![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/5505553\/11\/banda-mosieri-copy.jpg?width=301&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nPrimul aspect care trebuie reglementat pentru a avea o
\nagricultura functionala este stabilirea unei directii generale pe
\ncare sa o urmeze toate politicile, argumenteaza proprietarul
\nCerealcom Dolj. “Trebuie sa avem o strategie pe termen lung,
\nasumata de toate partidele, pentru ca o data la patru ani, cand se
\nproduce schimbarea la nivelul ministerului, sa nu mai existe
\ncontradictii la nivel legislativ”, este de parere si Nicolae
\nSitaru, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale si Plante
\nTehnice din Ialomita.<\/p>\n
<\/p>\n
Scopul politicii agricole din Romania ar trebui sa fie de a
\nasigura hrana pentru populatia tarii, este de parere Anghel, iar
\npentru aceasta trebuie stabilite resursele pe care le avem: de ce
\nmijloace de productie dispunem si care sunt mijloacele financiare
\nnecesare. Agricultorul, ca tip de ocupatie, nici macar nu este
\ndefinit. “Agricultorul este acea persoana care are la dispozitie si
\npune in joc toate resursele fizice si financiare pentru a produce
\nbunuri agricole destinate pietei”, continua Anghel.<\/p>\n
In Romania exista circa 4,2 milioane de oameni implicati in
\ndomeniu, dar mai mult de 90% practica agricultura de subzistenta,
\n7,55% de semisubzistenta si doar 1,45% au scopuri exclusiv
\ncomerciale. Oamenii recurg la cultivarea pamantului ca singura
\nalternativa ramasa pentru a supravietui si nu fac din aceasta
\nindeletnicire o profesie. “Nu trebuie amestecate problemele sociale
\nale satului roman cu dezvoltarea agriculturii”, este de parere
\nAnghel. Dezvoltarea agriculturii ar echivala cu realizarea unei
\nbaze de impozitare ce ar folosi la obtinerea resurselor necesare
\npopulatiei defavorizate din sate, potrivit omului de afaceri.<\/p>\n
Deprofesionalizarea agriculturii are drept cauza si incoerenta
\nreformelor de dupa 1989. “Atunci cand s-a produs colectivizarea,
\noamenilor le-au fost luate si pamanturile, si mijloacele de
\nproductie. In 1990, cand au fost reimproprietariti, li s-au dat
\ndoar terenurile, dar nu si mijloacele necesare pentru a le lucra”,
\nsustine Sitaru. Iar cand au fost retrocedate terenurile agricole,
\nele au intrat in posesia urmasilor care traiesc mai cu seama la
\noras. Nestiinta de a le lucra si aversiunea fata de cooperative si
\nalte forme de asociere au dus la situatia in care dimensiunea medie
\na unei exploatatii agricole in Romania este de 3,3 ha, in
\ncomparatie cu Cehia, de pilda, unde media este de 84 ha.
\nDimensiunile reduse ale exploatatiilor agricole constituie un
\nfactor ce franeaza evident dezvoltarea sectorului agricol.<\/p>\n
“Agricultura performanta nu se poate face cu o exploatatie mai
\nmica de 100 ha sau cu o ferma de mai putin de 20 de vaci”, este de
\nparere Adrian Radulescu, secretar de stat in cadrul Ministerului
\nAgriculturii. La nivelul Romaniei, 60% din suprafata agricola este
\nextrem de faramitata, in exploatatii care nu depasesc 10 ha, ceea
\nce face imposibila obtinerea unor randamente de productie apropiate
\nde media europeana. Randamentul redus al productiei reprezinta o
\nalta problema a agriculturii romanesti: in timp ce productia medie
\nla hectarul de porumb obtinuta in 2009 in Romania a fost de trei
\ntone, in SUA se obtin cantitati de patru ori mai mari: 12
\ntone.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Abia de la productii mai mari de opt tone la hectar putem spune
\nca suntem competitivi, dar noi nu avem tehnologia necesara si ne
\naprovizionam cu materie prima scumpa din import”, a semnalat
\nValeriu Tabara, fost ministru al agriculturii.
\nPentru a rezolva problema materiei scumpe necesare pentru reluarea
\nproductiei, Nicolae Sitaru a ales sa infiinteze o asociatie
\nprofesionala prin care sa se aprovizioneze toti agricultorii din
\nzona. “Cumparam impreuna pesticide, pentru ca este mai ieftin sa
\nluam pentru 45.000 ha decat pentru o ferma de 2.000 ha, negociem
\nasigurarile impreuna si organizam licitatii pentru procurarea
\nmateriilor prime, unde preturile se duc cu mult in jos”, explica
\nSitaru.<\/p>\n
O alta problema a micilor agricultori este reprezentata de lipsa
\nunor facilitati de depozitare a productiei agricole. Lipsa unor
\ndepozite sau a silozurilor ii forteaza pe oameni sa isi vanda
\nproductia la preturi dezavantajoase, ceea ce incurajeaza
\nspeculantii. Diferenta dintre pretul cu care productia agricola
\npleaca de la ferma si cel cu care ajunge sa fie comercializata in
\npiete este de unu la trei, potrivit lui Sitaru. Asta inseamna ca un
\nkilogram de rosii pleaca de la cultivator cu un leu si ajunge sa
\nfie cumparat de catre consumatorii finali cu trei lei. “Este un
\nraport nefiresc care ii face pe oameni sa renunte la aceasta
\nocupatie, pentru ca de multe ori nu reusesc sa isi acopere nici
\ncosturile”, adauga Sitaru. Comertul la negru sau “agricultura de
\nsant” reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
\ncomercializate, potrivit datelor citate de Radulescu. Acest tip de
\nnegot este neimpozitat, este puternic concurential si are drept
\ncauza necorelarea cererii din piata cu oferta cultivatorilor.<\/p>\n
Alt factor ce influenteaza negativ sectorul agricol este lipsa
\nunei verigi de legatura stabile intre producatori si comercianti.
\nSupermarketurile prefera sa importe legume din tari ce le ofera o
\naprovizionare si o calitate constanta tot timpul anului. Republica
\nMoldova, Olanda, Italia, Turcia, Ungaria, Germania, Polonia, Grecia
\nsunt principalele tari din care Romania realizeaza importuri de
\nfructe. Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
\nIlie Sarbu, declara recent ca Romania importa circa 65% din totalul
\nnecesarului de consum pe segmentul de legume si fructe. In acelasi
\ntimp, Romania exporta 5% din cele 200.000 de tone de legume si
\nfructele produse in tara. “Estimam ca in trei ani livrarile spre
\nalte tari vor ajunge la 40-50% din productia interna”, a declarat,
\noptimist, Aurel Tanase, presedintele Patronatului din Industria de
\nLegume si Fructe Romconserv. El spune ca 600.000 de tone de legume
\nsi fructe vin in fiecare an de peste hotare, pentru ca pe segmentul
\nde fructe productia romaneasca acopera doar 15% din necesarul de
\nconsum, in timp ce legumele acopera intre 40% si 60% din necesar,
\nin functie de perioada anului.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Ca urmare a lipsei unui canal constant de desfacere,
\nagricultorii romani sunt nevoiti adesea sa isi vanda productia la
\npreturi derizorii. Banii primiti de producatori le permit cu greu
\nreluarea ciclului de productie. Subventiile de la Agentia de Plati
\nsi Interventie pentru Agricultura vin cu intarziere, ceea ce
\nagraveaza si mai mult problemele financiare. Multi din micii
\nfermieri se plang de dificultatea cu care pot lua credite de la
\nbanci si de lipsa unor surse alternative de finantare.<\/p>\n
“Statul ar trebui sa creeze un fond de garantare a creditelor
\nagricole, la care sa participe si agricultorii cu o suma modica
\nanual, pentru a le da credibilitate in fata bancherilor”,
\nargumenteaza Anghel. Statul a inceput anul trecut un program pentru
\ninlesnirea creditarii agricultorilor, cunoscut sub numele de
\n“Primul Siloz”. Proiectul presupune ca agriculturii sa isi
\ndepoziteze productia intr-un siloz, iar in schimbul ei sa primeasca
\nun certificat de depozit, asigurat de Fondul de Garantare a
\nCreditului Rural. Pe baza certificatului de depozit, ei pot
\ncontracta un credit de la banci pentru lucrarile de toamna,
\nproductia reprezentand un gaj. Desi a beneficiat de o promovare
\nconsistenta, programul pare sa fie considerat inutil de catre
\nagricultori.<\/p>\n
“Nu am nicio garantie ca scazand costurile silozului si rata
\ndobanzii voi mai obtine pretul pe care l-as fi obtinut din vanzarea
\nproductiei dupa recoltare”, explica Sitaru. Aceasta stare de fapt a
\nagriculturii romanesti, corelata cu un an climatic mai prost, a
\ncontribuit la realizarea uneia dintre cele mai mici productii
\nagricole din ultimii 20 de ani. Productia de grau din 2009 a fost
\nde doar 5,2 milioane de tone, comparativ cu 7,2 milioane in 2008,
\ndar doar jumatate din aceasta cantitate va iesi pe piata, restul
\nramanand in curtile oamenilor, pentru consum propriu, potrivit lui
\nAnghel. Din cantitatea de pe piata, circa 700.000 de tone vor merge
\nla export, ceea ce inseamna ca in piata vom gasi mai putin de 2
\nmilioane de tone. In aceste conditii, este foarte probabil sa
\napelam la importuri, deoarece cantitatea nu este suficienta pentru
\nacoperirea consumului intern. “Acesta este probabil doar inceputul,
\nanul 2010 va fi mult mai greu”, crede Anghel.<\/p>\n
O alta problema cu care se confrunta agricultorii este cea a
\ncosturilor mari. Materiile prime pentru productia din 2009 au fost
\ncumparate in 2008, an in care preturile erau la un nivel foarte
\ninalt. In 2008 s-a atins si un pret istoric la grau, ceea ce
\nautomat a dus si la scumpirea graului de insamantat. Pe langa
\naceasta, barilul de petrol a atins un maxim istoric, ceea ce a dus
\nla scumpirea combustibililor, iar ingrasamintele s-au scumpit de
\nasemenea.<\/p>\n
“Productia anului 2009 a inceput cu costuri foarte ridicate si
\nsuntem nevoiti sa o vindem intr-un an de criza, la preturi cu cel
\nputin 60% mai mici fata de 2008”, spune Anghel. Cu alte cuvinte,
\nagricultorii au produs scump si sunt fortati de conjunctura pietei
\nsa vanda ieftin. “Banii din productie nu vor mai fi suficienti
\npentru reluarea ciclului de productie”, sustine el.<\/p>\n
Anghel a simtit pe pielea lui problemele anului 2009. Omul de
\nafaceri care exploateaza o suprafata de 24.000 ha in judetul Dolj
\navea in septembrie 2009 o cifra de afaceri cu doar 3% mai mare
\ndecat cea inregistrata in septembrie 2008, desi productia era mai
\nmare cu 60%. Costurile mari au erodat si profitabilitatea, astfel
\nincat anul acesta ii ramane sa mizeze pe consolidarea afacerii, in
\nmasura posibilitatilor, fara a se putea gandi la investitii.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nostalgicii mai spera ca Romania isi va redobandi statutul de \u201cgranarul Europei\u201d si vad salvarea economiei legata de dezvoltarea agriculturii. Dar veniturile din productia agricola sunt in scadere si nu din cauza crizei financiare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9421],"tags":[3],"class_list":["post-17567","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-agricultura","tag-agricultura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17567","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17567"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17567\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37504,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17567\/revisions\/37504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17567"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17567"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17567"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/5505553\/10\/banda-agricultura.jpg?width=385&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n