\n\u201eAm 50 de ani, am tr\u0103it \u015fapte ani \u00een Elve\u0163ia, apoi \u00een Fran\u0163a, Marea Britanie, Germania \u015fi m\u0103 aflu \u00een Rom\u00e2nia de cinci ani\u201d, povestea Dimitrios Drisis la \u00eenceputul evenimentului Meet the CEO, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 a luat \u00een 2014 decizia de a veni pe pia\u0163a local\u0103. \u201eE un loc minunat \u00een care s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, simt c\u0103 Rom\u00e2nia e acum prima mea cas\u0103, singurul lucru cu care trebuie s\u0103 m\u0103 mai pun la punct e limba\u201d, spune grecul r\u00e2z\u00e2nd.<\/p>\n
\nDimitrios Drisis ocup\u0103 de aproape \u015fase ani postul de director general al Adama Agricultural Solutions pentru Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, iar recent a preluat afacerile companiei \u015fi \u00een Polonia, ajung\u00e2nd astfel s\u0103 coordoneze un business de peste 110 milioane de euro. Cu o experien\u0163\u0103 de peste 25 de ani \u00een domeniul agriculturii, chimiei \u015fi biotehnologiei, el \u015fi-a petrecut \u00eentreaga carier\u0103 \u00een agribusiness \u00een func\u0163ii de top management. Odat\u0103 cu preluarea func\u0163iei de director general al Adama Polonia, grecul a ajuns s\u0103 coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o pia\u0163\u0103 de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nCota de pia\u0163\u0103 de 13% de\u0163inut\u0103 de Adama Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru companie la nivel mondial \u015fi cea mai bun\u0103 la nivel european.<\/p>\n
\nGrupul Adama Agricultural Solutions a fost fondat \u00een 1945 \u00een Tel Aviv, Israel. Adama Agricultural Solutions este unul dintre cei mai importan\u0163i juc\u0103tori din industria de protec\u0163ia plantelor la nivel mondial. Compania se concentreaz\u0103 pe crearea unor solu\u0163ii simple pentru agricultur\u0103, oferind fermierilor din peste 100 de \u0163\u0103ri solu\u0163ii pentru controlul buruienilor, d\u0103un\u0103torilor \u015fi bolilor \u015fi pentru cre\u015fterea recoltelor, precum \u015fi alte produse \u015fi servicii care s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 se dezvolte.<\/p>\n
\nProdusele comercializate de Adama sunt fabricate \u00een mare parte \u00een China, Israel \u015fi Polonia, dar \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri. Afacerea grupului se bazeaz\u0103 mai mult pe produc\u0163ia proprie dec\u00e2t pe produsele cump\u0103rate pentru rev\u00e2nzare. Adama Ltd este listat\u0103 la bursa din Shenzhen, iar ac\u0163ionarul majoritar al companiei este China National Agrochemical Co Ltd, cu 78,9%. La r\u00e2ndul ei, China National Agrochemical este de\u0163inut\u0103 integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corpora\u0163ii din Asia, cu v\u00e2nz\u0103ri de 58 mld. dolari \u015fi 140.000 de angaja\u0163i. \u00cen prezent, echipa Adama este format\u0103 din peste 7.000 de persoane.<\/p>\n
\nPotrivit reprezentan\u0163ilor companiei, \u00een prezent, valoarea pie\u0163ei de solu\u0163ii de protec\u0163ie a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide) din Rom\u00e2nia este de aproximativ 400 milioane euro, iar cea din Polonia are o valoare de peste 700 milioane euro. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, \u00een Polonia, Adama se situeaz\u0103 pe locul 4 pe o pia\u0163\u0103 extrem de competitiv\u0103 \u015fi fragmentat\u0103, cu multe companii locale.<\/p>\n
\nO alegere nea\u015fteptat\u0103<\/p>\n
\nDimitrios Drisis a absolvit \u00een 1992 Facultatea de Agricultur\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Atena \u015fi are un MBA pe care l-a ob\u0163inut \u00een 1997 \u00een Marea Britanie. \u201eA fost o mare surpriz\u0103 c\u0103 am ales Facultatea de Agricultur\u0103, at\u00e2t pentru familie, c\u00e2t \u015fi pentru colegii de liceu. A fost neobi\u015fnuit, pentru c\u0103 majoritatea celor din jurul meu lucrau \u00een finan\u0163e\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte grecul. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o poveste personal\u0103 frumoas\u0103 \u00een spatele deciziei. \u201eTat\u0103l meu este economist \u015fi credea c\u0103 teoria lui Malthus este corect\u0103 (popula\u0163ia cre\u015fte \u00een progresie geometric\u0103, \u00een timp ce mijloacele de subzisten\u0163\u0103 cresc \u00een progresie aritmetic\u0103 \u2013 n.red.), anume c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul nu va putea s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 popula\u0163ia \u00een cre\u015ftere. Prin urmare, doar r\u0103zboiul, foametea sau bolile ar putea s\u0103 modereze popula\u0163ia. C\u00e2nd aveam 12 sau 13 ani, \u00eencercam s\u0103 \u00eei demonstrez c\u0103 nu are dreptate \u015fi c\u0103 \u015ftiin\u0163a poate rezolva problema cre\u015fterii popula\u0163iei.\u201d Spune c\u0103 37 de ani mai t\u00e2rziu \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru, iar asta e ceea ce l-a adus \u00een postura de a lucra \u00een agricultur\u0103, de\u015fi nu este persoana \u201epe care o vezi la o ferm\u0103. Sunt \u00eens\u0103 persoana aflat\u0103 \u00een spatele a ceea ce numim siguran\u0163\u0103 alimentar\u0103 \u015fi securitate alimentar\u0103\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen Grecia, to\u0163i b\u0103ie\u0163ii trebuie s\u0103 urmeze serviciul militar; prin urmare, din 1993 p\u00e2n\u0103 \u00een 1995 a fost \u00een armat\u0103. Ulterior, a decis c\u0103 cea mai bun\u0103 variant\u0103 pentru el \u00een ceea ce prive\u015fte cariera e cercetarea \u00een cadrul universit\u0103\u0163ii. \u201eLa un moment dat, un profesor m-a chemat la el \u00een birou \u015fi mi-a explicat c\u0103 am o serie de talente care pot fi extrem de utile \u00een alte domenii. Am crezut ini\u0163ial c\u0103 f\u0103cusem ceva gre\u015fit, mi-a spus c\u0103 nu e cazul, dar c\u0103 ceea ce \u015ftiu s\u0103 fac s-ar aplica mai bine \u00een alte zone.\u201d Trei luni mai t\u00e2rziu a demisionat \u015fi a plecat \u00een domeniul v\u00e2nz\u0103rilor, \u00eentr-o companie mic\u0103 din Grecia.<\/p>\n
\nDup\u0103 al\u0163i doi ani a luat o pauz\u0103 \u015fi a urmat un curs de MBA \u00een Marea Britanie, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi dorea s\u0103 avanseze \u00een carier\u0103; s-a \u00eentors apoi la aceea\u015fi companie \u00een Grecia, prelu\u00e2nd un post cu mai multe atribu\u0163ii pe zona de marketing \u015fi pe cea de exporturi.<\/p>\n
\nAl doilea job al s\u0103u a fost \u00een cadrul unei companii din sectorul chimiei, aflat\u0103 \u00een Salonic. A fost o provocare diferit\u0103, pentru c\u0103 nu mai era responsabil de v\u00e2nz\u0103ri, ci de dezvoltarea unui proiect. Dincolo de salariul mai bun \u015fi pozi\u0163ia superioar\u0103, spune grecul, a fost \u015fi o bun\u0103 ocazie de a testa abilit\u0103\u0163i diferite. \u201eE foarte greu s\u0103 porne\u015fti ceva de la zero, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd exist\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 modelul de business e unul eficient, trebuie doar s\u0103 generezi cre\u015ftere; dac\u0103 nu exist\u0103 o confirmare a businessului, atunci trebuie s\u0103 convingi pe toat\u0103 lumea: managementul, poten\u0163ialii investitori \u015fi oamenii pe care \u00eei angajezi\u201c, spune Dimitrios Drisis. \u201eImagina\u0163i-v\u0103 c\u0103 ave\u0163i doar o h\u00e2rtie cu ni\u015fte calcule \u015fi ar trebui s\u0103 convinge\u0163i pe toat\u0103 lumea c\u0103 afacerea va merge. A fost o provocare pe care nu o mai \u00eent\u00e2lnisem.\u201c<\/p>\n
\nDimitrios Drisis \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 primul s\u0103u salariu, \u00een 1995, a fost de 250.000 de drahme (aproximativ 700 de euro), dar \u015fi c\u0103 a primit c\u0103r\u0163i de vizit\u0103, \u201eceea ce era extraordinar pentru un t\u00e2n\u0103r de 25 de ani\u201d. El mai spune c\u0103 e un calcul simplu pe care toat\u0103 lumea ar trebui s\u0103 \u00eel aib\u0103 \u00een minte: atunci c\u00e2nd nu mai e\u015fti mul\u0163umit de salariul actual, e timpul s\u0103 faci o schimbare. \u201e\u00cen prezent, sunt mul\u0163umit cu ceea ce primesc. Pentru ceea ce fac, pentru via\u0163a pe care o duc, nu am de ce s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng.\u201d Dincolo de bani, \u00eens\u0103, Drisis spune c\u0103 nu ar putea accepta un job care nu ar fi pe placul s\u0103u: \u201eTrebuie s\u0103 sim\u0163i ceva, trebuie s\u0103 ai pasiune, s\u0103 crezi \u00een ceea ce faci\u201d.<\/p>\n
\nE foarte u\u015for s\u0103 \u00ee\u0163i dai seama ce valori au tinerii care vin la un interviu, spune CEO-ul Adama. \u201eUnii vor s\u0103 c\u00e2\u015ftige bani foarte repede, vor doar s\u0103 aib\u0103 ma\u015fin\u0103 de serviciu; al\u0163ii sunt dedica\u0163i \u015fi po\u0163i s\u0103 \u00ee\u0163i dai seama de asta \u00eenc\u0103 din primele zile de munc\u0103. Unii cred c\u0103 e important s\u0103 te dezvol\u0163i, s\u0103 \u00ee\u0163i \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fti constant abilit\u0103\u0163ile, \u00een vreme ce al\u0163ii cred c\u0103 e suficient s\u0103 ai rela\u0163ii. Eu consider c\u0103 dezvoltarea personal\u0103 este extrem de important\u0103. Trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i tot timpul lucruri noi \u2013, \u015fi po\u0163i face asta fie prin educa\u0163ia formal\u0103, fie prin experien\u0163\u0103 \u00een munc\u0103.\u201d<\/p>\n
\nUn alt lucru important pe care \u00eel men\u0163ioneaz\u0103 Drisis este faptul c\u0103 \u201enu po\u0163i fi diferit \u00een via\u0163a personal\u0103 fa\u0163\u0103 de cum e\u015fti \u00een cea profesional\u0103, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd vii la munc\u0103, aduci cu tine valorile \u00een care crezi.\u201d<\/p>\n
\n\u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 unul dintre managerii cu care a lucrat i-a spus c\u0103 un angajat trebuie s\u0103 petreac\u0103 cel pu\u0163in trei ani \u00eentr-o companie \u2013 \u00een primul an \u00een\u0163elege businessul, \u00een al doilea an face schimb\u0103rile pe care le consider\u0103 necesare, iar \u00een cel de-al treilea an tr\u0103ie\u015fte cu haosul pe care l-a creat. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia sunt \u00een cel de-al \u015faselea an la conducere, e cea mai lung\u0103 perioad\u0103 \u00een care am ocupat aceea\u015fi pozi\u0163ie. \u00cen mod normal, \u00eentre anii 3 \u015fi 4 trebuie s\u0103 reflectezi, s\u0103 vezi dac\u0103 mai po\u0163i s\u0103 adaugi ceva sau s\u0103 faci pasul \u00eenainte\u201d, spune grecul. \u201eDac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 accep\u0163i jobul gre\u015fit, jum\u0103tate din vin\u0103 e a ta \u015fi jum\u0103tate a managerului care te-a recrutat. Perioada dintre 28 \u015fi 35 de ani e cea a disponibilit\u0103\u0163ii, e perioada \u00een care majoritatea managerilor tineri fac pa\u015fii importan\u0163i.\u201d<\/p>\n
\nManagerul pe care \u00eel suni c\u00e2nd ai probleme<\/p>\n
\nDup\u0103 al\u0163i trei ani, a plecat la Monsanto (companie interna\u0163ional\u0103, actual \u201econcurent\u201d al Adama, cump\u0103rat\u0103 recent de Bayer), unde a petrecut o perioad\u0103 mai lung\u0103, respectiv opt ani. A \u00eenceput ini\u0163ial ca manager pe zona comercial\u0103 \u015fi a ajuns s\u0103 preia, la 33 de ani, func\u0163ia de general manager pentru Grecia, Israel, Cipru \u015fi Malta. \u201e\u00cen Lyon m-am distrat de minune, dac\u0103 a\u015f putea s\u0103 c\u0103l\u0103toresc \u00een timp m-a\u015f \u00eentoarce la acea perioad\u0103\u201d, r\u00e2de CEO-ul Adama. \u201eEram mai t\u00e2n\u0103r, ambi\u0163ios, \u00eemi pl\u0103cea via\u0163a bun\u0103 \u2013 \u015fi cred \u015fi acum c\u0103 Lyon e unul dintre cele mai bune ora\u015fe din lume \u00een care po\u0163i tr\u0103i. Am locuit doar un an \u015fi jum\u0103tate acolo, pentru c\u0103 sediul s-a mutat apoi \u00eentr-un mic ora\u015f de l\u00e2ng\u0103 Lausanne, \u00een Elve\u0163ia.\u201d Cea mai \u00eenalt\u0103 pozi\u0163ie pe care Drisis a ocupat-o \u00een cadrul Monsanto a fost cea de marketing manager pentru Europa.<\/p>\n
\nA urmat un moment de cump\u0103n\u0103, c\u00e2nd Monsanto i-a propus s\u0103 se mute \u00een Statele Unite, \u00een St. Louis, Missouri, \u00een Brazilia, la Sao Paolo, sau \u00een India. Din motive personale, \u015fi-a dorit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape de Grecia, a\u015fa c\u0103 a luat decizia de a trece la echipa de marketing global din Basel. \u201eMul\u0163i m-au \u00eentrebat ce ar fi bine pentru cariera mea, dar eu cred c\u0103 nu po\u0163i separa complet cariera de via\u0163a personal\u0103. Lucrurile trebuie s\u0103 aib\u0103 sens, s\u0103 se lege de ceea ce crezi \u00een sinea ta.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen 2009, un telefon din partea unui manager avea s\u0103 \u00eel aduc\u0103, pentru prima oar\u0103, \u00een Rom\u00e2nia. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 acesta i-a spus: \ueb51Avem probleme mari \u00een Rom\u00e2nia: pierdem bani, pierdem oameni, nu \u015ftim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Vreau s\u0103 mergi acolo\ueb53. Grecul spune c\u0103 avea deja \u201ereputa\u0163ia unui manager pe care \u00eel suni atunci c\u00e2nd exist\u0103 o problem\u0103, dup\u0103 care \u00eel trimi\u0163i s\u0103 repare urm\u0103toarea problem\u0103\u201d; prin urmare, a acceptat provocarea.<\/p>\n
\n\u201eAtunci c\u00e2nd am venit \u00een Rom\u00e2nia, cei de aici m-au \u00eentrebat dac\u0103 m\u0103 mut singur; le-am spus c\u0103 da, iar ei m-au \u00eentrebat dac\u0103 vreau un apartament mic sau unul mare. Am spus c\u0103 vreau unul mic, dar ei au insistat s\u0103 \u00eel iau pe cel mare. Am \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d, dar ei au continuat: \u00abCu tot respectul, ave\u0163i grij\u0103 la fetele din Moldova\u00bb. Un an mai t\u00e2rziu, eram c\u0103s\u0103torit cu o fat\u0103 din Moldova, probabil c\u0103 nu am luat \u00een serios avertismentul.\u201d<\/p>\n
\nA revenit apoi \u00een Basel pentru o perioad\u0103, dup\u0103 care a preluat un alt job \u00een Germania, pentru ca \u00een 2014 s\u0103 primeasc\u0103 un telefon de la un headhunter care l-a \u00eentrebat dac\u0103 vrea s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u201eI-am spus c\u0103 pentru mine nu e at\u00e2t de important, dar so\u0163ia mea, Iulia, va accepta cu siguran\u0163\u0103 \u00een locul meu\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte el amuzat. Ca business, revenirea \u00een Rom\u00e2nia p\u0103rea de asemenea alegerea corect\u0103 \u2013 \u201ecompania era una cunoscut\u0103, o companie israelian\u0103 numit\u0103 Makhteshim Agan (denumirea anterioar\u0103 a Adama \u2013 n.red.), cump\u0103rat\u0103 ulterior de ChemChina\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen prezent, veniturile globale ale Adama se ridic\u0103 la aproximativ 4 miliarde dolari, iar cele din Rom\u00e2nia la circa 50 de milioane de euro.<\/p>\n
\nMi\u015fcare pe pia\u0163a de agribusiness<\/p>\n
\nLa \u00eenceputul lunii octombrie, Adama a cump\u0103rat 10% din ac\u0163iunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din Rom\u00e2nia. Compania Agricover, subsidiar\u0103 a Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, a ajuns \u00een 2018 la afaceri de peste 1,64 miliarde de lei \u015fi un profit de 13,2 mil. lei din distribu\u0163ia de inputuri pentru agricultur\u0103, servicii de \u00eensilozare \u015fi comer\u0163 cu cereale \u015fi oleaginoase \u015fi activit\u0103\u0163i de abatorizare, procesare \u015fi comercializare a c\u0103rnii de porc. Grupul Agricover Holding este format din companii precum Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Agricover Broker de Asigurare SRL \u015fi Abatorul Peri\u015f SA, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een acest an. Jabbar Kanani nu este la prima tranzac\u0163ie cu un investitor de calibru, el a mai semnat un acord de v\u00e2nzare a 13% din Agricover Holding SA c\u0103tre Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare (BERD) \u00een 2017, ac\u0163iuni \u00een valoare de 32 de milioane de lei (7 mil. euro), potrivit ZF.<\/p>\n
\n\u00cen urma tranzac\u0163iei cu Adama, structura ac\u0163ionariatului companiei Agricover SA este urm\u0103toarea: Agricover Holding SA (86,75%), Adama (10%), ac\u0163ionari minoritari (3,25%). \u00cenaintea acestei tranzac\u0163ii Agricover SA era controlat\u0103 integral de Agricover Holding, firm\u0103 \u00een care Jabbar Kanani de\u0163ine 87% din titluri, iar BERD are o de\u0163inere de 13%, potrivit datelor de pe platforma confidas.ro. Tranzac\u0163ia reprezint\u0103 al doilea pas important pe care investitori care au \u00een spate capital din China \u00eel fac pe pia\u0163a local\u0103, dup\u0103 ce fondul de investi\u0163ii chinez CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur).<\/p>\n
\n\u201eCu Agricover avem ceea ce se nume\u015fte o alian\u0163\u0103 strategic\u0103, una care are de-a face cu transferul de cuno\u015ftin\u0163e. Sus\u0163inem proiectele pe care le au cei de la Agricover\u201d, spune Dimitrios Drisis.<\/p>\n
\nA doua venire \u00een Rom\u00e2nia<\/p>\n
\n\u201eCred c\u0103 mediul de afaceri local e mult mai s\u0103n\u0103tos ast\u0103zi dec\u00e2t era \u00een trecut, pot s\u0103 fac o compara\u0163ie cu anul 2009, c\u00e2nd era mult mai dificil\u201d, spune grecul. \u201eAst\u0103zi, mediul de business e mult mai stabil, mult mai predictibil, exist\u0103 mai multe surse de finan\u0163are. V\u0103d foarte mult progres \u00een ultimii 10 ani, dar \u015fi extrem de multe oportunit\u0103\u0163i pentru viitor. Genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 joac\u0103 un rol foarte important, pentru c\u0103 vezi c\u0103 sunt ambi\u0163io\u015fi, vor s\u0103 creeze lucruri \u2013 ace\u015ftia sunt oamenii care vor duce \u0163ara la un nivel superior.\u201d<\/p>\n
\nCare sunt, din punctul s\u0103u de vedere, calit\u0103\u0163ile agriculturii rom\u00e2ne\u015fti? \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, ave\u0163i un soi de calitate; pe vremuri, Rom\u00e2nia era \u00abgr\u00e2narul Europei\u00bb. \u00cen al doilea r\u00e2nd, a\u015f spune apropierea de porturi, \u015fi \u00een al treilea r\u00e2nd, calitatea superioar\u0103 a produselor fa\u0163\u0103 de cele ale altor state, nu doar din Uniunea European\u0103, ci chiar din zona M\u0103rii Negre. Principala provocare, \u00een prezent, este c\u0103 agricultura din Rom\u00e2nia nu e considerat\u0103 ca fiind parte a sectorului agricol din Uniunea European\u0103, ci a sectorului agricol din zona M\u0103rii Negre. Prin urmare, competitorii sunt Ucraina sau Rusia; Rusia are 132 milioane de hectare, Ucraina are 32 milioane de hectare, iar Rom\u00e2nia are 9 milioane de hectare.\u201c Diferen\u0163a este foarte mare, dar stabilitatea politic\u0103 \u015fi economic\u0103 din Rom\u00e2nia, fa\u0163\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een celelalte dou\u0103 state, este extrem de important\u0103, explic\u0103 Dimitrios Drisis. Mai mult, apartenen\u0163a la Uniunea European\u0103 \u015fi accesul pe pia\u0163a european\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 stabilitatea politic\u0103 fa\u0163\u0103 de restul statelor din zona M\u0103rii Negre, reprezint\u0103 un avantaj important pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nPre\u0163ul unui hectar de teren arabil a s\u0103rit \u00een 2019 de pragul de 10.000 de euro, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne departe de celelalte state din UE, motiv pentru care investitorii str\u0103ini vin \u00een num\u0103r tot mai mare \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 fac\u0103 achizi\u0163ii, scriu cei de la ZF. Ei se orienteaz\u0103 c\u0103tre pia\u0163a local\u0103 \u00een contextul \u00een care \u00een Olanda, spre exemplu, pre\u0163ul unui hectar este de \u015fase ori mai mare, adic\u0103 60.000 de euro, potrivit biroului european de statististic\u0103, Eurostat. Tot despre Olanda exist\u0103 informa\u0163ii c\u0103 ar avea cea mai bun\u0103 productivitate la hectar, acesta fiind de altfel motivul pentru care pre\u0163urile sunt at\u00e2t de mari. Prin compara\u0163ie, agricultura rom\u00e2neasc\u0103 este puternic fragmentat\u0103, cu mul\u0163i proprietari care opereaz\u0103 ferme de subzisten\u0163\u0103, de sub 50 de hectare. Investitorii mari care vin s\u0103 cumpere caut\u0103 terenuri comasate, cu suprafe\u0163e ce sar de 1.000 de hectare. Rom\u00e2nia este \u00eens\u0103 un mare produc\u0103tor agricol \u2013 num\u0103rul 1 la produc\u0163ia de porumb \u015fi floarea-soarelui \u00een UE \u015fi pe locul 4 la gr\u00e2u \u2013 \u015fi totodat\u0103 unul dintre principalii exportatori de cereale, acestea fiind c\u00e2teva dintre motivele datorit\u0103 c\u0103rora exist\u0103 interes pentru tranzac\u0163ii \u00een domeniu, mai noteaz\u0103 ZF.<\/p>\n
\nCEO-ul Adama opineaz\u0103 c\u0103 pia\u0163a muncii va reprezenta o problem\u0103 \u00een Rom\u00e2nia peste 5 sau 10 ani. \ueb51Ve\u0163i avea tot mai pu\u0163ini oameni care s\u0103 lucreze \u00een agricultur\u0103, tot mai pu\u0163ini oameni \u00een mediul rural, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sectorul va trebui modernizat prin aducerea de noi tehnologii. O alt\u0103 provocare pe care o vedem este cea a lan\u0163ului valoric, care este extrem de instabil. O s\u0103 v\u0103 dau un exemplu simplu: porumbul rom\u00e2nesc trebuie exportat \u00een Belgia, porcii belgieni trebuie hr\u0103ni\u0163i cu acel porumb \u015fi apoi exporta\u0163i c\u0103tre Rom\u00e2nia. Lan\u0163ul valoric din interiorul \u0163\u0103rii nu e cu totul opera\u0163ional: acest lan\u0163 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai materie prim\u0103, adic\u0103 ceea ce ob\u0163inem din agricultur\u0103, apoi o serie de produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103, cum ar fi animalele sau laptele, iar apoi produse procesate.\u201c Acest lan\u0163 valoric nu func\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa cum ar trebui, explic\u0103 grecul, unul dintre motive fiind sistemul tradi\u0163ional de a ob\u0163ine produse de valoare sc\u0103zut\u0103 care s\u0103 fie apoi trimise c\u0103tre porturi. Pentru a schimba acest sistem, Drisis crede c\u0103 trebuie implementate noi politici, noi tipuri de investi\u0163ii \u015fi chiar o nou\u0103 cultur\u0103.
\nDimitris Drisis spune c\u0103 echipa sau subordona\u0163ii nu sunt acolo pentru a te servi, ci pentru a te ajuta s\u0103 ai succes \u015fi pentru a avea ei \u00een\u015fi\u015fi succes. \u201eE un mod de g\u00e2ndire foarte comun \u2013 \u00abtu \u00eemi raportezi mie\u00bb, \u00abtu trebuie s\u0103 faci asta pentru mine\u00bb \u2013 vei putea s\u0103 faci asta o dat\u0103, dar nu mereu. Nu vei ajunge niciodat\u0103 singur \u00eentr-un anumit loc, trebuie s\u0103 fie \u015fi al\u0163ii care s\u0103 te ajute.\u201d Pe de alt\u0103 parte, nu \u015ftie dac\u0103 a concediat mai mul\u0163i oameni dec\u00e2t a angajat, \u201edar eu nu consider c\u0103 se pune problema concedierii unui om; mai cur\u00e2nd, cred c\u0103 \u00eei prezin\u0163i o alt\u0103 perspectiv\u0103 a carierei. Nu sunt ironic, aceasta este realitatea. \u00cei \u00eentrebi: \u00abChiar vrei s\u0103 faci asta? Este acesta jobul potrivit pentru tine? Crezi c\u0103 po\u0163i face altceva mai bine?\u00bb Am avut doar doi oameni pe care i-am pierdut, dup\u0103 ce am discutat cu fiecare dintre ei, pentru c\u0103 aveam rela\u0163ii foarte bune. Nu cred c\u0103 poate spune nimeni dac\u0103 am concediat sau am angajat mai mul\u0163i oameni\u201d, \u00eencheie CEO-ul Adama.<\/p>\n
\nDimitrios Drisis este CEO al companiei Adama Agricultural Solutions din Rom\u00e2nia din iunie 2014, dup\u0103 ce anterior a lucrat la compania Dow Agrosciences \u00een Germania (doi ani), la Syngenta \u015fi la Monsanto, ocup\u00e2nd diverse func\u0163ii de conducere \u00een companii. Astfel, cu o experien\u0163\u0103 de peste 25 de ani \u00een domeniul agriculturii, chimiei \u015fi biotehnologiei, Dimitrios Drisis \u015fi-a petrecut \u00eentreaga carier\u0103 \u00een agribusiness \u00een func\u0163ii de top management. CEO-ul Adama este licen\u0163iat \u00een \u015ftiin\u0163e agronomice la Universitatea Agricol\u0103 din Atena, Grecia, \u015fi a efectuat un MBA (program de tip masterat \u00een administrarea afacerilor) \u015fi un DBA (doctorat \u00een administrarea afacerilor) la Universitatea Notthingham din Marea Britanie. La \u00eenceputul lunii octombrie, Dimitrios Drisis a preluat afacerile companiei \u015fi \u00een Polonia, ajung\u00e2nd astfel s\u0103 coordoneze un business de peste 110 milioane de euro. Odat\u0103 cu preluarea func\u0163iei de director general al Adama Polonia, grecul ajunge s\u0103 coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o pia\u0163\u0103 de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t Rom\u00e2nia. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, valoarea pie\u0163ei de solu\u0163ii de protec\u0163ie a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din Rom\u00e2nia este de aproximativ 400 milioane euro, iar a celei din Polonia de peste 700 milioane euro.<\/p>\n
\nSfaturi pentru tinerii manageri
\n1. Nimeni, \u00een afar\u0103 de tine, nu va fi preocupat de cariera ta. Tu faci singur alegerile, tu decizi cine \u00ee\u0163i va fi mentor, tu alegi c\u00e2nd vrei s\u0103 pleci \u015fi ceea ce vrei s\u0103 faci \u00een continuare.
\n2. \u201eS\u0103 nu pui niciodat\u0103 \u015fefului \u00eentreb\u0103ri legate de cariera ta, pentru c\u0103 el nu \u015ftie ce va fi \u00een a lui\u201c – este un sfat pe care l-a primit, la r\u00e2ndul s\u0103u, de la un \u015fef.
\n3. Abilitatea de a avea \u00eencredere \u00een al\u0163ii \u015fi de a colabora cu ei \u00eenseamn\u0103 totul \u00een business.
\n4. Echipa sau subordona\u0163ii nu sunt acolo pentru a te servi, ci pentru a te ajuta s\u0103 ai succes \u015fi pentru a avea ei \u00een\u015fi\u015fi succes. E un mod de g\u00e2ndire foarte comun \u2013 \u201etu \u00eemi raportezi mie\u201c, \u201etu trebuie s\u0103 faci a. sta pentru mine\u201c \u2013 vei putea s\u0103 faci asta o dat\u0103, dar nu mereu. Nu vei ajunge niciodat\u0103 singur \u00eentr-un anumit loc, trebuie s\u0103 fie \u015fi al\u0163ii care s\u0103 te ajute.
\n5Toate rela\u0163iile de afaceri func\u0163ioneaz\u0103 pe baza quid pro quo – dac\u0103 oferi ceva, a\u015ftep\u0163i ceva la schimb. \u015ei nu e vorba doar de rela\u0163iile de afaceri, ci \u015fi de cele personale; dac\u0103 doar oferi \u015fi nu prime\u015fti nimic, nu poate func\u0163iona foarte mult timp. Trebuie s\u0103 \u015ftii ce s\u0103 oferi astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ob\u0163ii loialitatea celuilalt.
\n6. \u00cencepe av\u00e2nd \u00een minte finalitatea. Cred c\u0103 aceasta este una dintre cele mai importante calit\u0103\u0163i ale unui lider.
\n7. Dac\u0103 nu vei reu\u015fi s\u0103 echilibrezi via\u0163a personal\u0103 \u015fi cea profesional\u0103, la un moment dat asta te va afecta. Via\u0163a personal\u0103 este extrem de important\u0103 pentru modul \u00een care oamenii vin la serviciu.
\n8. Fii autentic \u2013 oamenii te urmeaz\u0103 pentru cine e\u015fti, nu pentru ceea ce pretinzi c\u0103 ai fi.
\n9. \u00cencearc\u0103 s\u0103 fii din ce \u00een ce mai bun. Mediul se schimb\u0103, via\u0163a se schimb\u0103, competi\u0163ia se schimb\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 g\u0103se\u015fti moduri de te schimba \u00een bine, altfel vei deveni irelevant.
\n10. Nu po\u0163i fi manager dac\u0103 nu \u00ee\u0163i pas\u0103 de oameni, chiar de cei care nu te iubesc sau de cei c\u0103rora le e\u015fti indiferent. Oamenii trebuie s\u0103 se simt\u0103 proteja\u0163i, s\u0103 simt\u0103 c\u0103 e\u015fti acolo. Totul se rezum\u0103 la oameni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cariera lui Dimitrios Drisis ilustreaz\u0103 perfect ideea de expat: a lucrat \u00een multe \u0163\u0103ri, \u00een numeroase companii, pentru ca \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu o rom\u00e2nc\u0103 \u015fi s\u0103 numeasc\u0103 Rom\u00e2nia \u201eprima mea cas\u0103\u201d. Dimitrios Drisis, CEO-ul Adama Agricultural Solutions a povestit, \u00een cadrul evenimentului Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN, care au fost pa\u015fii pe care i-a urmat \u00een carier\u0103, care au fost deciziile importante pe care le-a luat de-a lungul timpului \u015fi cum nu consider\u0103 c\u0103 a concediat oameni, ci c\u0103 le-a oferit o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii lor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[332,49,6553,5453,12777,125,201,7202,532,303,6266,80,98,19707],"class_list":["post-177733","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-activitate","tag-business-magazin","tag-cariera","tag-casa","tag-casatorie","tag-ceo","tag-companii","tag-concedieri","tag-eveniment","tag-important","tag-oameni","tag-refuz","tag-romania","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177733","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=177733"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177733\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=177733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=177733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=177733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}