\nScriitorul Peter Handke era un recunoscut admirator al fostului dictator iugoslav Slobodan Milo\u015fevici, \u00een timpul c\u0103ruia Balcanii de Vest au cunoscut crunte r\u0103zboaie interetnice \u00een care liderul s\u00e2rb a avut un rol esen\u0163ial. Dictatorul a murit \u00een timp ce era judecat de Tribunalul de la Haga pentru genocid \u015fi crime de r\u0103zboi. Handke a fost prezent la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Milo\u015fevici, \u00een 2006, unde l-a ridicat \u00een sl\u0103vi. Privit ca personaj separat, austriacul cu pasiunea sa pentru un lider balcanic cu tendin\u0163e criminale poate p\u0103rea o ciud\u0103\u0163enie. O banc\u0103 austriac\u0103, HypoAdria, este o alt\u0103 ciud\u0103\u0163enie. Aceasta a contribuit la co\u015fmarul balcanic, finan\u0163\u00e2ndu-i pe cei pe care r\u0103zboiul i-a f\u0103cut boga\u0163i.<\/p>\n
\n\u00cen \u201eCo\u015fmarul HypoAdria\u201d \u2013 cronici despre fraud\u0103 bancar\u0103 \u015fi corup\u0163ie \u2013, ziaristul Stefan Apfl explic\u0103 pe larg ascensiunea \u015fi c\u0103derea b\u0103ncii austriece. Materialul a fost publicat \u00een revista Falter.<\/p>\n
\nC\u00e2nd a preluat func\u0163ia de director general al Hypo Bank, fiul de fermier \u00een v\u00e2rst\u0103 de 39 de ani Wolfgang Kulterer a prezentat destinul b\u0103ncii astfel: \u201eExtinde\u0163i-v\u0103 sau muri\u0163i\u201d. Pentru ca institu\u0163ia cu 220 de angaja\u0163i \u015fi active totale de 1,9 miliarde de euro s\u0103-\u015fi aduc\u0103 balan\u0163a \u00een echilibru, guvernul regional din Carintia a trebuit s\u0103 preia controlul. Trei angaja\u0163i au fost ale\u015fi s\u0103 se ocupe de tranzac\u0163iile din afaceri str\u0103ine. Aceasta se \u00eent\u00e2mpla pe 1 noiembrie 1992. \u00centr-o duminic\u0103, la \u00eenceputul lunii decembrie 2009, adic\u0103 17 ani mai t\u00e2rziu, ministrul finan\u0163elor Josef Pr\u00f6ll (de la Partidul Popular Austriac) s-a v\u0103zut \u00een situa\u0163ia de a lua o decizie similar\u0103: s\u0103 salveze banca sau s\u0103 o lase s\u0103 moar\u0103. Hypo avea atunci 8.000 de angaja\u0163i \u00een 13 \u0163\u0103ri din sud-estul Europei \u015fi active de 43,3 miliarde euro. Pr\u00f6ll s-a decis \u00een favoarea na\u0163ionaliz\u0103rii \u2013 se temea de un efect de domino care s-ar fi sim\u0163it de la M\u00fcnchen la Viena \u015fi de la Klagenfurt la Zagreb.<\/p>\n
\nCu toate acestea, r\u0103m\u00e2neau pericole mari. Dup\u0103 ce s-a aflat despre miliardele de euro \u00een credite neperformante din Croa\u0163ia, nervozitatea a izbucnit \u015fi s-a propagat de-a lungul axelor guvernului, la birourile bancare \u015fi la procurorii federali. La M\u00fcnchen, capetele au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre Hypo. Ministrul bavarez pentru afaceri economice a descris preluarea b\u0103ncii din 2007 o \u201edecizie gre\u015fit\u0103 catastrofal\u201d, care va costa statul 3,7 miliarde de euro. \u015ei Austria urma s\u0103 bage m\u00e2na ad\u00e2nc \u00een buzunare. Jurnalistul Robert Misik a vorbit despre \u201eHypoco\u015fmarul Adria\u201d.<\/p>\n
\nR\u0103d\u0103cinile co\u015fmarului au ap\u0103rut \u00een Croa\u0163ia, unde acuza\u0163ii de corup\u0163ie sistematic\u0103, sp\u0103lare de bani \u015fi nepotism au c\u0103p\u0103tat propor\u0163ii masive. \u00cens\u0103 pentru a \u00een\u0163elege mai bine agita\u0163ia creat\u0103 de miliardele pierdute, povestea trebuie dus\u0103 \u00een anii 1990.<\/p>\n
\n\u00cen timp ce Hypo deschidea filiale de leasing \u00een 1993 \u00een Slovenia \u015fi Croa\u0163ia, r\u0103zboiul civil iugoslav f\u0103cea ravagii la doar c\u00e2teva sute de kilometri spre est. Companiile austriece, \u015fi mai ales b\u0103ncile, au fost printre primii care au p\u0103\u015fit \u00een regiune, fiind pionierii pie\u0163ei din Balcanii de Vest. Hypo a acordat un \u00eemprumut de aproximativ 140 de milioane de \u015filingi austrieci regimului croat de dup\u0103 r\u0103zboi. Acest lucru i-a deschis u\u015fa c\u0103tre o \u0163ar\u0103 \u00een care liderii r\u0103zboinici f\u0103ceau milioane din tranzac\u0163ii cu arme \u015fi privatiz\u0103ri, iar sub mantia democra\u0163iei \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eau \u0163ara \u00eentre ei.<\/p>\n
\n\u00cen 1996 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Hypo Banka Croa\u0163ia. Hypo era specializat\u0103 \u00een imobiliare, dar \u00eenchiria totul de sub soare, de la iahturi \u015fi utilaje de construc\u0163ii la cl\u0103diri \u015fi instala\u0163ii solare. \u00cen 1999, activele b\u0103ncii se ridicau la doar 4,5 milioane euro. Proprietarii, landul Carintia \u015fi grupul financiar Grazer Wechselseitige, au primit dividende \u00eentre 10% \u015fi 15%, pl\u0103\u0163i de vis pentru o banc\u0103 de stat al c\u0103rei model de afaceri era s\u0103 investeasc\u0103 la nivel regional. Apoi s-a aflat c\u0103 \u015fi croa\u0163ii care se \u00eenfruptau din fructele r\u0103zboiului \u00ee\u015fi p\u0103strau profiturile \u00een conturile Hypo din Carintia. \u201eHypo a fost finan\u0163atorul privatiz\u0103rilor-jafuri din timpul dictaturii lui Tudjman\u201c, spunea \u00een 2010 sub rezerva anonimatului un agent de afaceri austriac de rang \u00eenalt. De fapt, cu greu cineva ar fi putut fi convins atunci s\u0103 fie expus cu nume \u015fi prenume; erau prea multe \u00een joc, inclusiv reputa\u0163ia bancilor austriece. Aceasta este latura \u00eentunecat\u0103 a prea l\u0103udatului succes austriac \u00een est, adus\u0103 la lumin\u0103 de cazul Hypo.<\/p>\n
\n\u00cen 2000, Hypo era amenin\u0163at\u0103 de un default pe un credit de un miliard de \u015filingi. Ace\u015ftia erau bani pentru care fostul regim al lui Franjo Tudjman a dat garan\u0163ii \u201ecare n-au fost examinate mai atent\u201d \u2013 dup\u0103 cum s-a \u00een\u0163eles la vremea respectiv\u0103. Kulterer a primit permisiunea de a \u201econduce afaceri \u00een Croa\u0163ia de care alte b\u0103nci str\u0103ine n-ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 se ating\u0103\u201d, a scris Der Standard la acea vreme. \u201eCarintia \u00eel sus\u0163inea, dornic\u0103 s\u0103 fie m\u00e2ndr\u0103 de banca sa.\u201d J\u00f6rg Haider \u00eensu\u015fi a profitat de Hypo ca ma\u015fin\u0103 de f\u0103cut bani pentru mult iubita sa Carintie, care a ob\u0163inut astfel acces la pie\u0163ele din sud-estul Europei. Nou-alesul guvernator a c\u0103l\u0103torit regulat \u00een Slovenia \u015fi Croa\u0163ia pentru a-\u015fi folosi contactele cu politicieni de dreapta. \u00cen anii care vor urma, regiunea Istria va deveni \u201eCalifornia din sud-estul Europei\u201d, prezicea \u00een 2000 managerul Hypo G\u00fcnter Striedinger. La vremea respectiv\u0103 nu exista niciun proiect turistic semnificativ care s\u0103 nu fie derulat prin Hypo \u015fi niciunul care s\u0103 fi fost v\u0103zut ca fiind curat \u00een industria de profil.<\/p>\n
\nUn exemplu dezv\u0103luit de s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul german Die Zeit arat\u0103 c\u00e2t de corupte erau moravurile \u00een aceste tranzac\u0163ii, precum \u015fi modul \u00een care FP\u00d6 (Partidul Libert\u0103\u0163ii din Austria, cu tendin\u0163e de extrem\u0103 dreapta) \u00ee\u015fi umplea cuferele cu bani. Astfel, \u00een anul 2000, o companie a deputatului FP\u00d6 Detlev Neudeck a achizi\u0163ionat 374.000 de metri p\u0103tra\u0163i de litoral de la ora\u015ful istrian Vodnjan. Proprietatea a fost reclasificat\u0103 ca teren pentru dezvoltare cur\u00e2nd dup\u0103 aceea, urmarea fiind c\u0103 pre\u0163ul a crescut de 200 de ori peste noapte. Acordul a fost finan\u0163at de Hypo, iar managerul local al b\u0103ncii austriece era pre\u015fedinte al consiliului de supraveghere al companiei imobiliare. Reclasificarea fusese promis\u0103 b\u0103ncii \u00eenainte de achizi\u0163ie, a dezv\u0103luit mai apoi \u015feful Hypo, Kulterer, \u00eentr-un ziar local. \u00censu\u015fi Haider se pare c\u0103 a preg\u0103tit acordul cu un guvernator local, Stefo Zufic, care a devenit director general al unei companii implicate \u00een afacere.<\/p>\n
\n\u00cen 2001, banca na\u0163ional\u0103 austriac\u0103 a auditat opera\u0163iunile croate ale Hypo. \u201e\u00cen situa\u0163iile cu anchete de solvabilitate \u015fi recenzii privind bonitatea debitorilor, Hypo Croa\u0163ia nu procedeaz\u0103 suficient de atent \u015fi nu are grij\u0103 suficient de condi\u0163iile de rambursare a \u00eemprumutului\u201c, a g\u0103sit auditul. Ini\u0163iativele de prevenire a riscurilor, a concluzionat banca central\u0103, au fost \u201einsuficiente\u201d. Anumite subsidiare erau considerate \u00een \u00eentreaga firm\u0103 \u201eca loca\u0163ii de servicii c\u0103rora le-ar putea fi atribuite \u00een parte cazurile cu probleme\u201d.<\/p>\n
\nCreditele cu risc ridicat, spune critica, au fost astfel scoase din bilan\u0163ul b\u0103ncii \u015fi parcate \u00een companii de leasing pentru a nu reduce capitalul propriu. Aceasta \u00een condi\u0163iile \u00een care \u00een statele din afara UE afacerile de leasing nu erau ad\u0103ugate la opera\u0163iunile b\u0103ncii de origine, iar autorit\u0103\u0163ile de reglementare locale nu aveau dreptul s\u0103 analizeze situa\u0163iile contabile.<\/p>\n
\nNumai \u00een 2001 activele Hypo au crescut la 7,6 miliarde euro. Hypo a primit pe plan interna\u0163ional renumele de \u201ecea mai profitabil\u0103 banc\u0103 din Austria\u201d \u015fi era descries\u0103 drept \u201eal doilea grup bancar cu cea mai rapid\u0103 cre\u015ftere din vestul Europei\u201d. Vocile critice s-au pierdut \u00een euforia estului. \u00cen 2002, pentru companie lucrau aproximativ 2.500 de angaja\u0163i, iar reprezentantul comercial austriac din Zagreb, Peter Hasslacher, vorbea despre un nou \u201eGr\u00fcnderzeit\u201d, un boom al start-up-urilor de afaceri. Cu toate reformele economice implementate, Croa\u0163ia postbelic\u0103 a aderat la Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului \u015fi a solicitat aderarea la UE cu cre\u015fteri economice de 6-7%. O treime din totalul investi\u0163iilor str\u0103ine au venit din Austria. \u00cen 2003, Hypo a construit un sediu \u00een Zagreb de 92 de milioane euro. Cei 86.000 de metri p\u0103tra\u0163i de spa\u0163ii de birouri au reprezentat cel mai mare proiect de cl\u0103diri \u00eenalte din Croa\u0163ia. \u201eDeja devenise un secret cunoscut de to\u0163i c\u0103 Hypo conducea politici nebancare cu risc ridicat\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte delegatul comercial de atunci, Peter Hasslacher. Era vorba despre \u201econcuren\u0163\u0103 neloial\u0103\u201d, apreciaz\u0103 un observator din pia\u0163\u0103, care a cerut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 anonim. \u201eHypo submina toate condi\u0163iile de pe pia\u0163\u0103 \u015fi, prin urmare, dilua standardele.\u201c Colapsul Hypo \u00een Croa\u0163ia, explic\u0103 insiderul, era a\u015fteptat mult mai devreme de industrie.<\/p>\n
\nCu ocazia alegerilor parlamentare din 2003, jurnalistul de investiga\u0163ii croat Hrvoje Appelt a descris cum Hypo a fost cel mai mare contribuitor politic, don\u00e2nd 300.000 de euro doar partidului de dreapta HDZ. \u00centruc\u00e2t a fost unul dintre cei mai importan\u0163i agen\u0163i de publicitate media, Hypo nu a avut nicio \u015ftire de pres\u0103 proast\u0103. \u00cen 2004, activele totale au urcat la 17,8 miliarde euro. Un an mai t\u00e2rziu, cu aproximativ 5.200 de angaja\u0163i, banca a ajuns la active de 22 de miliarde de euro. \u201eCei care au fost interesa\u0163i au \u015ftiut de la \u00eenceput despre faptele dubioase ale Hypo din Croa\u0163ia\u201d, spune jurnalistul Appelt, povestind despre afacerile aventuroase, unele implic\u00e2ndu-l pe primarul Zagrebului, Milan Bandic. Despre politician, care a locuit mult timp \u00eentr-un penthouse al Hypo, se presupune c\u0103 \u015fi-a construit afacerea de milioane de euro prin condi\u0163ii de vis de \u00eemprumut \u015fi comisioane neobi\u015fnuit de mari. Acest lucru a fost raportat \u015fi de revista croat\u0103 Nacional, care a sus\u0163inut c\u0103 are o analiz\u0103 secret\u0103 executat\u0103 pentru landul Bavaria despre afacerile Hypo din Croa\u0163ia. Conform acesteia, Ivo Sanader, fost premier al Croa\u0163iei. a primit un comision de 800.000 de m\u0103rci germane pentru facilitarea unui \u00eemprumut de 4 milioane de m\u0103rci.<\/p>\n
\nMul\u0163i al\u0163i parteneri de afaceri controversa\u0163i ai Hypo au ie\u015fit la iveal\u0103. Un exemplu este Ivic Pasalic, cunoscut \u015fi sub porecla de \u201eMedicul\u201d, un extremist de dreapta \u015fi fost consultant al pre\u015fedintelui Tudjman, care a primit un \u00eemprumut de 30 de milioane de euro pentru construirea unui centru comercial, f\u0103r\u0103 a avea experien\u0163\u0103 \u00een acest domeniu. Branimir Glavas, \u201eNa\u015ful din Osijek\u201d, condamnat pentru crime de r\u0103zboi, a fost \u00eent\u00e2mpinat personal de Haider la Klagenfurt. Pasalic a v\u00e2ndut c\u0103tre Hypo pentru 280.000 de euro un apartament pe care \u00eel cump\u0103rase cu pu\u0163in timp \u00eenainte de la stat cu 3.000 de euro. \u00cen schimb, se presupune c\u0103 ar fi intermediat afaceri pentru Hypo. \u015ei fostul general Vladimir Zagorec ar fi primit, potrivit Nacional, \u00eemprumuturi de la Hypo de aproximativ 260 de milioane euro pentru proiecte imobiliare. Personajul responsabil cu procurarea armelor pentru armata croat\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului a fost condamnat \u00een Croa\u0163ia la \u00eenchisoare pentru abuz de putere \u00een func\u0163ie. Doar scr\u00e2\u015fnind din din\u0163i autorit\u0103\u0163ile austriece l-au predat autorit\u0103\u0163ilor croate pe agentul imobiliar care locuia la Viena. \u201eC\u00e2nd va \u00eencepe s\u0103 c\u00e2nte, mul\u0163i, mul\u0163i oameni de afaceri \u015fi politicieni vor avea multe de care s\u0103 le fie fric\u0103\u201d, spunea atunci un insider din Croa\u0163ia.<\/p>\n
\n\u00cen cartea sa despre activit\u0103\u0163ile Hypo, jurnalistul de investiga\u0163ie croat Domagoj Margetic a descris ceea ce a considerat ca fiind o corup\u0163ie agresiv\u0103.<\/p>\n
\n\u201e\u00cemprumuturile mari acordate partenerilor de afaceri dubio\u015fi nu pot fi considerate afaceri cu risc ridicat, ci mai degrab\u0103 sp\u0103lare de bani\u201c, argumenteaz\u0103 el. \u201eHypo nu a risipit sute de milioane de euro \u00een Croa\u0163ia. Politicienii croa\u0163i \u015fi-au luat pur \u015fi simplu banii \u00eenapoi, deoarece se temeau c\u0103 Hypo se va pr\u0103bu\u015fi \u00eentr-o zi.\u201c Margetic a oferit mii de pagini de documente care-i sus\u0163in ipoteza unui comitet de investiga\u0163ii bancare al Parlamentului austriac \u00een 2006 \u2013 \u00een zadar. Nimeni nu a fost interesat, spune el. \u00cen afar\u0103 de o scurt\u0103 scuz\u0103, Hypo nu a reac\u0163ionat la acuza\u0163ii.
\nConsecin\u0163ele afacerilor riscante au \u00eenceput s\u0103 loveasc\u0103 Hypo abia dup\u0103 achizi\u0163ia sa de c\u0103tre Landesbank Bavaria \u00een mai 2007. La \u00eenceputul anului 2008, \u015feful Hypo Tilo Berlin a recunoscut lipsa de preven\u0163ie a riscurilor pentru activit\u0103\u0163i care implic\u0103 c\u00e2teva milioane de euro. \u00cen acela\u015fi an, banca \u015fi-a echilibrat conturile cu o pierdere de 520 milioane euro.<\/p>\n
\nLa sf\u00e2r\u015fitul lunii noiembrie, dup\u0103 ce Hypo a primit 700 milioane euro de la Bavaria \u015fi 900 milioane euro ca pachet de ajutor de la Austria, vine marea lovitur\u0103 pentru planurile de salvare: banca estimeaz\u0103 pentru acel an un write off pentru opera\u0163iunile balcanice de 1,4-1,7 miliarde de euro. Calculul este surprinz\u0103tor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 banca na\u0163ional\u0103 prezicea profit pentru 2009 \u00een auditul din anul anterior. Apoi a venit marea criz\u0103 financiar\u0103, iar soarta Hypo a fost pecetluit\u0103. \u00cen decembrie 2009, BayernLB, Carintia \u015fi Grazer Wechselseitige Versicherung \u015fi-au v\u00e2ndut participa\u0163iile la banca austriac\u0103 guvernului de la Viena cu un euro pentru fiecare. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Recent, Austria s-a f\u0103cut remarcat\u0103 dup\u0103 ce scriitorul originar din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 Peter Handke, care era un recunoscut admirator al dicTatorului iugoslav Slobodan Milosevici, a primit premiul Nobel pentru literatur\u0103. Austria are mai multe astfel de ciud\u0103\u0163enii, iar o banc\u0103 austriac\u0103, HypoAdria, este una dintre ele. Aceasta a contribuit la co\u015fmarul balcanic, finan\u0163\u00e2ndu-i pe cei pe care r\u0103zboiul i-a f\u0103cut boga\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[43128,12100,33237,236,279,10565,21985,20472,9967,12926,31857,186,17847,22794,10210],"class_list":["post-177213","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-admirator","tag-austria","tag-austriac","tag-banca","tag-bogati","tag-contributie","tag-cosmar","tag-dictator","tag-literatura","tag-nobel","tag-primire","tag-razboi","tag-recunoastere","tag-scriitor","tag-succes"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177213","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=177213"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177213\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=177213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=177213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=177213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}