\nCre\u015fterea economic\u0103 a Rom\u00e2niei pentru anul 2019 se va situa la 4%, \u00een timp ce cursul leu\/euro se men\u0163ine relativ stabil pentru anul \u00een curs, dar poate ajunge la 4,85 lei pentru un euro spre finalul anului viitor, apreciaz\u0103 Ciprian Dasc\u0103lu, economist-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia, \u00een cadrul conferin\u0163ei LEGAL & TAX, edi\u0163ia a II-a, organizat\u0103 de Ziarul Financiar \u00een parteneriat cu NNDKP.<\/p>\n
\n \u201eAnul acesta vedem o cre\u015ftere de 4%, dar efectele \u00eent\u00e2rziate ale \u00eencetinirii economice globale se vor face resim\u0163ite. Infla\u0163ia va r\u0103m\u00e2ne \u00een partea superioar\u0103, de 3-3,5%. (…) Cursul poate ajunge la 4,85 pe final de 2020 dar riscurile sunt asimetrice. Dac\u0103 mediul extern r\u0103m\u00e2ne prietenos, dob\u00e2nzile relativ joase, nu este un efort mare pentru banca central\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 stabilitatea cursului\u201d, spune Ciprian Dasc\u0103lu \u00een cadrul evenimentului.<\/p>\n
\nEl atrage aten\u0163ia c\u0103 principala vulnerabilitate a economiei rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi cea mai greu de abordat, este cea a deficitelor gemene, adic\u0103 deficitul de cont curent \u015fi deficitul bugetar.<\/p>\n
\n\u201eDeficitele gemene r\u0103m\u00e2n principala vulnerabilitate \u015fi \u0163in costurile de finan\u0163are ridicate nu doar pentru stat. (…) Deficitul bugetar are cheltuielile rigide (n.r: unde este foarte greu de umblat), cu un cost politic foarte mare, ca \u015fi raport la venituri permanente fiscale este foarte mare. Este peste nivelul anului 2009-2010 c\u00e2nd economia era \u00een recesiune. Acesta va fi cel mai dificil lucru de f\u0103cut. Partea nefericit\u0103 este c\u0103 exist\u0103 acest gap de TVA \u015fi sunt exemple precum Polonia unde prin infromatizarea fiscului au crescut \u00eencas\u0103rile pe partea de TVA cu 30% \u00eentr-un singur an\u201d, explic\u0103 economistul.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, economistul-\u015fef al ING sus\u0163ine c\u0103 BNR ar men\u0163ine dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 alegerile generale din 2020.<\/p>\n
\n\u201eNe a\u015ftept\u0103m ca BNR s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nda-cheie p\u00e2n\u0103 dup\u0103 alegerile generale. Probabil dac\u0103 vor vedea consolidare fiscal\u0103 credibil\u0103 vom vedea costurile de finan\u0163are sc\u0103z\u00e2nd. Vedem c\u0103 guvernatorul c\u00e2nd vorbe\u015fte de managementul lichidit\u0103\u0163ii, prin scoaterea sau injectarea de lichidit\u0103\u0163i \u00een pia\u0163\u0103, banca central\u0103 poate influen\u0163a costul creditului legat de ROBOR f\u0103r\u0103 a mi\u015fca dob\u00e2nda-cheie<\/p>\n
\nDasc\u0103lu sus\u0163ine c\u0103 un \u201epolitician nu face ajustare de pl\u0103cere\u201d, ceea ce ar putea \u00eempinge ajustarea fiscal\u0103 p\u00e2n\u0103 dup\u0103 alegeri.<\/p>\n
\n\u201eC\u00e2nd se va face ajustarea fiscal\u0103? Dup\u0103 alegeri probabil. Se va face indiferent de cum va ar\u0103ta configura\u0163ia guvernului dup\u0103 alegeri. De ce se va face? Nu cred c\u0103 politicianul face ajustare de pl\u0103cere, ci din nevoia. Nevoia se reflect\u0103 asupra costurilor de finan\u0163are. La 10 ani ne \u00eemprumut\u0103m cu dob\u00e2nzi de peste 4%, adic\u0103 aproape dublul costului pl\u0103tit de Polonia sau Ungaria. Rom\u00e2nia se \u00eemprumut\u0103 mai scump dec\u00e2t Serbia care este cu dou\u0103 trepte sub noi ca rating\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n
\nMai mult, costul finan\u0163\u0103rii poate fi influen\u0163at \u015fi de agen\u0163iile de rating.<\/p>\n
\n\u201eAgen\u0163iile de rating pot \u00eempinge costul de finan\u0163are mai sus. Da\u0103c\u0103 ne uit\u0103m la ce spun agen\u0163iile de rating, \u00een scenariile lor de baz\u0103 nu este inclus impactul legii actuale \u00een vigoare, \u015fi-anume legea pensiilor \u015fi legea salariz\u0103rii unitare. \u00centr-un fel sau altul ei consider\u0103 c\u0103 vor fi luate m\u0103suri pentru a men\u0163ine deficitul \u00een limite rezonabile. P\u00e2n\u0103\u0103 nu apar m\u0103suri, perspectiva ratingului de \u0163ar\u0103 va fi \u00een pericol\u201d, spune Dasc\u0103lu.<\/p>\n
\nEconomistul-\u015fef al ING Rom\u00e2nia spune c\u0103 execu\u0163ia bugetar\u0103 pe 2019 este \u201eo copie\u201d dup\u0103 cea din 2011, caz \u00een care economia se \u00eendreapt\u0103 spre un deficit bugetar de 4%.<\/p>\n
\n\u201eExecu\u0163ia bugetar\u0103 arat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum ca o copie dup\u0103 2011, c\u00e2nd s-a \u00eencheiat cu un deficit de peste 4% din PIB. \u00centr-un scenariu \u00een care nu se iau m\u0103suri, mergem spre acelai nivel. Pentru a \u0163ine deficitul \u00een limita de 3% \u00een ultimii ani s-a deteriorat compozi\u0163ia. Adic\u0103 au crescut cheltuielile rigide cu pensii \u015fi salarii \u00een detrimentul investi\u0163iilor. Principala problem\u0103 fiscal\u0103 dac\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la \u00eencetinire este raportul dintre cheltuielile rigide permanente \u015fi veniturile senzitive la ciclul economic adic\u0103 veniturile fiscale \u015fi sociale. Raportul este la 82%. \u00cen ultimii ani s-a redus raportul investi\u0163iilor, dar nu prea mai este loc de reducere acolo. Dac\u0103 economia \u00eencetine\u015fte, raportul dintre cheltuielile rigide \u015fi veniturile fiscale va merge c\u0103tre 100%. Atunci ori vor cre\u015fte taxele, ceea ce nimeni nu vrea s\u0103 fac\u0103, dar se va \u00eencerca \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea colect\u0103rii, sau se vor optimiza celelalte cheltuieli\u201d, noteaz\u0103 el.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cre\u015fterea economic\u0103 a Rom\u00e2niei pentru anul 2019 se va situa la 4%, \u00een timp ce cursul leu\/euro se men\u0163ine relativ stabil pentru anul \u00een curs, dar poate ajunge la 4,85 lei pentru un euro spre finalul anului viitor, apreciaz\u0103 Ciprian Dasc\u0103lu, economist-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia, \u00een cadrul conferin\u0163ei LEGAL & TAX, edi\u0163ia a II-a, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[32960,246,13726,8210,8754,7931,98,4466],"class_list":["post-177132","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-anul-viitor","tag-crestere","tag-economist","tag-ing","tag-ing-bank","tag-pib","tag-romania","tag-sef"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=177132"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/177132\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=177132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=177132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=177132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}