Ion Iliescu se retrage\u2026 Nu pot sa nu fiu melancolic. In 20 de
\nani, am scris sute de pagini si am vorbit zeci de ore despre acest
\nom. Face parte din viata mea launtrica, asa cum a facut si Nicolae
\nCeausescu. Despre Ceausescu n-am scris niciun rand inainte de
\nRevolutie: daca as fi avut ocazia, l-as fi impuscat respectuos.
\nCovarsitoarea majoritate a articolelor mele despre Ion Iliescu sunt
\nhorror; i-am analizat rictusul, ranjetul, ochii care nu zambesc
\nniciodata, in vreme ce gura se duce spre urechi. I-am prevestit
\ndisparitia de pe scena politica in 1996, comparandu-l cu un soare
\nmort, pentru ca in 2000 sa ajung sa fac de-a dreptul lobby public
\nin turul 2 pentru realegerea lui. Apoi, in 2004, l-am asemuit cu
\nDiavolul.<\/p>\n
Si totusi, nu pot sa trag acum concluzia ca retragerea lui
\nIliescu, care inseamna sfarsitul unei epoci, inseamna si un fapt
\nbenefic pentru PSD, o victorie a noului impotriva vechiului, a
\nreformei impotriva stagnarii. In ceea ce priveste imaginea
\nexterioara a partidului, iesirea din prim-plan a lui Ion Iliescu
\npoate insemna un castig.<\/p>\n