\nUn miros pl\u0103cut, dar u\u015for \u00een\u0163ep\u0103tor i-a \u00eent\u00e2mpinat pe cei care au umplut sala \u00een care s-a desf\u0103\u015furat clubul Business MAGAZIN \u201eIndustria berii \u2013 brand de \u0163ar\u0103\u201d. Aroma venea de la hameiul din sal\u0103 \u2013 proasp\u0103t cules \u015fi trimis \u00eenainte de evenimentul organizat pe 24 septembrie \u2013 tocmai din T\u00e2rgu-Mure\u015f, unul dintre pu\u0163inele locuri \u00een care se mai cultiv\u0103 acest ingredient esen\u0163ial din produc\u0163ia berii. Aceasta a fost \u00eens\u0103 doar una dintre informa\u0163iile care au reie\u015fit din dezbaterea dedicat\u0103 pie\u0163ei berii.
\nCu o istorie rom\u00e2neasc\u0103 de c\u00e2teva sute de ani, poten\u0163ialul industriei berii pe plan local pare c\u0103 \u00eenc\u0103 nu \u015fi-a atins \u00eenc\u0103 maximul. \u00cen prezent, pia\u0163a berii din Rom\u00e2nia este influen\u0163at\u0103 de tendin\u0163e legate de for\u0163a de munc\u0103, de cre\u015fterea veniturilor, de accesul oamenilor la informa\u0163ie, c\u00e2t \u015fi de c\u0103ut\u0103rile lor de lucruri noi, care modeleaz\u0103 domeniul \u00eenspre o cerere mai mare pentru brandurile premium. \u00cen acest nou context, poate industria local\u0103 a berii s\u0103 c\u00e2\u015ftige statutul de \u201ebrand de \u0163ar\u0103\u201d?
\nJulia Leferman, director executiv al Asocia\u0163iei Berarii Rom\u00e2niei, a deschis discu\u0163ia prin conturarea c\u00e2torva dintre punctele forte ale industriei pe care o reprezint\u0103: de-a lungul istoriei de 15 ani a acesteia, fabricile de bere au fost modernizate, retehnologizate odat\u0103 cu preluarea de c\u0103tre marile companii produc\u0103toare de bere \u2013 motiv pentru care \u201eavem \u00een prezent \u00een Rom\u00e2nia unele dintre cele mai moderne fabrici de bere din Europa\u201d.
\nDe asemenea, avem deopotriv\u0103 o produc\u0163ie na\u0163ional\u0103 consistent\u0103, cu peste 97% din berea care se consum\u0103 \u00een Rom\u00e2nia produs\u0103 local. \u201eProduc\u0163ia local\u0103 \u00eenseamn\u0103, desigur, \u015fi ingrediente locale, \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103 local\u0103. Potrivit studiilor derulate la nivelul asocia\u0163iei, industria berii genereaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia peste 85.000 de locuri de munc\u0103, at\u00e2t direct, c\u00e2t \u015fi indirect \u2013 mare parte din locurile munc\u0103 generate \u00een sectoarele conexe se reg\u0103sesc \u00een segmentul de retail, \u00een sectorul de aprovizionare, \u00een agricultur\u0103 \u015fi \u00een industria ospitalit\u0103\u0163ii.\u201d Julia Leferman a mai subliniat importan\u0163a sectorului berii \u00een dezvoltarea agriculturii Rom\u00e2niei, \u00een contextul \u00een care aceasta preia materii prime precum orzul, orzoaica \u015fi hameiul \u00een produc\u0163ia berii: \u201eExist\u0103 un poten\u0163ial real de a cre\u015fte ponderea acestor materii prime realizate local \u00een produc\u0163ia intern\u0103 de bere, ceea ce automat \u00eenseamn\u0103 \u015fi un impact pozitiv asupra locurilor de munc\u0103 pe care le gener\u0103m \u00een domeniul agricol, aproximativ 10.000 la nivel na\u0163ional\u201d.
\nDin punctul de vedere al activit\u0103\u0163ii \u015fi al contribu\u0163iilor bugetare pe care sectorul berii le are \u00een Rom\u00e2nia, Julia Leferman observ\u0103 c\u0103 valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u00een economie ajunge p\u00e2n\u0103 la peste 160 de milioane de euro anual, din care 40% se reg\u0103sesc \u00een retail \u015fi aproximativ 7% \u00een HoReCa. Veniturile la bugetul de stat dep\u0103\u015fesc \u015fi acestea jum\u0103tate de miliard de euro, ponderea cea mai mare a acestor venituri fiind reprezentant\u0103 de cota TVA (cu aproximativ 53% din aceast\u0103 sum\u0103 colectat\u0103 la bugetul de stat sub form\u0103 de TVA); 28% o reprezint\u0103 ponderea accizelor \u00eencasate din bere \u2013 sectorul berii fiind unul 100% fiscalizat \u015fi care contribuie cu peste 60% din acciza pe care statul rom\u00e2n o colecteaz\u0103 din pia\u0163a de alcool (diferen\u0163a o reprezint\u0103 impozitul pe profit, impozitul pe salarii \u015fi contribu\u0163ii sociale).
\nLucian Ghinea, directorul general al Bergenbier, parte a grupului Molson Coors \u015fi pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Berarii Rom\u00e2niei, a observat c\u0103, de-a lungul a 15 ani de istorie a industriei berii, sunt trei perioade care s-au eviden\u0163iat \u00een evolu\u0163ia acesteia: perioada de p\u00e2n\u0103 \u00een 2007-2008, c\u00e2nd aceasta a avut un av\u00e2nt fantastic, cu un consum anual de 100 l\/capita, apoi a urmat perioada de recesiune, p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, urmat\u0103 de o revenire cu o oarecare fr\u00e2n\u0103 \u00een 2013, c\u00e2nd sectorul s-a confruntat cu cre\u015fterea accizei de 10% peste noapte. \u201eDe atunci vedem o cre\u015ftere extrem de moderat\u0103 a pie\u0163ei berii \u00een consum, \u00een volum, vedem o cre\u015ftere \u00een valoare, nu at\u00e2t \u00een cantitate. Chiar dac\u0103 PIB-ul Rom\u00e2niei are o evolu\u0163ie foarte bun\u0103 \u00een ultimii 4-5 ani, pe pia\u0163a berii, \u00een acela\u015fi interval de timp, abia se trece \u00een zona pozitiv\u0103, suntem \u00een zona de cre\u015ftere de low single digit, cu procente de cre\u015ftere de 1-2%; a\u015fadar, nu avem s\u0103rb\u0103toare \u00een ceea ce prive\u015fte consumul de bere volumic.\u201d
\nLucian Ghinea a mai constatat c\u0103 exist\u0103 o diversificare a produselor oferite \u00een pia\u0163\u0103 de c\u0103tre to\u0163i produc\u0103torii, o tendin\u0163\u0103 de premiumizare, dar \u015fi o prezen\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mare a produc\u0103torilor craft \u00een aceast\u0103 industrie, care aduc un element de noutate \u015fi diversitate \u00een bere.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte investi\u0163iile, el spune c\u0103 de-a lungul a 15 ani de istorie a industriei locale a berii circa 1,5 miliarde de euro au fost investi\u0163i \u00een capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie, \u00een modernizare. \u201eEste o industrie unde calitatea este indiscutabil\u0103 \u015fi c\u0103tre aceast\u0103 direc\u0163ie au mers \u015fi investi\u0163iile, apoi, normal, acestea au fost direc\u0163ionate c\u0103tre dezvoltarea durabil\u0103 a industriei, \u00een sensul eficientiz\u0103rii consumului de ap\u0103 \u00een produc\u0163ia de bere, \u00een limitarea amprentei de CO2; acord\u0103m o aten\u0163ie din ce \u00een ce mai mult economiei circulare, folosirii ambalajelor reutilizabile \u2013 industria berii cred c\u0103 este \u00een avanpost \u00een tot ceea ce prive\u015fte dezvoltarea economiei.\u201d
\nDin punctul de vedere al lui Lucian Ghinea, pentru industria berii urmeaz\u0103 o perioad\u0103 pe care ar numi-o plin\u0103 de provoc\u0103ri din perspectiva datelor demografice. \u201eCe ne-ar trebui ca s\u0103 avem un consum mai mare de bere? Datele demografice nu ne ajut\u0103: \u00een ultimii ani, un num\u0103r mare de concet\u0103\u0163eni de-ai no\u015ftri au plecat \u00een Europa, astfel c\u0103 sunt milioane de rom\u00e2ni care acum creeaz\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 \u015fi contribuie la dezvoltarea economiilor din alte \u0163\u0103ri \u015fi consum\u0103 bere din alte \u0163\u0103ri, am fi vrut s\u0103 \u00eei avem \u00een \u0163ar\u0103, s\u0103 contribuie la cre\u015fterea economic\u0103 din Rom\u00e2nia.\u201d El sper\u0103 de asemenea la o predictibilitate \u00een partea fiscal\u0103 \u015fi \u00een partea legislativ\u0103: \u201eAr fi bine ca m\u0103car din acest punct de vedere s\u0103 nu avem surprize, s\u0103 nu ne facem singuri probleme aici local, \u00een \u0163ar\u0103, ad\u0103ugate problemei legate de plecarea foarte multor concet\u0103\u0163eni de-ai no\u015ftri din \u0163ar\u0103\u201d. Problema demografiei se reflect\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een for\u0163a de munc\u0103 din acest sector \u2013 la fel ca \u00een majoritatea industriilor din Rom\u00e2nia. \u201eAvem probleme mari s\u0103 angaj\u0103m la orice nivel oameni \u00een companii \u2013 nu doar noi, ci \u015fi furnizorii no\u015ftri, nu reu\u015fim s\u0103 angaj\u0103m oameni, nu g\u0103sim \u2013 nu se mai pune problema de salariu, pur \u015fi simplu nu \u00eei g\u0103sim; \u015fi \u00een zona de consum, acei oameni nu se reg\u0103sesc, s\u0103 chem\u0103m \u00eenapoi 4 milioane de rom\u00e2ni ar fi frumos, dar nu cred c\u0103 este fezabil\u201d, spune Lucian Ghinea.<\/p>\n
\nCum se vede industria local\u0103 a berii de la bruxelles?
\n\u201eRom\u00e2nia este \u00een top 10 c\u00e2nd vine vorba despre produc\u0163ia de bere din Europa \u2013 este \u00een top 10 c\u00e2nd vine vorba despre consumul de bere \u00een Europa \u015fi este \u00een top 5 \u00een consumul per capita. C\u00e2nd m\u0103 uit la cei 29 de membri ai Brewers of Europe, Rom\u00e2nia are un loc \u00eenalt\u201d, descrie modul \u00een care este privit\u0103 de la Bruxelles pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a berii Pier Olivier Bergeron, secretar general al Asocia\u0163iei Berarii Europei (Brewers of Europe), care reprezint\u0103 interesele industriei berii la Bruxelles \u00een rela\u0163ia cu institu\u0163iile UE.
\n\u201eProvoc\u0103rile europene sunt la fel ca \u00een Rom\u00e2nia \u2013 c\u00e2nd e\u015fti un sector care produce ceva de calitate, cum este berea, ce ai vrea s\u0103 prime\u015fti \u00een schimb pentru investi\u0163ia pe care o faci \u00een calitate, \u00een satisfac\u0163ia consumatorilor, este un minim de stabilitate economic\u0103\u201d, subliniaz\u0103 Bergeron. Din punctul lui de vedere, stabilitatea se traduce \u015fi printr-o taxare corect\u0103. \u201eNu am auzit niciun produc\u0103tor s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de faptul c\u0103 ei ar contribui la stat prin taxare, ce aud \u2013 \u015fi cred c\u0103 este perfect justificat \u2013 este c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 fii luat prin surprindere, \u00een special atunci c\u00e2nd contribui sincer \u015fi masiv la bugetul statului.\u201d
\nDe asemenea, el mai atrage aten\u0163ia asupra unui element care \u0163ine de corectitudine: \u201eBerarii din Europa, inclusiv cei din Rom\u00e2nia, \u015fi-au luat angajamentul voluntar de a-i informa pe consumatori care sunt ingredientele din berea lor. Urm\u0103torul pas logic ar trebui s\u0103 fie ca toate b\u0103uturile s\u0103 fac\u0103 la fel, asta ar crea corectitudine\u201d. Totodat\u0103, o alt\u0103 provocare se leag\u0103 de posibilele limit\u0103ri ale exporturilor: \u201eDac\u0103 trebuie s\u0103 expor\u0163i, ai nevoie de condi\u0163iile corecte, nu te po\u0163i confrunta cu bariere legate de schimburile comerciale, exist\u0103 oameni c\u0103rora le place \u00een prezent s\u0103 vorbeasc\u0103 despre acestea, dar din perspectiv\u0103 european\u0103 misiunea noastr\u0103 este s\u0103 dep\u0103\u015fim aceste bariere.\u201d Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o alt\u0103 provocare a industriei se leag\u0103 de sustenabilitate: \u201eSectorul berii este \u00een frunte c\u00e2nd vine vorba despre managementul sustenabilit\u0103\u0163ii legate de mediu. Dar pentru a r\u0103m\u00e2ne a\u015fa, trebuie s\u0103 fii tratat corect, cred c\u0103 din punctul de vedere al reglement\u0103rilor exist\u0103 de asemenea nevoia corectitudinii, cred c\u0103 berarii sunt operatori economici foarte responsabili, dar exist\u0103 limite c\u00e2nd vine vorba despre c\u00e2nt\u0103rirea responsabilit\u0103\u0163ii unui singur sector, responsabilitatea trebuie s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103\u201d.<\/p>\n
\n\u201eUltimii mohicani\u201d \u00een furnizarea materiei prime pentru berii locali
\n\u201eDac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2000 \u00een Rom\u00e2nia nu se aducea un gram de hamei din afar\u0103, iar cu 2.700 de hectare era asigurat necesarul de hamei pentru berea din Rom\u00e2nia, presupun c\u0103 acum suntem undeva sub 10% din ceea ce reu\u015fim s\u0103 furniz\u0103m produc\u0103torilor de bere din \u0163ar\u0103\u201d, a subliniat \u00een cadrul dezbaterii Akos Mora, care reprezint\u0103 Asocia\u0163ia Produc\u0103torilor de Hamei din Rom\u00e2nia.
\nUnul dintre motive se leag\u0103 de infrastructura fizic\u0103 pentru realizarea acestui tip de cultur\u0103: \u201eTrebuie s\u0103 ai o structur\u0103 care s\u0103 urce hameiul p\u00e2n\u0103 la 7-8 metri \u00een\u0103l\u0163ime. Aceast\u0103 infrastructur\u0103 este extrem de scump de realizat, de aceea, dup\u0103 Revolu\u0163ie nu s-a mai f\u0103cut nimic nou \u015fi am fost suficient de ne\u00eendem\u00e2natici s\u0103 nu p\u0103str\u0103m ceea ce am avut ca mo\u015ftenire de dinainte de 1989. Nicio \u0163ar\u0103 care \u015fi-a distrus infrastructura de hamei nu a reu\u015fit s\u0103 o mai refac\u0103\u201d. Ofer\u0103 ca exemplu Ungaria, care, potrivit lui, a fost \u00eenaintea noastr\u0103 \u00een distrugerea acestei industrii; \u00een prezent \u00eens\u0103, deruleaz\u0103 programe de \u00eencurajare a cultiv\u0103rii hameiului, \u00een sensul \u00een care ministerul echivalent celui al agriculturii din Ungaria ofer\u0103 sprijin pentru \u00eenfiin\u0163area culturii de hamei, legat de crearea de infrastructur\u0103 pe c\u00e2mp, pe teren. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 infrastructur\u0103, este nevoie \u015fi de ferme, de ma\u015fini de cules hamei, de usc\u0103toare \u015fi alte echipamente. Hameiul este, de asemenea, un mare consumator de for\u0163\u0103 de munc\u0103 uman\u0103, cu o etap\u0103 a cultiv\u0103rii, de \u00eendrumare, care nu se face dec\u00e2t manual, \u00een toat\u0103 lumea, fie c\u0103 vorbim despre Germania, Cehia sau Statele Unite. Akos Mora mai observ\u0103 c\u0103 mare parte din infrastructura necesar\u0103 culturii de hamei din perioada comunismului a fost distrus\u0103: \u201eMare afacere a fost \u00een perioada \u201997-2000, c\u0103 cei care au cump\u0103rat ferme de hamei au t\u0103iat st\u00e2lpii de metal din c\u00e2mp \u015fi au v\u00e2ndut absolut totul la fier vechi\u201d.
\nPotrivit lui, investi\u0163ia necesar\u0103 pentru realizarea infrastructurii pentru cultura unui hectar de hamei este cuprins\u0103 \u00eentre 25.000 \u015fi 30.000 de euro, exclusiv pe partea de c\u00e2mp, la care se adaug\u0103 investi\u0163ii \u00een ma\u015fini de cules hamei, usc\u0103toare etc. \u201eMai suntem patru mohicani, ultimii care mai sunt \u00een acest domeniu, \u015fi din p\u0103cate nici legisla\u0163ia nu ne ajut\u0103, \u00een sensul \u00een care nici legile 1 din 2000 \u015fi 247 din 2005, care retrocedau terenurile, nu s-au respectat \u00een spiritul lor, \u00een sensul \u00een care acolo unde aveai investi\u0163ie \u00een infrastructur\u0103, nu trebuia s\u0103 pui \u00een posesie cet\u0103\u0163enii.\u201d Un alt obstacol \u00een cultivarea hameiului se leag\u0103 de fragmentarea suprafe\u0163elor de teren: \u201eAvem situa\u0163ii \u00een care pe o parcel\u0103 de 6-7 hectare avem peste 10 proprietari de terenuri cu 0 \u015fi ceva de hectare \u2013 dac\u0103 unul dintre ei nu \u00ee\u0163i arendeaz\u0103 sau nu \u00ee\u0163i vinde terenul, tu nu ai cum s\u0103 cultivi hameiul\u201d.
\n\u00cen acest context, unul dintre obiec\u00adti\u00advele din prezent c\u00e2nd vine vorba de produc\u0163ia de hamei este dublarea suprafe\u0163ei cultivate. Mora este de p\u0103rere c\u0103 acesta ar putea fi atins dac\u0103, din punct de vedere legislativ, ar fi amendat\u0103 legea 17 din 2014, ce reglementeaz\u0103 v\u00e2nzarea terenurilor din extravilan. \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 introducem un drept de preemp\u0163iune a celor care avem investi\u0163ie pe teren \u2013 investi\u0163ia este, de multe ori, de 7-8 ori mai mare dec\u00e2t valoarea terenului. Din p\u0103cate, nici cel care are terenul, nici cel care are investi\u0163ia nu se pot bucura din plin de dreptul de proprietate al fiec\u0103ruia. Suntem \u00eentr-o situa\u0163ie juridic\u0103 foarte complicat\u0103 pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o rezolv\u0103m \u00een ceasul al 12-lea cu aceast\u0103 amendare a legii.\u201d
\n\u201eDepindem \u00een linie direct\u0103 de berari, provoc\u0103rile noastre sunt pu\u0163in diferite de ale lor: c\u00e2nd avem clien\u0163i \u015fi avem pia\u0163\u0103, nu avem infrastructur\u0103 \u015fi practic ce \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem acum este s\u0103 prezerv\u0103m, s\u0103 men\u0163inem ce avem ca infrastructur\u0103\u201d, spune Mora. Pe lista provoc\u0103rilor sectorului se afl\u0103 \u015fi lipsa capacit\u0103\u0163ii de inovare: \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 facem c\u00e2teva proiecte cu universitatea agronomic\u0103 din Cluj \u2013 cu un partener client lucr\u0103m la un soi nou de hamei, dar e departe de ce ar trebui s\u0103 fie cercetarea \u00een Rom\u00e2nia\u201d. El ofer\u0103 ca exemplu modul \u00een care se face cercetare \u00een Germania: aceasta este semiprivat\u0103, fiind asigurat\u0103 jum\u0103tate de stat, jum\u0103tate de sectorul privat, iar de ceva timp, noile soiuri produse sunt create exclusiv pentru fermierii germani. \u201eNu mai avem acces la cele mai bune \u015fi cele mai noi soiuri productive din punct de vedere al eficien\u0163ei, nu neap\u0103rat al calit\u0103\u0163ii, iar nou\u0103 ne-ar pl\u0103cea s\u0103 mi\u015fc\u0103m lucrurile \u015fi \u00een zona de cercetare din Rom\u00e2nia \u2013 provoc\u0103rile sunt multe, dar cea mai important\u0103 este a reu\u015fi s\u0103 nu pierdem infrastructura existent\u0103 \u00eenc\u0103.\u201d
\nSitua\u0163ia este similar\u0103 \u015fi c\u00e2nd vine vorba despre mal\u0163 \u2013 un alt ingrediente esen\u0163ial \u00een produc\u0163ia de bere \u2013, care 60% din materia prim\u0103 necesar\u0103 produc\u0163iei locale de bere, vine de la furnizori locali. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia \u00een prezent se afl\u0103 cea mai modern\u0103 fabric\u0103 din sud-estul Europei, probabil \u015fi cea mai mare din punctul de vedere al capacit\u0103\u0163ii. Pentru berarii rom\u00e2ni, fabricile de mal\u0163 din Rom\u00e2nia (mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 una \u00een afar\u0103 de cea pe care o reprezint) reprezint\u0103 acum cam 76% din necesarul local\u201d, spune Ionu\u0163 Oprea, care este directorul general al Soufflet Malt Rom\u00e2nia. Compania pe care o reprezint\u0103 a f\u0103cut recent o investi\u0163ie de 30 de milioane de euro, \u00een capacit\u0103\u0163ile de produc\u0163ie ale fabricii din Buz\u0103u. \u201eMal\u0163ul este produs din orz, Rom\u00e2nia este un mare exportator de orz \u015fi cumva intrig\u0103 faptul c\u0103 nu avem suficient orz pentru a produce mal\u0163 pentru bere.\u201d Potrivit lui Oprea, anul 2019 a fost unul foarte dificil pentru produc\u0163ia orzului de bere, acesta fiind o recolt\u0103 destul de tehnic\u0103, unde fermierii trebuie s\u0103 respecte o anumit\u0103 tehnologie, iar \u00een prezent circa 60% din necesarul produc\u0163iei de mal\u0163 la fabrica din Buz\u0103u a putut fi asigurat de fermierii locali, acesta fiind un record negativ al ultimilor 7-8 ani (anterior era de 70%). Soufflet lucreaz\u0103 \u00een mod direct cu fermerii, printr-o alt\u0103 divizie a companiei, Soufflet Agro, prin care le furnizeaz\u0103 semin\u0163e \u015fi servicii tehnice, plus garantarea c\u0103 produc\u0163ia va fi preluat\u0103 de companie, dar \u00een anumi\u0163i parametri \u015fi anumite specifica\u0163ii necesare pentru a produce o bere bun\u0103, fiindc\u0103 pune accent \u00een continuare pe calitate.
\n\u201ePentru industria mal\u0163ului, principala provocare este de a g\u0103si noi fermieri care s\u0103 cultive orzul acesta pentru bere \u2013 aici avem nevoie de ajutor din partea Ministerului Agriculturii prin a subven\u0163iona sau a g\u0103si cumva o cale de a sprijini fermierii locali.\u201d Potrivit lui, cultura orzului pentru mal\u0163 este una dificil\u0103, drept urmare, \u201e30% din fermierii cu care lucr\u0103m acum, anul viitor nu \u00eei vom mai vedea\u201d.<\/p>\n
\nCum consum\u0103 rom\u00e2nii berea?
\n\u201eA\u015fa cum vedem noi lucrurile, berea are o importan\u0163\u0103 foarte mare \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103 a bunurilor de larg consum (FMCG), de 12% \u00een valoare, vorbim despre aproximativ 14 milioane de hectolitri care trec prin retail \u015fi HoReCa\u201d, observ\u0103 Dan Matei, industry leader beverages and tobacco la Nielsen Rom\u00e2nia. Valoarea pie\u0163ei este de aproximativ 7 miliarde de lei, din care 1,4 miliarde de lei se duc ca TVA c\u0103tre stat. Dan Matei face o radiografie a pie\u0163ei berii din pers\u00adpectiva datelor adunate de Nielesn Rom\u00e2nia: sectorul bunurilor de larg consum (FMCG) a \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 8,9%, partea de food cu 7,4%, b\u0103uturile alcoolice, cu 10%, iar cele non-alcoolice cu 12,6% \u015fi partea de non-food \u2013 tot ce \u00eenseamn\u0103 \u00eengrijire corporal\u0103 \u2013 a casei, a avut \u015fi aceasta o cre\u015ftere de 10%. \u00cen ceea ce prive\u015fte canalele de unde aceste bunuri sunt cump\u0103rate, cel mai important canal este comer\u0163ul tradi\u0163ional, cu o pondere de 42%, hipermarketurile nu au mai crescut at\u00e2t de mult, \u00een schimb canalul cel mai dinamic este cel de proximitate, unde avem o cre\u015ftere de 26,2%.
\nPotrivit studiilor citate de el, exist\u0103 de asemenea o tendin\u0163\u0103 de premiumizare, reflectat\u0103 \u015fi \u00een consumul de bere. \u201eVedem o cre\u015ftere a segmentului superpremium, \u00een timp ce cel economy este \u00een sc\u0103dere, fenomenul este prezent \u00een pia\u0163\u0103 de aproximativ trei ani deja \u015fi aceast\u0103 premiumizare se vede diferit de la o categorie la alta, \u00een partea de food au ap\u0103rut produse gluten free, bio, \u00een partea de b\u0103uturi vedem o orientare c\u0103tre pet size-uri mai mici, pe l\u00e2ng\u0103 orientarea spre branduri mai scumpe, mai de calitate, beri speciale, craft.\u201d
\nC\u00e2nd vine vorba de cump\u0103r\u0103tori \u015fi modul \u00een care ace\u015ftia privesc categoria, potrivit unui studiu derulat de Nielsen, aproximativ 30% dintre cei care au vizitat magazinul au pus \u00een co\u015f \u015fi bere \u2013 dintre ace\u015ftia, dou\u0103 treimi au avut berea ca o cump\u0103rare planificat\u0103. \u201eAtunci c\u00e2nd se g\u00e2ndesc s\u0103 cumpere bere, 2\/3 o pun pe lista de cump\u0103r\u0103turi \u015fi 40% dintre ei pun deja un brand pe lista de cump\u0103r\u0103turi. Desigur, mul\u0163i merg \u00een magazin \u015fi acolo iau decizia de cump\u0103rare, procentul acestora este foarte mare, aproximativ 60% dintre shopperii no\u015ftri intervieva\u0163i ne-au spus acest lucru.\u201d Aproximativ 40% din bere este v\u00e2ndut\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een mediul rural \u2013 aspect similar \u015fi cu structura popula\u0163iei. \u00cen ceea ce prive\u015fte canalele de v\u00e2nzare, comer\u0163ul tradi\u0163ional r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte important, iar HoReCa reprezint\u0103 cam 25% din pia\u0163a berii, \u00een volume fiind undeva la 15-16%. C\u00e2nd vine vorba despre tipurile de ambalaje, a observat o evolu\u0163ie: \u201eAu fost anumite perioade \u00een care, de exemplu, sticla avea o pondere foarte mare, era aproape jum\u0103tate din pia\u0163\u0103, \u00een 2008-2009, imediat dup\u0103 ce a venit criza, am asistat la o cre\u015ftere a v\u00e2nz\u0103rii berii la PET \u015fi mai bine zis a PET-urilor de dimensiune mare, acum, \u00een ultimii 3-4 ani, vedem o reorientare c\u0103tre sticl\u0103, o cre\u015ftere foarte mare a produselor la can, dar \u015fi \u00een interiorul PET-urilor vedem schimb\u0103ri importante, au apr\u0103ut de mai multe dimensiuni, care m\u0103n\u00e2nc\u0103 din cota de pia\u0163\u0103 a PET-ului mare\u201d.
\nBerea f\u0103r\u0103 alcool, din ceea ce se m\u0103soar\u0103 de c\u0103tre Nielsen \u00een HoreCa \u015fi Retail, \u00een valoare, reprezint\u0103 acum aproximativ 5% din pia\u0163a berii, iar specialit\u0103\u0163ile (brun\u0103, alb\u0103) reprezint\u0103 o mic\u0103 parte din pia\u0163\u0103, \u00eenc\u0103 2%. \u201eUltimele tendin\u0163e din Rom\u00e2nia \u015fi din alte state merg spre o diversificare a pie\u0163ei \u015fi probabil acest trend va fi mult mai vizibil \u00een anii urm\u0103tori.\u201d<\/p>\n
\no industrie care merge m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu industria berii
\n\u201eNoi, turismul, cu industria berii, cred c\u0103 am pune mult mai multe c\u0103r\u0103mizi \u00eempreun\u0103 ca s\u0103 cre\u0103m mai mult \u00eentr-o pia\u0163\u0103 ce ar aduce beneficii ambelor p\u0103r\u0163i \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, consumatorului final\u201d, crede C\u0103lin Ile, pre\u015fedintele Federa\u0163iei Industriei Hoteliere din Rom\u00e2nia \u015fi parte din comitetul organiza\u0163ional UEFA Euro 2020. Din punctul lui de vedere, turismul \u00een Rom\u00e2nia este abia la \u00eenceput, iar cifrele \u00eenregistrate \u00een aceast\u0103 industrie, chiar dac\u0103 au fost \u00een cre\u015ftere \u00een ultimii patru ani, sunt departe de poten\u0163ial. \u201eVorbim de sub 3 milioane de turi\u015fti str\u0103ini care vin anual \u00een Rom\u00e2nia, o cifr\u0103 extrem de mic\u0103 raportat la \u0163\u0103rile din jur \u015fi la ceea ce ofer\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Credem c\u0103 tendin\u0163a de cre\u015ftere pe care o \u00eenregistr\u0103m de patru ani va continua pentru cel pu\u0163in zece ani. Un punct de referin\u0163\u0103 \u00een industria turismului va fi cel \u00een care vom atinge 10 milioane de turi\u015fti str\u0103ini; v\u0103d posibil ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een urm\u0103torii cinci ani.\u201d
\nFaptul c\u0103 \u00een ultima perioad\u0103 s-a g\u0103sit o prioritizare de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i a sectorului turismului a condus la cre\u015fterea rezultatelor \u00een turism \u015fi, implicit, \u015fi a partenerilor care contribuie la dezvoltarea sectorului. \u201eS\u0103 ajungem la 10 milioane de turi\u015fti nu se poate f\u0103r\u0103 un efort comun, f\u0103r\u0103 o politic\u0103 public\u0103 serioas\u0103; un deziderat pe care noi \u00eel avem de ceva timp este extinderea sezonului turistic, care implicit ar aduce beneficii \u015fi industriei berii, dar \u00een efortul de a extinde sezonul turistic nu ne-am unit. Se pot face aceste lucruri, dar trebuie s\u0103 ne unim for\u0163ele\u201d, spune el, adres\u00e2ndu-se reprezentan\u0163ilor industriei berii. Un alt lucru care ar putea aduce plusuri sectorului este, potrivit lui C\u0103lin Ile, dezvoltarea sectorului festivalurilor: \u201eAcestea aduc o cre\u015ftere punctual\u0103 \u2013 dar nu doar o cre\u015ftere, ci \u015fi o stare de bine\u201d. La acest capitol, subliniaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 a\u015ftept\u0103ri mari referitoare la Euro 2020. \u201eNu \u015ftiu c\u00e2\u0163i dintre dvs. \u015ftiu c\u0103 UEFA a lansat o posibil\u0103 organizare de zone dedicate fanilor pentru \u00eenc\u0103 zece ora\u015fe din afara Bucure\u015ftiului; acestea ar putea organiza zone pentru vizionarea meciurilor, care creeaz\u0103 evenimente \u00een sine.\u201d Cel mai mare cump\u0103r\u0103tor de bilete pentru 2020 din str\u0103in\u0103tate este pia\u0163a Angliei \u2013 spune el, referindu-se la rezultatele primei tran\u015fe de v\u00e2nzare de bilete. Per total, estim\u0103rile comitetului organiza\u0163ional UEFA Euro 2020 anticipeaz\u0103 c\u0103 la fiecare meci vor fi \u00eentre 24.000 \u015fi 36.000 de turi\u015fti str\u0103ini, care vor sta c\u00e2teva zile \u00een Bucure\u015fti \u015fi nu numai, \u00een contextul \u00een care ei promoveaz\u0103 \u015fi alte destina\u0163ii, ceea ce ar aduce cre\u015fteri pentru ambele sectoare.
\n\u201eCred c\u0103 \u00een scurt timp ponderile consumului de bere vor cre\u015fte semnificativ \u015fi cu valori bune \u015fi a\u015ftept momentul c\u00e2nd berea va deveni un motiv de a veni \u00een Rom\u00e2nia \u2013 unul dintre acele motive a\u015f prefera s\u0103 fie berea, nu acel clasic \u015fablon, Dracula.\u201d El sugereaz\u0103 c\u0103 at\u00e2t sectorul berii, c\u00e2t \u015fi al turismului ar beneficia de proiecte precum un muzeu al berii, sau activit\u0103\u0163i de turism industrial \u2013 de vizitare a fabricilor de bere, de pild\u0103.
\nAnita Panait, care este director executiv al organiza\u0163iei patronale a hotelurilor \u015fi restaurantelor din Rom\u00e2nia, HORA, observ\u0103 o cre\u015ftere a consumului de bere \u00een sectorul restaurantelor. \u201eConsumul de bere a \u00eenregistrat o cre\u015ftere anual\u0103 \u2013 numai \u00een grupul City Grill dac\u0103 ar fi s\u0103 ne uit\u0103m, care este cel mai mare din \u0163ar\u0103, am \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 6% pe v\u00e2nzarea de bere, v\u00e2nz\u00e2nd undeva la 600.000 de litri anul trecut.\u201d Panait este de p\u0103rere c\u0103 exist\u0103 mai mul\u0163i factori care au influen\u0163at aceast\u0103 cre\u015ftere, printre care nivelul educa\u0163iei pe aceast\u0103 zon\u0103 \u2013 consumatorul este mai educat, mai deschis s\u0103 testeze, s\u0103 deguste; a ap\u0103rut de pu\u0163in timp \u00een acest sens \u015fi conceptul de beer pairing, care ajut\u0103 la dezvoltarea consumului. Cre\u015fterea observat\u0103 de ea este \u00een special \u00een Bucure\u015fti, unde exist\u0103 peste 6.000 de restaurante, baruri \u015fi cafenele, iar consumul de bere \u00eenregistreaz\u0103 cu siguran\u0163\u0103 un trend ascendent.<\/p>\n
\nLec\u0163ia de consum de bere
\nVirgil Dumitra\u015fcu, somelier de bere, este de acord c\u0103 educarea consumatorului, dar \u015fi a juc\u0103torilor pie\u0163ei va avea un rol \u00een cre\u015fterea industriei. El \u00ee\u015fi \u00eencepe discursul cu o anecdot\u0103 referitoare la profesia sa \u2013 \u201e\u00cen 2002, c\u00e2nd eu am c\u00e2\u015ftigat concursul na\u0163ional de somelieri, m-am dus s\u0103 \u00eenregistrez Asocia\u0163ia Somelierilor din Rom\u00e2nia la sectorul 2. Mi s-a \u00eentocmit \u00eenregistrarea, am luat-o \u00een plic \u015fi, cobor\u00e2nd, ie\u015find din prim\u0103rie, am vrut s\u0103 v\u0103d dac\u0103 este totul \u00een regul\u0103 \u2013 am avut o surpriz\u0103: scria Asocia\u0163ia \u015eomerilor din Rom\u00e2nia.\u201d
\nA\u015fa era situa\u0163ia \u00een 2000; ulterior lucrurile au evoluat, \u00eens\u0103 poveste\u015fte c\u0103 acum este \u00een continuare privit cu scepticism c\u00e2nd se prezint\u0103: \u201eSomelier de bere?\u201d. La nivel interna\u0163ional, exist\u0103 somelieri de ap\u0103, de tutun, de ceai \u2013 toate acestea deriv\u00e2nd \u00een meseria de somelier, care, \u00een principal, s-a dezvoltat \u00een zona viticulturii. \u00cen ultimii 20 de ani, datorit\u0103 mi\u015fc\u0103rilor din gastronomie, fiecare segment \u00een parte a primit un om dedicat pentru produsul lui, explic\u0103 Dumitra\u015fcu.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte berea, el a explicat c\u0103 aceasta se \u00eemparte \u00een dou\u0103 mari categorii: Ale \u015fi Lager. Poveste\u015fte c\u0103 \u00een 2015, c\u00e2nd s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia de la Academia de Bere din Londra, a avut dou\u0103 proiecte cu doi produc\u0103tori din Rom\u00e2nia \u015fi, timp de doi ani, de-a lungul a 15.000 de km, a preg\u0103tit 2.000 de oameni angaja\u0163i \u00een HoReCa. La momentul respectiv, procentajul celor care \u015ftiau diferen\u0163a \u00eentre Ale \u015fi Lager a fost de 2,3%. \u201ePentru mine este un lucru extrem de important ca atunci c\u00e2nd vinzi un produs s\u0103 \u015ftii ce fel de produs vinzi. Dac\u0103 osp\u0103tarul \u015ftie cu privire la carne c\u0103 vine din Argentina \u015fi alte detalii, la bere, din p\u0103cate, \u015fi \u00een acest moment singura \u00eentrebare este: \u00abCe bere dori\u0163i?\u00bb.\u201d Anul viitor vom avea mul\u0163i vizitatori din Marea Britanie \u2013 iar berea este un univers \u00een Marea Britanie \u2013 \u015fi imagina\u0163i-v\u0103 un client care va veni \u00een restaurant \u015fi va spune: Give me a double boc sau \u00aba double ipa\u00bb (sortimente de bere – n.red). Dumitra\u015fcu este de p\u0103rere c\u0103 \u00eenc\u0103 suferim \u00een ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia berii \u00een HoReCa, raportat la modul \u00een care este ob\u0163inut\u0103 berea, la cum este posibil s\u0103 vinzi o bere \u00een asociere cu preparate culinare. \u201eDac\u0103 v\u0103 uita\u0163i pe Facebook, \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 exist\u0103 o vizit\u0103 la o cram\u0103 de vin din Rom\u00e2nia, \u00een ultimii cinci ani, dar nu exist\u0103 nicio vizit\u0103 la o fabric\u0103 de bere. Atunci \u00eentrebarea mea, ca om care lucreaz\u0103 \u00een HoReCa, este cum putem s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe ace\u015fti v\u00e2nz\u0103tori finali ai produsului denumit bere astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u015ftie ce s\u0103 recomande la mas\u0103. Eu nu v\u0103d altfel dec\u00e2t f\u0103c\u00e2ndu-se investi\u0163ii \u00een dou\u0103 direc\u0163ii: a\u015f sugera ca berarii s\u0103 \u00ee\u015fi specializeze oameni strict pe acest domeniu \u015fi s\u0103 \u00eei foloseasc\u0103 \u00een a educa; eu \u00eemi doresc s\u0103 fie 100 de somelieri de bere \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 ar exista, cum sunt 1.400 de somelieri de vin, pia\u0163a berii nu ar mai fi 12% din FMCG, ci ar s\u0103ri de 20%. A doua direc\u0163ie ar fi ca cei din industria hotelier\u0103 s\u0103 fie mai deschi\u015fi \u015fi s\u0103 organizeze \u015fi asocieri culinare \u00eentre bere \u015fi m\u00e2ncare\u201d. Ofer\u0103 ca exemplu o bere renumit\u0103 din Irlanda care organiza \u201edoar\u201d trei sesiuni la Dublin de asociere \u00eentre berea neagr\u0103 \u015fi fructele de mare, iar biletul de intrare pentru o persoan\u0103 era de 90 de lire: patru feluri de m\u00e2ncare, aceea\u015fi bere. Biletele se v\u00e2nduser\u0103 \u00eentr-o sear\u0103. \u201eExist\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri a\u015fa numitele Brewery Dining Halls, zone dedicate asocierii dintre bere \u015fi m\u00e2ncare\u201d, adaug\u0103 el.
\nC\u00e2nd vine vorba despre sfaturi practice de consum, el aduce \u00een discu\u0163ie paharul r\u0103cit \u00een frigider, cu care este servit\u0103 berea de cele mai multe ori pe timp de var\u0103. \u201eUr\u0103sc s\u0103 merg vara la mare, s\u0103 comand un pahar de bere \u015fi s\u0103 primesc paharul r\u0103cit din frigider; raportat la cele dou\u0103 tipuri de bere, unele sunt ob\u0163inute la temperaturi sc\u0103zute \u015fi exist\u0103 ni\u015fte drojdii de fermenta\u0163ie inferioar\u0103 (dar nu calitativ, ci care lucreaz\u0103 la baza vasului de fermenta\u0163ie), iar berea Ale se ob\u0163ine la o temperatur\u0103 mai ridicat\u0103, cu drojdii superioare (deasupra lichidului \u00een vasul de fermenta\u0163ie).\u201d Astfel, exist\u0103 \u015fi o mecanic\u0103 de deservire la masa clientului. Lagerul este servit \u00eentre 4 \u015fi 6 grade Celsius, iar Ale-ul \u00eentre 8 \u015fi 12 grade Celsius. \u201eAtunci \u00eentrebarea mea este: unde reg\u0103sesc eu, consumatorul final, calit\u0103\u0163ile organoleptice ale berii, c\u00e2nd aceasta vine \u00eentr-un pahar r\u0103cit?\u201d Exist\u0103 riscul s\u0103 credem c\u0103 sortimentul respectiv de bere nu este ceea ce trebuie. \u201eNu cred c\u0103 va exista \u00een urm\u0103torii 10 ani \u00een Rom\u00e2nia un beer bar \u00een care s\u0103 intri \u015fi s\u0103 g\u0103se\u015fti pe peretele din spate \u2013 cum exist\u0103 \u00een Belgia de exemplu st\u00e2nga sus \u2013 Lager, dreapta \u2013 Ale.\u201d
\nDac\u0103 suntem aten\u0163i la anumite detalii \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 le fix\u0103m, \u00een urm\u0103torii ani berea va reprezenta mult mai mult din consum. \u201eNou\u0103, rom\u00e2nilor, ne place berea, dar trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum s\u0103 o bem.\u201d <\/p>\n
\n15 ani de m\u0103suri pentru sus\u0163inerea sectorului berii din Rom\u00e2nia
\nAsocia\u0163iei Berarii Rom\u00e2niei reprezint\u0103 interesele sectorului berii din Rom\u00e2nia \u00een rela\u0163ia cu autorit\u0103\u0163ile publice, cu consumatorul \u015fi, deopotriv\u0103 cu media \u00een ceea ce prive\u015fte comunicarea legat\u0103 de bere. Aceasta a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2004, la ini\u0163iativa unui grup de produc\u0103tori de bere la care s-au ad\u0103ugat, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, furnizorii de materie prim\u0103 de pe pia\u0163a local\u0103, respectiv Soufflet Malt, cea mai mare m\u0103l\u0163\u0103rie din Rom\u00e2nia \u015fi Asocia\u0163ia Produc\u0103torilor de Hamei. Un an mai t\u00e2rziu de la \u00eenfiin\u0163are, asocia\u0163ia a adoptat Codul Comunic\u0103rii Comerciale; acesta fiind primul sector din Rom\u00e2nia care se autoreglmenteaz\u0103 prin asumarea de c\u0103tre membrii asocia\u0163iei a unui astfel de cod. \u00cen 2008, Asocia\u0163ia Berarii Rom\u00e2niei s-a al\u0103turat asocia\u0163iei Brewers of Europe. \u00cen 2015, Asocia\u0163ia a ini\u0163iat un dialog structurat cu Ministerul Agriculturii \u015fi Dezvolt\u0103rii Rurale, prin care \u015fi-a propus s\u0103 identifice m\u0103surile de sprijin pentru fermierii care cultiv\u0103 orz, orzoaic\u0103 \u015fi hamei astfel \u00eenc\u00e2t suprafe\u0163ele cultivate cu aceste produse s\u0103 creasc\u0103. 2016 este anul \u00een care au revizuit codul de comunicare comercial\u0103, pentru a limita \u015fi mai mult accesul minorilor la comunicarea de marketing legat\u0103 de bere. Anul acesta a fost marcat de de\u0163inerea de c\u0103tre Rom\u00e2nia a Pre\u015fedin\u0163iei Consiliului Uniunii Europene, iar Asocia\u0163ia Berarii Rom\u00e2niei a \u00eencheiat un parteneriat pentru sus\u0163inerea evenimentelor organizate de Ministerul Afacerilor Externe. Recent, s-au al\u0103turat unui demers organizat la nivel european prin care industria berii \u015fi-a luat un angajament voluntar de a eticheta p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2022 informa\u0163ii privind ingredientele \u015fi con\u0163inutul caloric al berii puse la v\u00e2nzare. \u00cen r\u00e2ndul campaniilor pe care asocia\u0163ia le deruleaz\u0103 se num\u0103r\u0103 \u201eAlcoolul nu te face mare\u201d, prin care aceasta \u00ee\u015fi asum\u0103 angajamentul de a contribui eficient la reducerea consumului de alcool \u00een r\u00e2ndul minorilor, ini\u0163iat\u0103 \u00een 2006, precum \u015fi \u201eF\u0103r\u0103 Alcool la volan\u201d (relansat\u0103 \u00een 2018), \u00een parteneriat cu Poli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pia\u0163a de 7 miliarde de lei a berii are poten\u0163ialul de a se transforma \u00eentr-un brand de \u0163ar\u0103 \u015ei de a deveni unul dintre motivele pentru care turi\u015ftii str\u0103ini s\u0103 viziteze Rom\u00e2nia. C\u00e2t mai avem \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem acolo \u015fi ce e de f\u0103cut \u00een acest sens au discutat reprezentan\u0163i ai industRiEi la cel mai recent club organizat de Business MAGAZIN, \u00een parteneriat cu Asocia\u0163ia Berarii Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[3034,14214,7931,98,7366,528],"class_list":["post-176287","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bergenbier","tag-bruxelles","tag-pib","tag-romania","tag-tva","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/176287","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=176287"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/176287\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=176287"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=176287"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=176287"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}