{"id":17790,"date":"2010-02-22T09:30:00","date_gmt":"2010-02-22T09:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=17790"},"modified":"2026-04-02T15:39:36","modified_gmt":"2026-04-02T15:39:36","slug":"cum-se-spala-romanii-sau-cearta-cu-apa-si-sapunul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=17790","title":{"rendered":"Cum se spala romanii sau cearta cu apa si sapunul"},"content":{"rendered":"

Obiceiurile cetatenilor romani legate de propria igiena nu sunt
\ntocmai cele mai sanatoase. Este concluzia studiului Agentiei pentru
\nStrategii Guvernamentale, care scoate in evidenta unele cifre ce
\npot parea ingrijoratoare. Doar jumatate din populatie face dus sau
\nbaie zilnic sau aproape zilnic, in timp ce un om din zece se
\npreocupa de curatenia personala de cateva ori pe luna sau mai
\nrar.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Daca v-ati intrebat vreodata de ce consumul de guma de mestecat
\najunge, la nivel de tara, la peste 3.000 de tone anual, explicatia
\npoate sta in faptul ca 5% dintre concetatenii nostri nu se spala
\nniciodata pe dinti, iar alti 5% se intalnesc cu periuta o data pe
\nluna sau mai rar. Totusi, la acest capitol stam cel mai bine, daca
\nluam in calcul ca aproape 70% recurg la periaj zilnic. Potrivit
\ndatelor companiei de cercetare de piata GfK, 37% din volumul de
\npasta de dinti a fost consumat de locuitorii din Bucuresti si
\norasele mari, cu mai mult de 150.000 de oameni. Ponderea lor in
\nstructura gospodariilor la nivel national este de 29%. La polul
\nopus, cel mai mic consum (15%) se intalneste la tara, in
\ngospodariile formate dintr-o singura persoana, care la nivel
\nnational reprezinta un sfert din totalul gospodariilor.<\/p>\n

Cat despre spalatul pe cap, cei mai multi (67%) prefera spalatul
\npe cap de cateva ori pe saptamana, in timp ce 17% afirma ca se
\nspala de cateva ori pe luna. Studiile GfK arata ca, in 2009, cel
\nmai mult sampon s-a consumat in gospodariile unde varsta capului
\nfamiliei era cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Acestea au realizat
\n31% din achizitiile de sampon la nivel national. Cel mai mare volum
\nde deodorante si produse antiperspirante a fost consumat in
\nfamiliile cu 3-4 membri, a caror pondere in Romania este de 37%.
\nGospodariile din orasele mari si Bucuresti au cumparat peste 40%
\ndin volumul total de deodorante anul trecut. In ce priveste
\nveniturile, gospodariile ce castiga mai mult de 2.400 de lei pe
\nluna primeaza in topul consumului. Cel mai ridicat consum de
\ndetergenti pentru haine (31% din volumul total vandut) este
\ninregistrat in Muntenia-Dobrogea, precum si familiile cu copii de
\npana in 14 ani (30%). Aproape un sfert din familiile din Romania au
\ncopii sub 14 ani.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

O componenta importanta in aceasta ecuatie este gradul de
\nracordare al populatiei la reteaua de apa si canalizare – potrivit
\nAdministratiei Nationale Apele Romane, doar 51% la nivel national.
\nProcentul arata si mai rau daca luam in calcul ca in ultimii doi
\nani a crescut doar cu 1,5%, iar, in acest ritm, vom putea vorbi
\ndespre acoperirea integrala a tarii cu servicii de apa si
\ncanalizare abia in 30-40 de ani.<\/p>\n

<\/p>\n

Obiceiurile nu sunt cele mai fericite nici in ce priveste modul
\nde reactie la propriile probleme de sanatate. Peste 60% dintre
\nrespondenti sustin ca se trateaza singuri atunci cand se
\nimbolnavesc, fie ca aleg sa foloseasca metode traditionale,
\nmedicamente cumparate de la farmacie sau tratamente alternative.
\nExplicatia pentru acest tip de comportament sta, pe de-o parte, in
\nlipsa de educatie medicala a populatiei si in puterea de cumparare
\nredusa, dar pe de alta parte si in increderea destul de scazuta in
\npersonalul medical.<\/p>\n

“Nici nu e de mirare! Presedintele Romaniei, fostul premier sau
\nchiar Andreea Esca au avut incredere in sistemul de sanatate
\nromanesc atunci cand au ales sa se trateze in strainatate?”, se
\nintreaba retoric Ioana Cacovean, presedintele Patronatului
\nFarmacistilor din Romania, socotind ca exemplele date de personaje
\nmarcante ale vietii publice consolideaza si mai mult neincrederea
\nsocietatii in medici si spitale. Pericolul tratamentului dupa
\nureche se reflecta si in clasamentul privind consumul de
\nmedicamente al Cegedim, companie de studii si analize de piata
\nspecializate privind industria de ingrijire a sanatatii.
\n“Majoritatea considera uzuala administrarea unui antibiotic, iar
\nmulti nu inteleg ca trebuie actionat intr-un mod specific asupra
\nanumitor microbi”, sustine farmacista, adaugand ca nu este rau
\nfaptul in sine ca ne tratam, ci ca ne tratam fara sa luam in calcul
\nrecomandarea unui specialist.<\/p>\n

Studiul ApSG mai arata ca populatia se confrunta preponderent cu
\nboli de inima, rinichi sau ficat. Vestea buna este aceea ca, in
\ntimp ce alte tari se lupta cu cancere sau alte afectiuni greu
\nvindecabile, bolile cu incidenta mare in Romania se pot preveni, in
\nprincipiu, printr-un regim de viata sanatos. In schimb, procentul
\nridicat al consumului de medicamente adresate sistemului nervos,
\ndesi este specific tarilor civilizate, sugereaza o tendinta care nu
\npoate sa ne bucure. “Ceea ce imi spun aceste cifre este faptul ca
\nvom avea in viitor o serie de afectiuni care se vor regasi intr-un
\nconsum crescut de medicamente pentru depresii”, anticipeaza
\npresedintele PFdR.<\/p>\n

“Cu aceste date pertinente in fata, putem sa ne intrebam oare si
\ndaca sunt folosite vreodata rezultatele acestor studii?”,
\nreflecteaza Cacovean, intrebandu-se daca Guvernul chiar foloseste
\ndatele reiesite in urma sondajelor spre a-si defini politica in
\ndomeniul sanitar sau daca acestea raman doar subiecte de articole
\npentru jurnalisti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Studiile despre starea igienei la nivel national si modul de raportare la boli si la sistemul medical au fost indeobste invocate spre a sublinia calitatea scazuta a vietii in Romania. Nici rezultatele studiilor despre comportamentul de consum in 2009 nu fac exceptie. Cat de des se spala romanii?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[9817,16054,8088,16055,205,16053,8988],"class_list":["post-17790","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-consum","tag-detergent","tag-farma","tag-pasta-de-dinti","tag-sanatate","tag-sapun","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17790","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17790"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17790\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37717,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17790\/revisions\/37717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17790"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17790"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17790"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}