\u0103 de r\u00e2u sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport \u00eentr-o societate populat\u0103 va include c\u00e2teva drumuri de p\u0103m\u00e2nt care conduc spre altele mai mari \u015fi abia apoi \u00eenspre o autostrad\u0103. \u201eIerahia se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d, concluzioneaz\u0103 profesorul.<\/p>\n
\nC\u00e2teodat\u0103 \u00eens\u0103, legile naturii determin\u0103 sistemele s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een moduri pe care noi nu le dorim. O economie complex\u0103 \u00een cre\u015ftere, precum cea global\u0103, \u00een care tr\u0103im acum, produce inevitabil inegalit\u0103\u0163i care cresc, pe m\u0103sur\u0103 ce popula\u0163ia cere mai mult\u0103 egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem s\u0103 lans\u0103m legi care s\u0103 \u00eencline sistemul \u00eenspre egalitate. Educa\u0163ia, sistemul de s\u0103n\u0103tate \u015fi filantropia ajut\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 \u00eens\u0103 ce timpul trece, inegalitatea va reap\u0103rea, la fel \u015fi furia, constat\u0103 profesorul.<\/p>\n
\n\u201eInegalitatea \u2013 dup\u0103 cum pare uneori \u2013 este imposibil s\u0103 fie \u015ftears\u0103, iar cele mai dramatice \u00eencerc\u0103ri de a o \u015fterge, precum experimentele comuniste \u015fi socialiste de atunci \u015fi chiar \u015fi de ast\u0103zi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar \u00een c\u00e2teva zile, ierarhia reapare.\u201d Profesorul subliniaz\u0103 c\u0103 acest lucru nu ar trebui s\u0103 ne \u00eempiedice s\u0103 acord\u0103m fiec\u0103rui membru al societ\u0103\u0163ii oportunitatea s\u0103 joace un rol \u00eentr-un sistem economic care va deveni mai complex \u015fi mai eficient de-a lungul timpului, doar c\u0103 atunci c\u00e2nd facem acest lucru ar trebui s\u0103 ne amintim c\u0103 legile fizicii guverneaz\u0103 mi\u015fcarea tuturor sistemelor.<\/p>\n
\nIerarhii direct propor\u0163ionale cu complexitatea organiza\u0163iei<\/p>\n
\nLegea constructal\u0103 se aplic\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi altor sisteme sociale \u015fi economice. Un exemplu este organizarea social\u0103, fenomenul organiz\u0103rii fiind unul care a st\u00e2rnit curiozit\u0103\u0163i ale oamenilor de secole \u00eentregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifest\u0103ri diverse: de la ora\u015fe, guverne, economie, business, alian\u0163e, transport, comunica\u0163ii \u015fi a\u015fa mai departe. Descrieri ale acestor manifest\u0103ri sunt extinse \u015fi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatur\u0103 \u015fi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organiz\u0103rii sociale.<\/p>\n
\n\u201eCu ajutorul legii constructale am ar\u0103tat de ce ajung indivizii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 (s\u0103 se mute) \u00eempreun\u0103, s\u0103 se organizeze. Organizarea este o reflec\u0163ie a realit\u0103\u0163ii fizice (bio \u015fi nonbio) care necesit\u0103 mai pu\u0163in\u0103 putere (energie util\u0103, combustibil, m\u00e2ncare) pentru a mi\u015fca o unitate dintr-o cantitate \u00eenspre o cantitate mai mare\u201d, explic\u0103 Adrian Bejan.<\/p>\n
\nEl a ilustrat predictibilitatea organiz\u0103rii \u015fi evolu\u0163iei acesteia prin intermediul a dou\u0103 modele de mi\u015fcare \u00eentr-o singur\u0103 zon\u0103, unele inanimate (albii ale r\u00e2urilor, generate de numeroase reguli constructale) \u015fi altele animate (distribu\u0163ia apelor \u00eenc\u0103lzite pentru folosirea lor \u00een a\u015fez\u0103rile umane).<\/p>\n
\nConcluzia la care a ajuns este c\u0103 mi\u015fcarea devine mai ierarhic\u0103 pe m\u0103sura cre\u015fterii m\u0103rimii \u015fi complexit\u0103\u0163ii arhitecturii respective. Distribu\u0163ia poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een mod uniform (cu mai mult\u0103 egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform \u00eentr-o zon\u0103. Fluxul arhitectural devine astfel o re\u0163ea ca o plas\u0103, \u00een loc de o arhitectur\u0103 ramificat\u0103 asemeni unui copac; totodat\u0103, chiar \u015fi \u00een modele de design cu o egalitate impus\u0103 ierarhia persist\u0103. Aceast\u0103 re\u0163ea teoretic\u0103 dezv\u0103luie de asemenea \u00een\u0163elesul inova\u0163iei din punctul de vedere al fizicii: \u201eEste schimbarea unui tip de design local care faciliteaz\u0103 curgerea pe parcursul unui teritoriu \u00eentreg locuit de cei care se mut\u0103 \u00een mod organizat\u201d.<\/p>\n
\nS-ul \u015fi noile tehnologii<\/p>\n
\nDe la trenduri economice, cre\u015fterea popula\u0163iei, r\u0103sp\u00e2ndirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configura\u0163ii par \u00een mod inevitabil s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103.<\/p>\n
\nO nou\u0103 tehnologie, de pild\u0103, \u00eencepe cu o rat\u0103 de acceptare mic\u0103, aceasta fiind urmat\u0103 de o cre\u015ftere exploziv\u0103, urmat\u0103 de o \u00eencetinire, numai pentru a se opri \u00eenainte de a \u201elovi zidul\u201d, explic\u0103 profesorul Adrian Bejan. Ilustrat\u0103 grafic, aceast\u0103 curb\u0103 de cre\u015ftere \u00een timp ia forma unui \u201eS\u201d. Fenomenul este at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit \u00eenc\u00e2t a generat numeroase cercet\u0103ri ce par a nu avea nimic \u00een comun \u2013 r\u0103sp\u00e2ndirea popula\u0163iilor biologice, a reac\u0163iilor chimice, a contaminan\u0163ilor, a limbilor, a informa\u0163iilor \u015fi activit\u0103\u0163ii economice. \u201eAm demonstrat c\u0103 acest tipar poate fi prezis \u00een \u00eentregime ca un sistem de curgere natural.\u201d<\/p>\n
\nCurba S \u2013 cunoscut\u0103 \u015fi drept func\u0163ie sigmoid\u0103 \u2013 reprezint\u0103 designul natural al sistemelor de flux. \u00cen exemplul noilor tehnologii, dup\u0103 un ritm de acceptare \u00eencet la \u00eenceput, cre\u015fterea poate fi imaginat\u0103 mi\u015fc\u00e2ndu-se rapid \u00eenspre canale stabilite din pia\u0163\u0103.<\/p>\n
\n\u201eAceasta este ascensiunea abrupt\u0103 a S-ului.\u201d Pe m\u0103sur\u0103 ce tehnologia se maturizeaz\u0103, \u015fi ritmul de penetrare a acesteia \u00eencetine\u015fte, orice cre\u015ftere sau flux se mi\u015fc\u0103 \u00een afara canalelor ini\u0163iale de penetrare \u00eentr-un mod mai scurt \u015fi mai \u00eencet.<\/p>\n
\n\u201eMi-ar pl\u0103cea s\u0103 folosesc metafora degetelor care se \u00eentind pentru a reprezenta cre\u015fterea ini\u0163ial\u0103 invaziv\u0103 cu plasarea unei m\u0103nu\u015fi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lent\u0103. E ca \u015fi cum ar exista dou\u0103 vie\u0163i \u2013 prima este lung\u0103 \u015fi rapid\u0103, \u00een timp ce a doua este de distan\u0163\u0103 scurt\u0103 \u015fi \u00eenceat\u0103. Designul \u00eencepe cu o invazie rapid\u0103, urmat\u0103 de o consolidare \u00eenceat\u0103. Apoi trendul se love\u015fte de un zid invizibil, dar previzibil\u201d, explic\u0103 Bejan.
\nAceast\u0103 teorie arat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o coinciden\u0163\u0103 \u2013 ambele sunt manifest\u0103ri ale tendin\u0163ei constructale naturale care caracterizeaz\u0103 sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate \u00eentr-o evolu\u0163ie care le permite s\u0103 curg\u0103 (s\u0103 evolueze), s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 colecteze mai u\u015for.<\/p>\n
\nDe ce unele zile trec mai greu dec\u00e2t altele?<\/p>\n
\n\u201eDe ce pare c\u0103 timpul trece mai repede pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei c\u0103 unele zile trec mai greu dec\u00e2t altele? De ce avem tendin\u0163a s\u0103 ne concentr\u0103m pe neobi\u015fnuit (pe surpriz\u0103) \u015fi nu pe timpul prezent \u015fi monoton?\u201d, sunt alte c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri c\u0103rora legea constructal\u0103 le ofer\u0103 un r\u0103spuns. Adrian Bejan spune c\u0103 a descoperit elementele din fizic\u0103 ce r\u0103spund la aceste \u00eentreb\u0103ri, \u00een urma unor observa\u0163ii simple: \u201eTimpul m\u0103surabil \u00abpe ceas\u00bb nu reprezint\u0103 acela\u015fi lucru cu timpul perceput de mintea omului\u201d.<\/p>\n
\nAstfel, spune Bejan, \u201etimpul min\u0163ii\u201d este alc\u0103tuit dintr-o secven\u0163\u0103 de imagini, reflec\u0163ii din natur\u0103, care hr\u0103nesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimb\u0103rile imaginilor mentale descre\u015fte odat\u0103 cu v\u00e2rsta, din cauza unor propriet\u0103\u0163i fizice care se schimb\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta: frecven\u0163a mi\u015fc\u0103rilor ochilor, dimensiunea corpului \u00een acord cu acea curb\u0103 S, degradarea anumitor p\u0103r\u0163i ale corpului etc. O nealiniere \u00eentre imaginile timpului mental \u015fi timpul propriu-zis st\u0103 la baza explica\u0163iilor acestui fenomen din literatur\u0103 care e trup \u015fi suflet cu legea constructal\u0103 \u015fi cu fizica.<\/p>\n
\nCe face \u00een continuare cu timpul s\u0103u omul care \u00eel percepe at\u00e2t de ra\u0163ional? Planurile nu fac parte din via\u0163a sa: \u201eObiectivul meu este s\u0103 continui\u201d.<\/p>\n
\nMai multe teorii, o singur\u0103 lege<\/p>\n
\nLegea constructal\u0103 este legea fizicii responsabil\u0103 de fenomenul evolu\u0163iei (configura\u0163ie, form\u0103, design) \u00een natur\u0103 a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Aceast\u0103 lege, apar\u0163in\u00e2nd profesorului Adrian Bejan, a fost formulat\u0103 \u00een anul 1996.<\/p>\n
\nExist\u0103 mai multe teorii constructale \u2013 una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate g\u00e2ndi. Spre exemplu, teoria constructal\u0103 a locomo\u0163iei animalelor, a arhitecturii albiilor r\u00e2urilor, teoria constructal\u0103 a cre\u015fterii fulgilor de z\u0103pad\u0103, a respira\u0163iei etc.<\/p>\n
\n\u201eO lege, mai multe teorii, la care se adaug\u0103 faptul c\u0103 manifesta\u0163iile legii \u00een natur\u0103 (peste tot) acoper\u0103 tot spectrul, bio \u015fi nonbio. Legea fizicii une\u015fte cele dou\u0103 teritorii ale observa\u0163iilor umane \u2013 la fel ca legea mecanicii (dinamic\u0103, legea lui Newton)\u201d, explic\u0103 profesorul Adrian Bejan.<\/p>\n
\nAstfel, \u201elegea constructal\u0103 este legea fizicii responsabil\u0103 de fenomenul evolu\u0163iei (configura\u0163ie, form\u0103, design) \u00een natur\u0103, modul \u00een care sisteme de curgere animate \u015fi inanimate lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103\u201c.<\/p>\n
\nLegea constructal\u0103 a fost formulat\u0103 \u00een 1996, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201ePentru ca un sistem de o dimensiune finit\u0103 s\u0103 persiste \u00een timp (s\u0103 existe), trebuie s\u0103 evolueze liber \u00eentr-un astfel de mod \u00een care s\u0103 faciliteze accesul curen\u0163ilor care circul\u0103 \u00een cadrul acestuia\u201d.<\/p>\n
\nLegea constructal\u0103 descrie astfel concepte ale vie\u0163ii, evolu\u0163iei, designului \u015fi performan\u0163ei \u00een fizic\u0103, care este \u201ecea mai ampl\u0103 aren\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d, potrivit profesorului Adrian Bejan.<\/p>\n
\n* Mai multe detalii despre Legea Constructal\u0103 ofer\u0103 profesorul Adrian Bejan \u00een cartea \u201eFizica vie\u0163ii\u201d, 2016<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe tot parcursul anului, Business MAGAZIN a prezentat pove\u015ftile unor rom\u00e2ni ambi\u0163io\u015fi care au sim\u0163it c\u0103 \u0163ara este prea mic\u0103 pentru ambi\u0163iile lor. \u015ei-au construit cariere de succes peste hotare \u015fi au devenit astfel ambasadori de \u0163ar\u0103 a Rom\u00e2niei. Dorul lor de cas\u0103 a r\u0103mas \u00eens\u0103, dup\u0103 cum reiese din declara\u0163iile tuturor. De 1 decembrie, v\u0103 aducem aminte de c\u00e2\u0163iva dintre ei. La mul\u0163i ani rom\u00e2ni, oriunde a\u0163i decis s\u0103 v\u0103 urma\u0163i visele!<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[10638,9264,279,15368,16273,342,20033,246,207,12825,373,8337,15404,32890,32617,47,527,17245,28182,21122,6266,31857,16545,68,18608,80,13021,7287,7134,9459,19707,32958,24193,8867,20680],"class_list":["post-177923","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-acordare","tag-avere","tag-bogati","tag-caldura","tag-cercetatori","tag-continuare","tag-copaci","tag-crestere","tag-design","tag-drept","tag-eficienta","tag-evolutie","tag-fericire","tag-fizica","tag-intrebare","tag-lansare","tag-lege","tag-medalie","tag-miscare","tag-natura","tag-oameni","tag-primire","tag-profesor","tag-putere","tag-raspuns","tag-refuz","tag-roman","tag-sistem","tag-statele-unite","tag-tesla","tag-timp","tag-trecere","tag-trecut","tag-universitate","tag-vedere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=177923"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177923\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=177923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=177923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=177923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}