\nProduc\u0163ia de vin a Rom\u00e2niei este estimat\u0103 \u00een 2018 la 5,2 milioane de hectolitri, cu peste 20% mai mare dec\u00e2t \u00een 2017 \u015fi cel mai ridicat nivel de din ultimul deceniu, arat\u0103 datele Organiza\u0163iei Vinului \u015fi Viei (OIV).
\nNe-am propus s\u0103 afl\u0103m \u015fi anul acesta, al\u0103turi de invita\u0163ii no\u015ftri, c\u00e2t mai multe despre pove\u015ftile rom\u00e2ne\u015fti din vin \u015fi unde se \u00eendreapt\u0103 acestea. De ce v\u00e2nd produc\u0103torii de vin locali mai ales \u00een Rom\u00e2nia \u015fi nu la export \u015fi cum se poate transforma pia\u0163a local\u0103 \u00eentr-o destina\u0163ie c\u0103utat\u0103 pentru pasiona\u0163ii de turism viticol \u2013 sunt temele majore pe care ne-am propus s\u0103 le dezbatem al\u0103turi de invita\u0163ii no\u015ftri, \u015fi nu sunt singurele.
\nBM: Dle Ciuperc\u0103, dvs. ce p\u0103rere ave\u0163i despre statisticile care ne pozi\u0163ioneaz\u0103 pe locul 6 \u00een Europa \u015fi 12 \u00een lume la produc\u0163ia de vinuri?
\nVictor Ciuperc\u0103, vicepre\u015fedinte, APEV: Nu sunt \u00een total dezacord, sunt pu\u0163in \u00een dezacord cu capacitatea noastr\u0103 de a produce statistici. Statistica \u00een domeniul agriculturii este complicat\u0103 pentru c\u0103 ea are mai multe niveluri de achizi\u0163ie de date: primul nivel este declara\u0163ia pe care ar trebui s\u0103 o fac\u0103 fiecare produc\u0103tor \u015fi care ar trebui s\u0103 fie corect\u0103. Nu exist\u0103 niciun mecanism de verificare, a\u015fa c\u0103 primul nivel de colectare a datelor este aproape pur subiectiv: fiecare \u00ee\u015fi face propria declara\u0163ie dup\u0103 propriul interes comercial. Dac\u0103 \u00eens\u0103 ne uit\u0103m la nivelul 2, unde la un moment dat se fac corec\u0163ii \u015fi Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 face asta, vedem c\u0103 avem declarate 188.000 de hectare de vi\u0163\u0103-de-vie nobil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dintr-un total alocat la nivelul Uniunii Europene de 280.000 \u2013 ne lipsesc 100.000 de hectare, deci cine mai vrea s\u0103 investeasc\u0103 are loc \u2013 sunt drepturi de plantare din aceste 188.000 de hectare \u00eenregistrate oficial.
\nTeoretic, la o produc\u0163ie medie \u00eentre 8 \u015fi 10 tone la hectar, depinz\u00e2nd de zon\u0103, de soi \u015fi de alte criterii, ar trebui s\u0103 \u00eenregistr\u0103m peste 20 de milioane de tone de struguri, iar noi raport\u0103m aproximativ 12 milioane de tone de struguri. Mi-e greu s\u0103 cred c\u0103 sunt at\u00e2tea calamit\u0103\u0163i \u00een Rom\u00e2nia \u00eenc\u00e2t practic distrug 10 milioane de tone de struguri \u2013 asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 undeva exist\u0103 o problem\u0103 \u00een achizi\u0163ia de date \u015fi asta se vede \u015fi \u00een pia\u0163\u0103. \u00cen pia\u0163a din Rom\u00e2nia exist\u0103 mult vin pe pia\u0163\u0103, exist\u0103 foarte mul\u0163i produc\u0103tori, care au vin \u00een depozite. \u00cenregistra\u0163i, Rom\u00e2nia are cam 300 de produc\u0103tori, dintre care \u00eembuteliaz\u0103 circa 200. Aici exist\u0103 o distinc\u0163ie \u2013 vin de la t\u00e2rguri, \u00een PET, de la produc\u0103tori locali etc. P\u00e2n\u0103 \u00een 1.000 hl e\u015fti \u00eenregistrat ca mic produc\u0103tor. Ne lipesc circa 10 milioane de tone de struguri care nu \u015ftim dac\u0103 se produc sau nu. Astfel, de ani de zile, avem raportat\u0103 o produc\u0163ie \u00eentre 4,5 \u015fi 5,5 milioane de hectolitri. Asta ne plaseaz\u0103 undeva pe locul 6, dar \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem un randament al strugurelui \u00een must de aproape sub 50% \u2013 dar cine este de specialitate \u00een\u0163elege c\u0103 procentul ar trebui s\u0103 fie peste 60%, deci \u015fi aici avem o problem\u0103.
\nBM: Rom\u00e2nia import\u0103 doar cam 5% din c\u00e2t consum\u0103 – ce p\u0103rere ave\u0163i despre acest lucru, dle M\u00e2ndru?
\nVirgil M\u00e2ndru, proprietar, Tohani: Nu sunt \u00een acord \u00een totalitate, consumul de vin \u00eembuteliat este \u00een jur de 5%, dar se import\u0103 foarte mult vin vrac, care se vinde \u015fi sub branduri rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi \u015ftim cu to\u0163ii c\u0103 vinurile din Republica Moldova sunt asimilate vinului rom\u00e2nesc, 5% sunt, s\u0103 spunem, aceste importuri de vin la sticl\u0103 care constant \u00een ultimii ani au r\u0103mas \u00een zona aceasta. \u00cen continuare Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 care iube\u015fte vinul rom\u00e2nesc. Suntem \u00een continuare na\u0163ionali\u015fti \u015fi ne place s\u0103 bem vin bun.
\nRom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile care au f\u0103cut pa\u015fi extraordinari \u00een industria vinului: dac\u0103 acum 15 ani venea cineva la noi \u00een vizit\u0103 din America \u015fi \u00eel duceai la un restaurant, era riscant, nu \u015ftiai ce vin rom\u00e2nesc s\u0103 \u00eei oferi. Ast\u0103zi, te duci \u00eentr-un restaurant de lux, iei un vin rom\u00e2nesc \u015fi reac\u0163ia invitatului este extrem de pozitiv\u0103. La momentul acesta, fa\u0163\u0103 de produc\u0103torii clasici \u2013 Fran\u0163a, Italia, Spania \u2013 care au r\u0103mas undeva constant \u00een calitate, noi urc\u0103m foarte mult, iar vinurile rom\u00e2ne\u015fti sunt constant la acela\u015fi pre\u0163 \u015fi sunt mult mai bune calitativ dec\u00e2t vinurile de import; de aceea, vinurile de import nu reu\u015fesc s\u0103 cucereasc\u0103 foarte mult din pia\u0163a Rom\u00e2niei, pentru c\u0103 la acela\u015fi pre\u0163 noi avem o calitate mult mai bun\u0103, iar calitatea vinului rom\u00e2nesc cre\u015fte constant.
\nNum\u0103rul produc\u0103torilor cre\u015fte \u00een fiecare an, iar to\u0163i cei care vin acum \u015fi investesc \u00een industria vinului vor s\u0103 fac\u0103 cel mai bun vin, nimeni nu spune: \u201eVreau s\u0103 fac un vin ieftin\u201c. Spun mai degrab\u0103: \u201eVinul meu este cel mai bun, aduc cea mai bun\u0103 tehnologie, cel mai bun oenolog \u015fi vreau s\u0103 fac cel mai bun vin\u201c. Este un lucru fantastic, iar pentru noi, \u00een industrie, concuren\u0163a este foarte mare, nu \u015ftim ce o s\u0103 mai facem, \u00een fiecare an trebuie s\u0103 faci ceva \u2013 concuren\u0163a asta va duce \u00een c\u00e2\u0163iva ani ca Rom\u00e2nia s\u0103 \u00ee\u015fi ocupe locul meritat \u00een clasamentul european. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi merit\u0103 din punct de vedere calitativ nu pozi\u0163ia a 6-a, ci locul 3 \u00een Europa, dup\u0103 Fran\u0163a \u015fi Italia.
\nAvem o problem\u0103 de brand, avem o problem\u0103 legat\u0103 de un stat care nu \u015ftie s\u0103 \u00ee\u015fi promoveze valorile \u015fi, ca \u00een toate domeniile, \u015fi vinul este foarte pu\u0163in promovat pe plan extern.
\nBM: Foarte mul\u0163i antreprenori mari, cu businessuri \u00een alte domenii fa\u0163\u0103 de industria vinului, pun pe mas\u0103 c\u00e2teva milioane de euro pentru a-\u015fi face o afacere \u00een domeniu. De ce fac asta?
\nVirgil M\u00e2ndru: Vinul nu este o industrie, de obicei ei fac afaceri \u00een industrii plictisitoare, energie, rulmen\u0163i, \u015fi apoi vor ceva romantic, frumos. Vinul este o poveste, atunci \u00ee\u015fi aduc aminte de romantism \u015fi vor s\u0103 fac\u0103 un lucru pl\u0103cut. Avem un sector extraordinar de frumos \u015fi plin de energie bun\u0103. Dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care faci un lucru plictisitor, ai nevoie de astfel de senza\u0163ii frumoase, iar vinul \u00ee\u0163i d\u0103 astfel de senza\u0163ii \u2013 \u015fi concuren\u0163\u0103, dar \u015fi pl\u0103cere. Eu m\u0103 bucur c\u0103 vin foarte mul\u0163i produc\u0103tori noi, fiindc\u0103 ace\u015fti oameni cu bani foarte mul\u0163i ne pun pe noi, cei vechi, s\u0103 muncim mai mult; ei vin cu resurse mult mai mari dec\u00e2t noi, spre exemplu, compania mea a pornit de la zero \u015fi cre\u015fte an de an, noi am luat-o cu pa\u015fi m\u0103run\u0163i.
\nE loc pentru toat\u0103 lumea. \u015eti\u0163i care e avantajul? Suntem o \u0163ar\u0103 consumatoare de vin. Au descoperit-o \u015fi fra\u0163ii no\u015ftri din Republica Moldova, care \u015fi-au dat seama c\u0103 nu trebuie s\u0103 caute pia\u0163\u0103 nici \u00een Germania, nici \u00een Fran\u0163a \u015fi acum cred c\u0103 de\u0163in o cot\u0103 foarte mare de pia\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi sunt primite foarte bine vinurile moldovene\u015fti \u00een Rom\u00e2nia.
\nBM: Vinurile din Republica Moldova au o imagine foarte bun\u0103 nu doar \u00een Rom\u00e2nia. Cred c\u0103 am avea ce s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din strategia lor – ei au f\u0103cut din vin un brand de \u0163ar\u0103.
\nVictor Ciuperc\u0103: Apropo de \u0163ar\u0103 consumatoare de vin, suntem credita\u0163i cu 24 l vin consum per capita. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 raportarea se face la 18,5 milioane de locuitori adul\u0163i care au dreptul s\u0103 bea vin \u00een mod legal. \u00cen Rom\u00e2nia \u015ftiu c\u0103 sunt 12 milioane, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r, poporul rom\u00e2n consum\u0103 peste 35 l per capita.
\nVirgil M\u00e2ndru: Acesta este un lucru foarte bun, fa\u0163\u0103 de alte na\u0163ii care au o problem\u0103 din acest punct de vedere, cum sunt Rusia, China, ei nu \u015ftiu cum s\u0103 stimuleze consumul de vin fiindc\u0103 acest consum este s\u0103n\u0103tos fa\u0163\u0103 de b\u0103uturile alcoolice.
\nVictor Ciuperc\u0103: Nu r\u00e2de\u0163i de China, c\u0103 \u00een cur\u00e2nd va ajunge num\u0103rul 1 \u00een produc\u0163ia de struguri mondial\u0103 \u2013 \u00een doi ani.
\nBM: Care ar fi sfatul dvs., ca produc\u0103tor din Republica Moldova, pentru produc\u0103torii din Rom\u00e2nia, dn\u0102 Dulgher?
\nLilia Dulgher, CEO, Gitana Winery: Nu sunt \u00eenc\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dau sfaturi, sunt prea mic\u0103 \u015fi prea t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een domeniu, eu spun \u00eens\u0103 c\u0103 Moldova a mers \u00een afar\u0103 s\u0103 caute pie\u0163e istoric \u2013 avem o \u0163ar\u0103 foarte mic\u0103, nu putem conta pe un consum intern, \u00een ultimii ani am observat \u015fi eu c\u0103 moldovenii prefer\u0103 vinurile de acas\u0103 \u015fi \u00eencep s\u0103 le consume, \u00eens\u0103 noi ca business, istoric, vrem s\u0103 ne dezvolt\u0103m pe pie\u0163ele externe.
\nDe exemplu, noi am deschis societatea de vinuri Casa de Vinuri Gitana \u00een 2015, dar \u00een paralel am dezvoltat \u015fi alte pie\u0163e, cum sunt pie\u0163ele din Europa \u2013 avem v\u00e2nz\u0103ri chiar \u015fi \u00een Italia, \u00een Fran\u0163a, Polonia, Cehia \u2013, am mers \u00een Japonia, Coreea, China. Desigur c\u0103 pentru noi Rom\u00e2nia este foarte aproape \u015fi suntem ca acas\u0103, nu avem bariera lingvistic\u0103, ne sim\u0163im bine aici \u015fi v\u0103 mul\u0163umim c\u0103 ne-a\u0163i primit. C\u00e2nd am ap\u0103rut noi \u00een Rom\u00e2nia, prima \u00eentrebare era: \u201eCe, v-au \u00eentors ru\u015fii spatele \u015fi a\u0163i fugit \u00een Rom\u00e2nia?\u201d.
\nCu Rusia nu am colaborat niciodat\u0103 fiindc\u0103 atunci c\u00e2nd am lansat prima gam\u0103 de vinuri, \u00een 2011, deja Rusia era \u00eenchis\u0103 ca pia\u0163\u0103 \u015fi noi am pornit cu dreptul, din plantarea strugurilor, din deschiderea pie\u0163elor ca la carte, f\u0103r\u0103 vinuri proaste, nu am avut experien\u0163a de a colabora cu Rusia. Ca brand de \u0163ar\u0103 noi am fost sus\u0163inu\u0163i de guvernul Americii, a fost cumva o rela\u0163ie politic\u0103 pentru a crea un brand de \u0163ar\u0103. Ambasada Statelor Unite ne-a sus\u0163inut pentru a crea acel brand de \u0163ar\u0103 \u2013 au investit \u00een ideea aceasta. Dar \u00een mod tradi\u0163ional moldovenii au mers totdeauna la t\u00e2rguri \u015fi expozi\u0163ii \u015fi au fost interesa\u0163i s\u0103 mearg\u0103 \u00een afar\u0103 \u2013 nevoia te determin\u0103 s\u0103 te mi\u015fti.
\nBM: Dar dac\u0103 pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia v\u0103 sim\u0163i\u0163i ca acas\u0103, cum e cu asiaticii?
\nLilia Dulgher: Brandul de \u0163ar\u0103 Wine of Moldova a sus\u0163inut participarea la aceste t\u00e2rguri \u2013 nou\u0103 ni se p\u0103rea foarte departe \u015fi foarte dificil, dar iat\u0103 c\u0103 po\u0163i convinge \u015fi oamenii din cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii. Ei ziceau ini\u0163ial c\u0103 suntem din Maldive c\u00e2nd auzeau despre noi, dar gustul face diferen\u0163a. Mult a contat \u015fi prezen\u0163a sub acest brand de \u0163ar\u0103, dar oamenii au degustat \u015fi, iar\u0103\u015fi, la fel ca \u00een cazul Rom\u00e2niei, raportul calitate\/pre\u0163 este foarte bun. Cui nu \u00eei place s\u0103 cumpere ceva mai bun \u015fi mai acceptabil ca pre\u0163?
\nAnamaria Gardiner, managing partner, Lighthouse Communications: \u00cen preg\u0103tirea conferin\u0163ei am f\u0103cut o analiz\u0103 \u2013 care sunt acele \u0163\u0103ri care la nivel global pot s\u0103 \u00ee\u015fi v\u00e2nd\u0103 vinul bine, care au o reputa\u0163ie bun\u0103 \u015fi o imagine pe m\u0103sur\u0103. Aici, desigur, vedem Republica Moldova, dar vedem c\u0103, desigur, pentru construirea unui brand de \u0163ar\u0103 pentru vinul rom\u00e2nesc este foarte dificil s\u0103 ajungem pe astfel de pie\u0163e, Singapore, China \u015famd. De regul\u0103, se transmit astfel de informa\u0163ii prin participarea la aceste expozi\u0163ii \u2013 a\u015fa afl\u0103 distribuitorii locali de tine \u015fi se duce vestea mai departe.
\nPentru a avea o prezen\u0163\u0103 consolidat\u0103 la aceste evenimente interna\u0163ionale, este nevoie \u015fi de bugete pe m\u0103sur\u0103 \u2013 atunci doar \u00een cadrul unui efort mai consolidat la nivel de industrie se poate face acest lucru. Din p\u0103cate, Rom\u00e2nia nu mai are un brand de \u0163ar\u0103 atunci c\u00e2nd vorbim despre vinuri, iar ceva interesant este c\u0103 am identificat trei modele prin care se poate face acest lucru: uit\u00e2ndu-ne la celelalte \u0163\u0103ri care au reu\u015fit asta \u015fi la vinurile din lumea nou\u0103. Ele au venit cu mult dup\u0103 vinurile europene \u015fi au reu\u015fit s\u0103 acapareze foarte mult din pia\u0163\u0103 la nivel global tocmai fiindc\u0103 au reu\u015fit s\u0103 investeasc\u0103 \u00een acest brand de \u0163ar\u0103 pentru vinul specific \u2013 c\u0103 e din Argentina, c\u0103 e din Africa de Sud sau mai \u015ftiu eu de unde. Astfel de \u0163\u0103ri au avut ini\u0163iative la nivel de asocia\u0163ii, de produc\u0103tori, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Marea Britanie, de exemplu, iar un alt model este cel elve\u0163ian, iar acolo brandul de \u0163ar\u0103 este construit de un fel de autorit\u0103\u0163i regionale care se reunesc \u00eentr-o autoritate na\u0163ional\u0103.
\n\u015ei \u00een Bulgaria avem un exemplu. Acolo vorbim despre o ini\u0163iativ\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor centrale, un fel de departament \u00een cadrul Ministerului Agriculturii care se ocup\u0103 de asta. Din punctul de vedere al eficien\u0163ei, cred c\u0103 un astfel de proiect s-ar putea realiza doar la nivelul asocia\u0163iei sau al mai multor asocia\u0163ii de produc\u0103tori din Rom\u00e2nia care s\u0103 poat\u0103 face acest lucru.
\nE nevoie de capital \u015fi bugete mari pentru a ajunge la Sky News, CNN, s\u0103 prezin\u0163i vinurile rom\u00e2ne\u015fti sau s\u0103 ai un stand care \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103.
\nVictor Ciuperc\u0103: Trebuie s\u0103 intervin cu precizarea c\u0103 Rom\u00e2nia are un grad de varietate foarte mare \u00een r\u00e2ndul produc\u0103torilor \u2013 Argentina s-a impus pe pia\u0163a vinurilor ca nou-venit\u0103 pentru c\u0103 \u015fi-a promovat un soi tipic local, Malbec. Dac\u0103 promovezi timp de 30 de ani un soi, atunci Argentina are de c\u00e2\u015ftigat, Chile are la fel cu Carmenere. Eu propun de ani de zile ca organiza\u0163iile s\u0103 sus\u0163in\u0103 exportul de vinuri din Rom\u00e2nia prin promovarea unui anumit soi, care este, evident, Feteasca, dar aici intervin tot felul de al\u0163i produc\u0103tori.
\nImportant este s\u0103 avem \u015fi noi un soi amiral, Feteasca Alb\u0103 sau Feteasca Neagr\u0103. \u00cen prezent nu reu\u015fim s\u0103 ne punem de acord \u015fi s\u0103 promov\u0103m un soi na\u0163ional care s\u0103 ia premii constant \u015fi s\u0103 fie premiat \u015fi asociat brandului de \u0163ar\u0103.
\nBM: Ce caut\u0103 consumatorii c\u00e2nd vine vorba despre vin?
\nVirgil Dumitra\u015fcu, somelier: A\u015f vrea s\u0103 fiu \u015fi s\u0103 nu fiu de acord cu antevorbitorii mei: \u00eencep prin a m\u0103 pune de acord cu faptul c\u0103 da, dac\u0103 acum 10 ani nu prea aveam crame rom\u00e2ne\u015fti prezente \u00een meniurile restaurantelor din \u0163ar\u0103, acum avem de unde alege. Importurile de vin \u00een Rom\u00e2nia dep\u0103\u015fesc 5%, asta este o opinie personal\u0103, care reiese dup\u0103 ce am umblat \u00een restaurante \u015fi m-am uitat \u00een meniurile restaurantelor, \u00een general propor\u0163ia de vin rom\u00e2nesc din import este de undeva la 70% vin rom\u00e2nesc, 30% vin de import. \u00centorc\u00e2ndu-m\u0103 la brandul de \u0163ar\u0103, nu avem un brand de \u0163ar\u0103, dac\u0103 ie\u015fim \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi vorbim despre Feteasc\u0103 Neagr\u0103 \u2013 am fost la Viena recent \u00een cadrul unei discu\u0163ii despre vinuri \u015fi oamenii de acolo \u015ftiu despre Malagusia din Grecia, nu c\u0103 nu ar fi un soi de struguri bun, dar despre Feteasc\u0103 Neagr\u0103 nu \u015ftie nimeni. \u00cen alt\u0103 ordine de idei, merg la Pro Wine de doi ani \u015fi cred c\u0103 suntem singura \u0163ar\u0103 care are trei standuri diferite acolo, nu cred c\u0103 putem vorbi despre unitate. O alt\u0103 problem\u0103 cu care ne confrunt\u0103m \u00een partea de consum, cel pu\u0163in \u00een HoReCa, c\u0103 acolo \u00eemi desf\u0103\u015for activitatea, este c\u0103 ducem o lips\u0103 cras\u0103 de oameni califica\u0163i \u00een a vinde vin; \u00een alt\u0103 ordine de idei, mai exist\u0103 \u015fi practici mai ciudate ale anumitor produc\u0103tori ca s\u0103 \u00eemping\u0103 anumite vinuri \u015fi atunci nu \u015ftiu dac\u0103 experien\u0163a consumatorului \u00een restaurant este doar a\u015fa, direc\u0163ionat\u0103.
\nBM: Dar consumatorul ce caut\u0103 – vin rom\u00e2nesc sau vin str\u0103in?
\nVirgil Dumitra\u015fcu: E \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103, consumatorul rom\u00e2n vrea vinuri de import, consumatorul str\u0103in caut\u0103 soiuri rom\u00e2ne\u015fti.
\nBM: Nu a\u0163i observat cum consumatorul rom\u00e2n devine mai na\u0163ionalist?
\nVirgil Dumitra\u015fcu: A crescut mult cota consumatorilor rom\u00e2ni care consum\u0103 vinuri rom\u00e2ne\u015fti, de calitate bun\u0103, foarte bun\u0103 sau extraordinar\u0103, dar exist\u0103 \u015fi o direc\u0163ie mai bun\u0103, pentru vinurile de import. Dac\u0103 e s\u0103 fac o analiz\u0103 ast\u0103zi versus 10 ani \u00een urm\u0103, r\u0103spunsul este da, cei care consumau acum 10 ani vinuri de import \u00een restaurant acum consum\u0103 vinuri de import, dar consum\u0103 \u015fi vinuri rom\u00e2ne\u015fti.
\nMircea Niculescu, \u015fef produs vinuri \u015fi spumante, Carrefour: Ce m\u0103 bucur\u0103 pe mine este c\u0103 vorbim \u00een continuare de o evolu\u0163ie pozitiv\u0103 pe consumul de vin \u015fi consumul de vin cre\u015fte \u00een Rom\u00e2nia, se p\u0103streaz\u0103 trendul care a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu vreo 10 ani, \u00een sensul \u00een care consum\u0103m vinuri din ce \u00een ce mai bune, discut\u0103m despre o cre\u015ftere la nivelul de calitate a vinului \u015fi despre o stagnare a pre\u0163urilor.
\nLa un moment dat, pe la \u00eenceputul lui 2010, \u00eencepuser\u0103m deja s\u0103 avem vinuri de calitate la pre\u0163uri extrem de mari, s-a mai dus din acest trend, iar \u00een acest moment vorbim despre o cre\u015ftere a nivelului de calitate la pre\u0163uri foarte bune \u015fi acesta este motivul pentru care, dup\u0103 p\u0103rerea mea, importurile nu cresc \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie \u2013 cre\u015fte vinul de import. Fa\u0163\u0103 de acum 5-6 ani, c\u00e2nd vorbeam despre un procent de sub 2%; m\u0103 feresc s\u0103 anun\u0163 date, fiindc\u0103 nu pot fi extrapolate la total pia\u0163\u0103, \u00eens\u0103 v\u0103 spun c\u0103 vinurile de import cresc, s-ar putea ca avansul s\u0103 fie pu\u0163in mai mare dec\u00e2t al pie\u0163ei de vin total, \u00eens\u0103 cresc vinuri cu raport bun calitate\/pre\u0163, ceea ce pe mine m\u0103 duce cu g\u00e2ndul c\u0103 to\u0163i actorii din pia\u0163a de vin cumva \u00ee\u015fi ating obiectivul \u2013 acesta este cre\u015fterea nivelului de cuno\u015ftin\u0163e ale consumatorului din Rom\u00e2nia.
\n\u00centr-adev\u0103r, vor r\u0103m\u00e2ne \u00een permanen\u0163\u0103 consumatori de vin care s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 vinuri de import, este normal s\u0103 fie a\u015fa pentru c\u0103 mi-e greu s\u0103 cred c\u0103 vom reu\u015fi \u00een fiecare an s\u0103 facem un vin alb, cum este, spre exemplu, \u00een Noua Zeeland\u0103. S-ar putea s\u0103 ne ias\u0103 timp de un an sau doi, dar mi-e greu s\u0103 cred c\u0103 vom reu\u015fi an de an s\u0103 scoatem un vin de genul acela \u2013 sunt consumatori care apreciaz\u0103 stilul acela de vin, pentru ei trebuie s\u0103 avem \u00een continuare aceast\u0103 ofert\u0103 de vinuri de import. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, ce i-ar lipsi Rom\u00e2niei ca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 mai multe vinuri la export este exact acel moment \u00een care to\u0163i produc\u0103torii de vin \u2013 \u015fi aici m\u0103 refer la cei din top 10 \u2013 \u00ee\u015fi vor uni cumva for\u0163ele \u015fi vor \u00eencepe s\u0103 construias\u0103 \u00eempreun\u0103 ceea ce construiesc pe cont propriu. Construiesc pe cont propriu cu costuri foarte mari. \u00cen momentul \u00een care raportezi la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een pia\u0163a de vin, \u00eencepi s\u0103 devii ori pierz\u0103tor, ori competitiv, pentru c\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, ne convine sau nu, vorbim despre o criz\u0103 de supraproduc\u0163ie la nivel mondial; din informa\u0163iile care ajung cumva \u015fi la mine, pre\u0163ul vinului este \u00eentr-o stagnare sau cu u\u015foare tente de sc\u0103dere. Mai sunt influen\u0163ate, \u00een anumi\u0163i ani, pre\u0163urile \u015fi de faptul c\u0103 sunt afectate de anumite calamit\u0103\u0163i \u0163\u0103ri care sunt mari produc\u0103toare, \u00eens\u0103 trendul general este de sc\u0103dere a pre\u0163ului, pe un segment \u00een care volumul de vin la la un nivel de calitate mediu este \u00een cre\u015ftere. Atunci, din p\u0103cate pentru noi \u015fi din p\u0103cate pentru produc\u0103torul de vin, ajungem \u00een situa\u0163ia ori ca tot ce \u00eenseamn\u0103 efort pentru a ie\u015fi din \u0163ar\u0103 s\u0103 fie \u00eentins pe o perioad\u0103 foarte lung\u0103 de timp pentru recuperarea acestei investi\u0163ii sau, dac\u0103 decide s\u0103 \u00eel aplice pe pre\u0163, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 recupereze aceast\u0103 investi\u0163ie pe termen scurt, nu este competitiv \u015fi nu vinde. Or brandul acela de \u0163ar\u0103 \u00een care trebuie investit trebuie cumva sus\u0163inut de o asocia\u0163ie \u2013 \u00eenclin s\u0103 cred c\u0103 nu ne va \u00eentinde nimeni nicio m\u00e2n\u0103 \u00een viitorul apropiat, prin urmare eu cred c\u0103 aceasta este solu\u0163ia.
\nVirgil M\u00e2ndru: Noi am creat spre exemplu o asocia\u0163ie care se cheam\u0103 Valahorum \u015fi care este un brand de \u0163ar\u0103 f\u0103cut de c\u00e2\u0163iva produc\u0103tori mici \u2013 doi din Dealu Mare, unul din Dr\u0103g\u0103\u015fani \u015fi unul din Ardeal. Este un proiect deschis, sper s\u0103 ajungem la 10-15 produc\u0103tori care s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 \u00een acest proiect cele mai bune vinuri. Nu \u00eenseamn\u0103 o asociere de ac\u0163iuni, ci ca cei mai buni produc\u0103tori s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 proiectele \u015fi cu aceste vinuri s\u0103 schimb\u0103m noi imaginea Rom\u00e2niei, de jos \u00een sus, particip\u0103m la t\u00e2rguri, am \u00eenceput s\u0103 export\u0103m \u2013 e adev\u0103rat, cantit\u0103\u0163i foarte mici, c\u0103 vinurile foarte bune sunt \u015fi scumpe. Este un proiect deschis, ne-am s\u0103turat s\u0103 tot a\u015ftept\u0103m ca schimbarea s\u0103 vin\u0103 de sus \u00een jos, de la autorit\u0103\u0163i. Rom\u00e2nia este \u00eentr-o tranzi\u0163ie continu\u0103, nu am avut norocul ca Statele Unite s\u0103 ne ajute cu un proiect de \u0163ar\u0103 \u015fi atunci ar trebui s\u0103 \u00eel facem noi.
\n\u00cen Dealu Mare sunt cei mai vesti\u0163i produc\u0103tori din Rom\u00e2nia \u2013 cele mai scumpe vinuri, se produc \u00een mare parte \u00een Dealu Mare. Asocia\u0163ia Dealu Mare a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 promoveze Feteasca Neagr\u0103 ca soi de Dealu Mare \u015fi am spus a\u015fa: facem o denumire de origine controlat\u0103 (DOC) garantat\u0103, peste aceast\u0103 denumire de origine controlat\u0103 care garanteaz\u0103 o anumit\u0103 calitate vom veni \u015fi vom reduce produc\u0163ia la hectar, vom stabili ni\u015fte reguli de lucru. \u00cen aceast\u0103 DOC garantat\u0103 se vinde doar Feteasc\u0103 Neagr\u0103 \u015fi poate fi cupajat\u0103 doar cu Cabernet Sauvignon sau Merlot, deci avem doar trei tipuri de vin pe care le putem face \u2013 de ce, pentru c\u0103 vrem s\u0103 promov\u0103m acest soi rom\u00e2nesc, sunt pa\u015fi m\u0103run\u0163i, poate se vor vedea peste mai mul\u0163i ani, dar sunt pa\u015fi care se fac.
\nBM: Am tot vorbit despre vin pe plan local \u015fi interna\u0163ional, dar cum st\u0103 Rom\u00e2nia la capitolul ambalaje?
\nCorina \u0162ig\u0103na\u015f, avocat, EcoSmart union: Partea aceasta de ambalaje este cea mai pu\u0163in romantic\u0103 a industriei vinului, dar cred c\u0103 d\u0103 mare b\u0103taie de cap multor produc\u0103tori \u2013 m\u0103 voi referi la ei ca la produc\u0103tori, de\u015fi legea \u00eei define\u015fte drept operatori care introduc pe pia\u0163\u0103 produse c\u00e2nd vorbim despre ambalaje.
\nAvem o legisla\u0163ie european\u0103 pe care noi am implementat-o \u00een Rom\u00e2nia \u015fi pe care suntem \u00een curs de a o implementa din ce \u00een ce mai rapid fiindc\u0103 UE la nivel de reciclare pe de\u015feuri municipale ne-a sugerat s\u0103 gr\u0103bim pasul de reciclare; pe partea de ambalaje st\u0103m foarte bine fa\u0163\u0103 de celelalte obiective pe care le avem \u2013 iar c\u00e2nd vorbim despre ambalaje, vorbim despre ambalaje reutilizabile \u015fi nereutilizabile.
\nC\u00e2nd vorbim despre ambalaje reutilizabile, sistemul este relativ simplu, unii dintre \u00eel \u015ftiu din vremuri de mai de mult, sistemul de retur, dar este un sistem relativ nou introdus pe pia\u0163\u0103: c\u00e2nd avem un ambalaj reutilizabil, \u00een mod logic, el merge prin schimb p\u00e2n\u0103 la reumplere. De la consumatorul final se va duce pe circuit p\u00e2n\u0103 la cel care \u00eel va reumple. Cel care l-a pus pe pia\u0163\u0103, produc\u0103torul, are obliga\u0163ia s\u0103 se asigure c\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 colecteaz\u0103 din aceste ambalaje reutilizabile un procent de 80%, ceea ce este un procent destul de mare. Pe ambalajele care ajung la consumatori, comercian\u0163ii trebuie s\u0103 fac\u0103 \u015fi men\u0163iunea faptului c\u0103 ele sunt reutilizabile. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste ambalaje primare, reutilizabile, sticla, \u00eentre 0,1 \u015fi 3 litri, are \u00eencep\u00e2nd de anul acesta \u015fi o valoare a garan\u0163iei, care este, \u00een momentul acesta, de 0,5 lei.
\nC\u00e2nd vorbim despre ambalajele nereutilizabile, lucrurile se complic\u0103 \u015fi mai mult \u2013 vorbim despre o r\u0103spundere extins\u0103 a produc\u0103torului, aceasta este o r\u0103spundere pe care legea o instituie cu privire la obliga\u0163ia de a avea grij\u0103 de ambalajele pe care le produci \u015fi pe care le pui pe pia\u0163\u0103. Aceast\u0103 r\u0103spundere a produc\u0103torului se duce \u00een foarte multe obliga\u0163ii pe care produc\u0103torul le are, care se transpun \u00een a colecta ambalajele pe care le-ai pus pe pia\u0163\u0103. C\u00e2nd vorbim despre colectarea ambalajelor nereutilizabile, legea permite \u00een momentul de fa\u0163\u0103 ca un produc\u0103tor s\u0103 \u015fi le colecteze singur, dar doar ambalajele proprii \u015fi cele care au un sistem de retur \u00eencep\u00e2nd cu anul acesta. Legea permite acestor OIREP-uri, operatori de implementare a r\u0103spunderii extinse a produc\u0103torului, cum este EcoSmart, s\u0103 preia obliga\u0163ia de colectare a de\u015feurilor din ambalaje a produc\u0103torilor. Toate obliga\u0163iile au intrat \u00een vigoare, dar de la anul to\u0163i produc\u0103torii vor fi obliga\u0163i s\u0103 aib\u0103 un procent de minimum 5% ambalaje reutilizabile din volumul total al ambalajelor, ceea ce impune ca la un moment dat s\u0103 se poate ajunge la refolosirea unei sticle reutilizabile de vin, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2021 va fi obligatoriu de pus \u00een practic\u0103 un sistem de retur, inclusiv al ambalajelor nereutilizabile.
\nBM: C\u00e2t de important este ambalajul?
\nLilia Dulgher: \u00cen Asia, de pild\u0103, ambalajul este foarte important. Eu, \u00een calitate de consumator, nu acordam o aten\u0163ie foarte mare ambalajelor. Pentru asiatici, mult mai important dec\u00e2t ceea ce este \u00een interior este ambalajul. Noi am \u00eenceput totul externalizat, brand bookul l-am realizat cu Argentina, iar eticheta am \u00eenceput s\u0103 o facem cu italienii de la \u00eenceput.
\nVirgil Dumitra\u015fcu: Exigen\u0163ele legate de comunicare, de vizual sunt din ce \u00een ce mai mari, din punctul meu de vedere.
\nMircea Niculescu: Din experien\u0163a actual\u0103 \u015fi din cea anterioar\u0103, este foarte important aspectul sticlei de vin. \u00cen ceea ce prive\u015fte dopurile, cre\u015fte procentul vinurilor care se cump\u0103r\u0103 \u015fi respectiv se consum\u0103 dopuite cu screw cap, dar cele mai bune performan\u0163e le au dopurile cu vinolok, cel mai scump dintre modurile de a \u00eenchide o sticl\u0103 de vin. Acel dop de sticl\u0103 este printre cele mai bune, mai bune dec\u00e2t media celor de plut\u0103, dar clientul face diferen\u0163a, el fiind atras mai degrab\u0103 de o sticl\u0103 care arat\u0103 \u00een felul acela; modalitatea de \u00eenchidere a sticlei de vin implic\u0103 \u015fi un design modern. Pe de alt\u0103 parte, clientul \u00eencepe s\u0103 fie din ce \u00een ce mai atent la ce anume scrie pe eticheta de vin, este \u00een continuare foarte atent la pre\u0163, dar \u015fi aici sunt mai multe categorii de clien\u0163i. Pre\u0163ul este \u00eentr-adev\u0103r un criteriu foarte important, dar, pe l\u00e2ng\u0103 nivelul de pre\u0163 a \u00eenceput s\u0103 conteze foarte mult \u015fi calitatea vinului din sticla respectiv\u0103. Se observ\u0103 o cre\u015ftere \u00een permannen\u0163\u0103 a volmelor v\u00e2ndute dinvinurile de calitate, a\u015f putea s\u0103 spun chiar c\u0103 acolo este de fapt cre\u015fterea \u00een segmentul de vin, este foarte important pre\u0163ul pentru c\u0103, a\u015fa cum am spus \u015fi la prima interven\u0163ie, consumatorul din Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e \u2013 \u00een concedii a intrat \u00een contact cu vinuri cu un raport calitate\/pre\u0163 foarte bun \u015fi le caut\u0103 \u00een continuare, iar dac\u0103 merg mai departe, soiul cred c\u0103 este al doilea lucru pe care \u00eel caut\u0103. Se uit\u0103, v\u0103d o sticl\u0103 care \u00eei atrage, dar este atras \u00een prima faz\u0103 de soi \u015fi de pre\u0163 – iar aici, cele mai mari volume se duc c\u0103tre soiurile tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Conferin\u0163a \u201ePovestea brandurilor rom\u00e2ne\u015fti din vin\u201d a ajuns deja la a patra edi\u0163ie \u015fi a devenit astfel unul dintre evenimentele tradi\u0163ionale ale revistei Business MAGAZIN, dar care aduce, an de an, noi pove\u015fti. La fel este \u015fi domeniul vinului \u2013 are o \u00eendelungat\u0103 tradi\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia, dar an de an apar pe acest segment noi \u015fi noi investitori, deopotriv\u0103 rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini. Care este povestea spus\u0103 de brandurile rom\u00e2ne\u015fti din vin la edi\u0163ia de anul acesta a evenimentului?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[7386,49,9651,532,7933,7633,8932,7715,80,8503,173,98,10395,5626],"class_list":["post-177737","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-branduri","tag-business-magazin","tag-conferinta","tag-eveniment","tag-evenimente","tag-investitori","tag-poveste","tag-povesti","tag-refuz","tag-revista","tag-romani","tag-romania","tag-straini","tag-vin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177737","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=177737"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177737\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=177737"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=177737"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=177737"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}