![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/5531521\/2\/tabel.jpg?width=800&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\nDupa o perioada cu multe falimente in sectorul privat, in acest
\nan, vedem o crestere semnificativa a riscului asociat sectorului
\npublic. Cum nu toate natiunile au puteri financiare egale, unele
\ntari sunt in mod evident mai bine plasate in raport cu problema
\ndatoriei guvernametale.<\/p>\n
In timp ce Marea Britanie, Japonia si SUA isi permit luxul de a
\nemite obligatiuni in propria moneda nationala, cele 16 tari
\neuropene cu moneda unica nu au acelasi grad de libertate. Deloc
\nsurprinzator, in centrul crizei fiscale actuale regasim Europa, si
\nin special regiunea de sud a acesteia. PIIGS – adica Portugalia,
\nIrlanda, Italia, Grecia si Spania precum si alte 11 state europene
\nau datorii denominate in EUR. Ele nu pot emite moneda pentru a-si
\nrambursa datoria si nici nu pot sa devalorizeze moneda fara a iesi
\ndin zona euro.<\/p>\n
Inainte de a trece la cifre, mai avem de mentionat un aspect, si
\nanume metodologia de contabilitate. Pornind de la o metoda “cash”,
\nguvernul grec a raportat in anul 2009 un deficit de 37,9 miliarde
\neuro (aproximativ 16% din PIB), in timp ce cifrele oficiale care
\nfolosesc metoda “accrual”, arata un deficit de 29,4 miliarde euro
\n(circa 12,2% din PIB). Desi cele doua metodologii nu ar trebui sa
\naiba nici un impact real, diferenta mare intre rezultatele
\nraportate ar putea afecta negativ increderea investitorilor.<\/p>\n
Avem mai multe posibilitati sa analizam problema datoriei
\nguvernamentale. Dupa parerea mea, una dintre cele mai relevante
\nmodalitati de masurare a responsabilitatii fiscale ar putea fi asa
\nnumita “debt trap”. Acest concept se refera la diferenta dintre
\nrandamentul oferit de obligatiunile guvernamentale si rata nominala
\nde crestere a economiei. Teoretic, tarile nu pot exista in aceasta
\ncapcana pentru mult timp fara a impune niste masuri economice
\nradicale. Daca guvernele nu aplica la timp programe adecvate de
\nausteritate, cheltuielile de finantare vor devora tot mai mult din
\nPIB-ul tarii, impingand tara in mod implicit in faliment.<\/p>\n
<\/p>\n
Folosind estimarile OCDE, putem observa ca asa numitele PIIGS
\ndetin cinci din cele sase pozitii de top. Pe de o parte, pozitia
\nIrlandei este cu siguranta exagerata, deoarece aceasta tara a luat
\ndeja masuri reale cu privire la reducerea la 49% a datoriei sale
\nnete raportate la PIB, pana in 2011. Pe de alta parte, Grecia se
\napropie de o datorie neta raportata la PIB de peste 100% si
\nguvernul acesteia nu are inca un proiect convingator pentru a
\nreduce deficitul. Spania si Portugalia sunt alte doua tari cu risc
\nridicat, desi datoria lor raportata la PIB este cu mult sub nivelul
\nGreciei. Italia ocupa si ea o pozitie incomoda, avand in vedere ca
\ndatoria sa neta raportata la PIB este de aproximativ 100%, desi
\ndeficitul sau anual este mai mic decat al multor altor
\nnatiuni.
\nDintre evenimentele-cheie a ultimei perioade de pe pietele
\nobligatiunilor guvernamentale amintim:<\/p>\n
\u2022 Goldman Sachs a intrat intr-o tranzactie ingenioasa – a
\ncumparat CDS-uri pe Franta si simultan a vandut CDS-uri pe Italia,
\niar in doar 30 de ore si-a realizat profiturile scontate lichidand
\nintreaga pozitie<\/p>\n
\u2022 Republica Ceha a vandut obligatiuni guvernamentale pe 15 ani
\nin valoare de 2,9 miliarde coroane (154 milioane dolari), adica
\njumatate din suma planificata initial. Preocuparea pentru datoria
\nguvernamentala si capacitatea de a controla deficitul bugetar a
\ncondus la un randament de pana la 5,16%, fata de 4,78% nivel
\ninregistrat la emisiunea de obligatiuni din 2 decembrie 2009.<\/p>\n
Liderii EU-27 inca discuta asupra problemei deficitului fiscal.
\nIntrebarea de un milion de dolari este: au de gand sa sacrifice
\nPIIGS?<\/p>\n