\nMarius Turda este membru al Facult\u0103\u0163ii de Istorie a Universit\u0103\u0163ii Oxford \u2013 una dintre cele mai vechi \u015fi prestigioase din lume. De anul trecut este \u015fi profesor al Universit\u0103\u0163ii Oxford Brookes dup\u0103 ce, timp de 14 ani, a trecut – \u00een cadrul aceleia\u015fi universit\u0103\u0163i \u2013 prin toate etapele profesionale tipice disciplinei. Dar, \u00eenainte de a ajunge aici, \u00een c\u0103l\u0103toria sa profesional\u0103 el a avut mai multe \u201esta\u0163ii\u201d. A plecat din Maramure\u015f, s-a oprit \u00een Baia Mare, apoi Bucure\u015fti, Budapesta \u015fi ulterior la Londra, \u00eenainte de a se stabili \u00eentr-un or\u0103\u015fel britanic cunoscut dincolo de toate pentru universit\u0103\u0163ile sale de prestigiu care au dat lumii unii dintre cei mai cunoscu\u0163i politicieni, antreprenori \u015fi executivi.<\/p>\n
\n\u201eM-am n\u0103scut \u015fi am copil\u0103rit \u00een Maramure\u015f. \u015ecoala general\u0103 \u015fi liceul le-am absolvit la Baia Mare, iar \u00een 1992 am plecat la Bucure\u015fti pentru studiile universitare, pe care le-am f\u0103cut la Facultatea de Istorie\u201d, poveste\u015fte Marius Turda. \u00cen 1994 a mers la Budapesta cu o burs\u0103 de cercetare care i-a facilitat contactul cu o serie de istorici maghiari de la Institutul de Istorie al Academiei de \u015etiin\u0163e Maghiare. \u201eAce\u015ftia m-au ajutat cu sfaturi profesionale \u00een privin\u0163a subiectelor de cercetare care m\u0103 interesau \u015fi, poate \u015fi mai important, m-au \u00eendemnat s\u0103 citesc \u015fi s\u0103 cunosc tradi\u0163iile istoriografice maghiare.\u201d<\/p>\n
\nAcest lucru a contat foarte mult \u00een formarea sa profesional\u0103 pentru c\u0103 a putut s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 morfologia intern\u0103 a dou\u0103 culturi, aparent opuse, cea rom\u00e2n\u0103 \u015fi cea maghiar\u0103, dup\u0103 cum spune chiar el. Dup\u0103 ce a terminat studiile de masterat \u015fi doctorat, \u00een 2002, a predat timp de un an la Londra, pentru ca apoi, \u00een 2003, s\u0103 primeasc\u0103 o burs\u0103 post-doctoral\u0103 de trei ani care l-a dus \u00een Oxford \u015fi care, \u00een acela\u015fi timp, i-a oferit \u015fansa s\u0103 se ocupe de un domeniu complet nou, \u015fi anume istoria medicinei \u2013 \u00een sensul larg.<\/p>\n
\n\u201eAceasta este perioada c\u00e2nd subiectele pentru care am devenit cunoscut pe plan profesional, mai ales istoria eugenismului \u015fi a biopoliticii, au c\u0103p\u0103tat un contur clar.\u201d<\/p>\n
\nEugenismul este, conform defini\u0163iei din DEX, o teorie care sus\u0163ine ideea inegalit\u0103\u0163ii biologice \u015fi intelectuale a raselor umane, care sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een inferioare \u015fi superioare.<\/p>\n
\nConform altor defini\u0163ii, eugenismul este o teorie care urm\u0103re\u015fte \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea biologic\u0103 (genetic\u0103) \u015fi social\u0103 a popula\u0163iei. Scopul ei principal este acela de a \u00eencuraja reproducerea indivizilor s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi respectiv de a descuraja reproducerea celor considera\u0163i a fi \u201ebolnavi\ueb53.<\/p>\n
\nTermenul modern \u2013 eugenism (eugenics) \u2013 a fost propus de englezul Francis Galton \u00een 1883. \u00cen perioada interbelic\u0103, mai ales, eugenismul a devenit partea principal\u0103 a unei agende biopolitice mai largi, care includea, pe l\u00e2ng\u0103 controlul reproduc\u0163iei, \u015fi igiena rasial\u0103, igiena social\u0103, s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u015fi planificarea familial\u0103, cercetarea rasial\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor sociale \u015fi etnice, precum \u015fi sterilizarea \u015fi eutanasierea acestora. \u00cen secolul al XX-lea, eugenismul a creat un discurs \u015ftiin\u0163ific cu scopul specific de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i calit\u0103\u0163ile biologice ale popula\u0163iei \u015fi de a-i proteja s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n
\nPe de alt\u0103 parte, biopolitica se refer\u0103, potrivit DEX, la studiul influen\u0163ei factorilor biologici asupra politicii. Pentru Iuliu Moldovan, medic rom\u00e2n \u015fi membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne \u00een 1920, biopolitica (titlul c\u0103r\u0163ii scrise de el \u00een 1926) \u00eensemna politica na\u0163ional\u0103 a unui stat care controleaz\u0103 \u015fi administreaz\u0103 organismul etnic al na\u0163iunii. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, biopolitica \u015fi eugenismul au primit un larg \u015fi entuziast sprijin din partea a numero\u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi politicieni. La r\u00e2ndul s\u0103u, Marius Turda a scris o serie de c\u0103r\u0163i \u015fi lucr\u0103ri precum Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary, Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond, Religion, Evolution and Heredity sau Teleology and Modernity.<\/p>\n
\nCum a ajuns Marius Turda s\u0103 studieze \u015fi s\u0103 predea eugenismul \u015fi biopolitica? \u201eAm plecat din \u0163ar\u0103 \u00een 1997, c\u00e2nd am primit o burs\u0103 de masterat la Universitatea Central\u0103 European\u0103 din Budapesta. Motivul (pentru care am plecat \u2013 n.red.) a fost dorin\u0163a de a studia, dar a contat \u015fi situa\u0163ia dificil\u0103 din Rom\u00e2nia, at\u00e2t \u00een domeniul universitar, c\u00e2t \u015fi social \u015fi economic.\u201d<\/p>\n
\nAst\u0103zi rom\u00e2nul este membru al Facult\u0103\u0163ii de Istorie a Universit\u0103\u0163ii Oxford \u2013 una dintre cele mai vechi \u015fi prestigioase din lume \u2013 unde a organizat numeroase seminarii \u015fi conferin\u0163e \u00een ultimii 15 ani. \u00cen 2012 \u015fi 2013 a fost directorul Institutului Cantemir de la aceea\u015fi universitate, pe care de altfel tot el l-a fondat.
\n\u201eDin 2004 am \u00eenceput s\u0103 predau \u015fi la Universitatea Oxford Brookes, unde am trecut prin toate etapele profesionale tipice disciplinei, devenind profesor deplin \u00een 2018. Tot la Universistatea Oxford Brookes am creat \u00een 2006 Grupul pentru Studierea Rasei \u015fi a Eugenismului, iar din 2015 conduc Centrul de Umanit\u0103\u0163i Medicale la aceea\u015fi universitate.\u201d<\/p>\n
\nOxford Brookes, universitatea unde pred\u0103 Marius Turda, are o istorie de circa 150 de ani, primele informa\u0163ii despre aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 public\u0103 dat\u00e2nd de la 1865. La momentul acela se \u00eenfiin\u0163a Oxford School of Art, o precursoare a celei care \u00een 1992 a primit statutul de universitate \u015fi \u015fi-a luat numele de Oxford Brookes \u00een memoria fostului s\u0103u conduc\u0103tor John Henry Brookes. Prin compara\u0163ie, University of Oxford (al c\u0103rei membru al Facult\u0103\u0163ii de Istorie este Marius Turda) are o istorie de aproape un mileniu.<\/p>\n
\nCe presupune jobul actual al profesorului rom\u00e2n? \u201ePredau la anii I, II \u015fi III, precum \u015fi la programul de masterat.\u201d La aceast\u0103 munc\u0103 se adaug\u0103 scrisul \u015fi cercetarea, precum \u015fi socializarea academic\u0103 pe care o presupune jobul s\u0103u. \u201eO zi obi\u015fnuit\u0103 con\u0163ine combina\u0163ia \u00eentre via\u0163\u0103 de familie, discu\u0163iile cu studen\u0163ii \u015fi preg\u0103tirea prelegerilor.\u201d<\/p>\n
\nRecunoa\u015fte c\u0103 nu se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ba chiar afirm\u0103 c\u0103 a luat aceast\u0103 decizie acum mai mult\u0103 vreme. Totu\u015fi, vine des at\u00e2t din motive profesionale, c\u00e2t \u015fi de familie.<\/p>\n
\nDe altfel, cel mai dor \u00eei e de oameni, de p\u0103rin\u0163i \u015fi de prieteni, pe c\u00e2nd cel mai pu\u0163in duce lipsa sistemului de transport, mai ales a trenurilor. \u201eLa fel (de pu\u0163in dor \u00eemi e \u2013 n.red.) \u015fi de c\u0103minele studen\u0163e\u015fti din Bucure\u015fti \u00een care am stat \u00een anii \u201990.\u201d Ultima dat\u0103 a fost \u00een Rom\u00e2nia \u00een luna mai, la Cluj-Napoca, unde a adus expozi\u0163ia \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Etnicitate II: Biopolitic\u0103 \u015fi Eugenism \u00een Rom\u00e2nia, 1920-1944, care acum poate fi v\u0103zut\u0103 at\u00e2t la Muzeul Minovici din Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi la Facultatea de Sociologie din Cluj. \u201eDe fiecare dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103, descop\u0103r lucruri bune \u015fi mai ales \u00eent\u00e2lnesc oameni care fac lucruri minunate, \u00een ciuda dificult\u0103\u0163ilor administrative, politice sau economice. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat foarte mult.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen contextul actual, consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 aleag\u0103 trei lucruri care ar trebui \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite la Rom\u00e2nia, ar merge pe educa\u0163ie, corectitudine profesional\u0103 \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt.<\/p>\n
\n\u201eSpre exemplu, traficul este mai redus \u00een Rom\u00e2nia comparabil cu Anglia, \u00eens\u0103 este mult mai dezorganizat \u015fi periculos. Cafeaua este la fel de bun\u0103, \u00eens\u0103 scena culinar\u0103 cred c\u0103 este mai divers\u0103 \u015fi mai atractiv\u0103 \u00een Londra dec\u00e2t \u00een Bucure\u015fti sau Cluj, de exemplu.\u201d<\/p>\n
\nIar dac\u0103 totu\u015fi ar fi s\u0103 revin\u0103 definitiv, i-ar pl\u0103cea s\u0103 o fac\u0103 din postura de antreprenor: \u201eMi-ar pl\u0103cea s\u0103 deschid un restaurant, g\u0103titul fiind una dintre pasiunile mele\u201d. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe tot parcursul anului, Business MAGAZIN a prezentat \u00een paginile revistei \u015fi pe site pove\u015ftile unor rom\u00e2ni ambi\u0163io\u015fi care au sim\u0163it c\u0103 \u0163ara este prea mic\u0103 pentru ambi\u0163iile lor. \u015ei-au construit cariere de succes peste hotare \u015fi au devenit astfel ambasadori de \u0163ar\u0103 ai Rom\u00e2niei. Dorul lor de cas\u0103 a r\u0103mas \u00eens\u0103, dup\u0103 cum reiese din declara\u0163iile tuturor. De 1 decembrie, v\u0103 aducem aminte de c\u00e2\u0163iva dintre ei. La mul\u0163i ani rom\u00e2ni, oriunde a\u0163i decis s\u0103 v\u0103 urma\u0163i visele!<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[255,16529,306,19788,33211,10358,242,6569,13875,31096,14484,10343,12954,8867,17546],"class_list":["post-177922","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-antreprenori","tag-baia-mare","tag-bucuresti","tag-disciplina","tag-etapa","tag-facultate","tag-istorie","tag-londra","tag-maramures","tag-membru","tag-oxford","tag-plecare","tag-turda","tag-universitate","tag-universitati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=177922"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177922\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=177922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=177922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=177922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}