\nPlanurile de pensii ale cet\u0103\u0163enilor sunt afectate de dob\u00e2nzile negative din Europa \u015fi din lume, ceea ce afecteaz\u0103 progresiv banii \u00eencasa\u0163i de pensionari \u00een \u0163\u0103ri precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.<\/p>\n
\nSpre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager \u00een metalurgie, este for\u0163at s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u00e2ndeasc\u0103 planurile dup\u0103 ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandez\u0103 l-a anun\u0163at c\u0103 \u00eei va reduce pensia cu circa 10%.<\/p>\n
\n\u201eAsta \u00eemi provoac\u0103 mult stres. T\u0103ierile de pensie \u00eenseamn\u0103 mii de euro pe care nu \u00eei mai pot cheltui cu familia \u015fi \u00een vacan\u0163e. Sunt foarte sup\u0103rat c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta dup\u0103 ce am economisit pentru at\u00e2t de mul\u0163i ani\u201d, spune Jansen, care s-a retras din pia\u0163a muncii \u00een urm\u0103 cu 17 ani.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103 pensionarul olandez este doar un exemplu, \u00eenc\u00e2t milioane de pensionari \u015fi de oameni care economisesc \u00een toat\u0103 lumea se confrunt\u0103 cu acela\u015fi sentiment de incertitudine ca Jansen, \u00een contextul \u00een care mediul cu dob\u00e2nzi constant \u00een sc\u0103dere de dup\u0103 criza financiar\u0103 face ravagii.<\/p>\n
\n\u00cen timp ce media de via\u0163\u0103 cre\u015fte de la an la an, pensiile au devenit o problem\u0103 politic\u0103 prioritar\u0103 \u00een \u0163\u0103ri diverse precum Rusia, Japonia \u015fi Brazilia.<\/p>\n
\nDin ce \u00een ce mai multe comapanii renun\u0163\u0103 la schemele de pensii de tip \u201esalariu final\u201d garantat, \u00een special \u00een SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume \u00een aceast\u0103 situa\u0163ia, anun\u0163\u00e2nd recent c\u0103 \u00eencheie aceast\u0103 practic\u0103 de remunerare, afect\u00e2nd 20.000 de angaja\u0163i.<\/p>\n
\n\u00cen Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se preg\u0103tesc s\u0103 intre \u00een grev\u0103 din cauza cre\u015fterii nea\u015fteptate a contribu\u0163iei la planul de pensie.<\/p>\n
\nUna dintre problemele comune \u00een toate aceste situa\u0163ii este cea a randamentelor sc\u0103zut din obliga\u0163iuni.<\/p>\n
\nObliga\u0163iunile s-au dovedit a fi o bun\u0103 potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, \u00eens\u0103 decenii \u00eentregi de sc\u0103dere a randamentelor pe obliga\u0163iuni au \u00eengreunat via\u0163a fondurilor de pensii \u015fi nu au mai generat c\u00e2\u015ftiguri la fel de bune.<\/p>\n
\n\u00cen contextul \u00een care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care genereaz\u0103 un anumit nivel de remunera\u0163ie \u00een planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoi\u0163i s\u0103 caute aceste c\u00e2\u015ftiguri \u00een ac\u0163iuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare \u015fi private equity.<\/p>\n
\nPie\u0163ele financiare optimiste au asigurat p\u00e2n\u0103 acum randamente s\u0103n\u0103toase pentru planurile de pensii. Totu\u015fi, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament \u00een perioada urm\u0103toare genereaz\u0103 anxietate.<\/p>\n
\n\u201eLe-a luat foc casa. Iar dob\u00e2nzile ar putea continua s\u0103 scad\u0103. Chiar dac\u0103 le-a luat foc casa, a fost afectat p\u00e2n\u0103 acum primul etaj. Dar noi credem c\u0103 ar putea afecta la fel de bine \u015fi al doilea \u015fi al treilea etaj\u201d, spune Alex Veroude, chief investment officer \u00een cadrul Insight Investment, care gestioneaz\u0103 banii mai multor fonduri de pensii.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 aceste evolu\u0163ii afecteaz\u0103 pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care \u015fi-ar putea vedea pensiile t\u0103iate, acestea au un impact \u015fi \u00een economie.<\/p>\n
\nDac\u0103 oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, cre\u015fterea economic\u0103 ar putea resim\u0163i o sc\u0103dere a consumului \u2013 opusul inten\u0163iei b\u0103ncilor centrale atunci c\u00e2nd reduc dob\u00e2nzile.<\/p>\n
\nCel mai recent, banca central\u0103 suedez\u0103 a atras aten\u0163ia cu privire la un astfel de poten\u0163ial pericol, atunci c\u00e2nd a anun\u0163at c\u0103 va cre\u015fte dob\u00e2nzile p\u00e2n\u0103 la finalul anului pentru a ajunge \u00eenapoi la dob\u00e2nd\u0103 zero. Swedish Riksbank a spus c\u0103 \u201edac\u0103 dob\u00e2nzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanent\u0103, comportamentul agen\u0163ilor se poate schimba \u015fi pot ap\u0103rea efecte negative\u201d.<\/p>\n
\nAr putea exista chiar \u015fi consecin\u0163e sistemice. Luna trecut\u0103, FMI a avertizat \u00een raportul anual de stabilitate financiar\u0103 global\u0103 c\u0103 graba fondurilor de pensii c\u0103tre active \u201eilichide\u201d va afecta \u201erolul tradi\u0163ional pe care \u00eel joac\u0103 acestea \u00een stabilizarea pie\u0163elor pe parcursul perioadelor de stres\u201d, \u00een contextul \u00een care vor avea mai pu\u0163ini bani la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru a investi \u00een active ieftine.<\/p>\n
\n\u00cens\u0103 dob\u00e2nzile negative nu au fost mereu prin preajm\u0103. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs \u2013 fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 la finalul anilor 70 c\u00e2nd \u015fi-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau c\u00e2\u015ftiguri sub zero p\u0103rea o calomnie.<\/p>\n
\n\u201eLa \u015fcoal\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i scria c\u0103 nu exist\u0103 dob\u00e2nzi negative. Dar uite unde suntem\u201d, spune Ailman.<\/p>\n
\n\u00cen mijlocul crizei financiare, mai multe b\u0103nci centrale au lucrat cu instrumente neconven\u0163ionale pentru a stimulta economia global\u0103 odat\u0103 ce dob\u00e2nzile au atins nivelul zero. \u00cen prim\u0103 faz\u0103, aceste m\u0103suri au reprezentat programe de achizi\u0163ie de obliga\u0163iuni \u00een valoare total\u0103 de mii de miliarde de dolari, \u00eens\u0103 \u00een 2009 banca central\u0103 a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dob\u00e2nzile negative.<\/p>\n
\nMai t\u00e2rziu aceast\u0103 evolu\u0163ie s-a repliat \u00een Japonia \u015fi restul Europei, iar goana dup\u0103 obliga\u0163iuni \u015fi titluri de stat a dus la randamente mai sc\u0103zute pe aceste active.<\/p>\n
\n\u00cengrijor\u0103rile din ce \u00een ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o infla\u0163ie supus\u0103 \u015fi anticiparea unei politici monetare \u015fi mai relaxate, au generat \u00een prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.<\/p>\n
\nPlanurile de pensii investesc \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103 de active, \u00eens\u0103 \u00een contextul \u00een care multe dintre pie\u0163ele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de c\u00e2\u015ftig se diminueaz\u0103.<\/p>\n
\nAQR Capital Management estimeaz\u0103 c\u0103 pe un portofoliu clasic de 60% ac\u0163iuni \u2013 40% obliga\u0163iuni, ar putea ob\u0163ine un randament de doar 2,9% \u00een mede ajustat cu infla\u0163ia, pentru urm\u0103torul deceniu, \u00een compara\u0163ie cu un randament mediu de 5% din 1900.<\/p>\n
\n\u015ei \u00een vest, managerii fondurilor de pensii se confrunt\u0103 cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodat\u0103 pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen anumite \u0163\u0103ri sistemul de pensii nu poate supraie\u0163ui dac\u0103 nu se schimb\u0103 lucrurile. Ori contribuie cu mai mul\u0163i bani, ori se reduc din beneficii\u201d, spune Peter Damgaard Jensen, \u015feful PKA.<\/p>\n