Inima blocului european de 16 state – in principal Germania si
\nFranta – pare solida. Dar unele state de la periferie sunt intr-un
\nmarasm financiar profund, cu somaj ridicat, deficite bugetare
\nevident nesustenabile si economii care nu mai sunt competitive ca
\nsuratele lor europene.<\/p>\n
Modul cum Europa alege sa abordeze problemele acestor tari – cum
\nsunt Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda (grupate sub acronimul
\nPIGS) – ar putea determina viitoarea constructie politica a Europei
\nsi chiar viitorul monedei euro.<\/p>\n
Pietele mondiale s-au cutremurat in fata semnalelor ca
\ninvestitorii au devenit tot mai reticenti in a credita Portugalia.
\nTara a fost nevoita sa restranga un plan de creditare pe termen
\nscurt, gest neobisnuit in ochii Europei.<\/p>\n
Daca investitorii pleaca sau cer dobanzi exorbitante pentru a
\ncredita astfel de tari, apare o presiune asupra Germaniei, a
\nFrantei si a altor state din zona euro sa decida ce vor sa faca.
\nVor veni in ajutorul vecinilor aflati la ananghie? Sau le vor
\npermite pur si simplu sa se prabuseasca, ceea ce ar avea
\nrepercusiuni majore asupra Europei si a pietelor financiare de
\npretutindeni?<\/p>\n
In centrul problemei se afla lipsa de interes a Europei din urma
\ncu mai bine de un deceniu de a alege intre unificare si separare.
\nS-a ales unificarea economica si independenta politica a statelor
\nnationale.<\/p>\n
Pe scurt, s-a dorit o varianta care sa combine avantajele
\nambelor situatii, iar pentru o vreme modelul a parut sa
\nfunctioneze. Succesul i-a uimit pe multi economisti, multi dintre
\nei din Marea Britanie si SUA, care au sustinut ca o moneda unica
\nnecesita o unificare politica mai stransa.<\/p>\n
Inca mai persista opinia ca statele aflate in dificultate pot
\nconta pe vecinele lor mai prospere in caz ca e nevoie de un plan de
\nsalvare.<\/p>\n
<\/p>\n
Dar o asemenea salvare, daca ea va veni, ridica mai multe
\nprobleme. La cata suveranitate politica vor fi condamnate sa
\nrenunte statele care beneficiaza de ea? Vor fi ele fortate sa
\nreduca cheltuielile, sau sa creasca impozitele mai mult decat sunt
\npregatiti sa accepte propriii cetateni? Restul Europei va forta
\nintroducerea unor schimbari in bugetele de pensii sustinute de stat
\nsau concedierea de functionari publici? Cum pot face asta, chiar
\ndaca si-o doresc, daca parlamentele nationale nu le vor ajuta?<\/p>\n
Mai sunt si dileme politice la mijloc. Multi vest-germani au
\nfost socati de costul unificarii cu Estul. Daca nu le-a convenit sa
\nsubventioneze niste oameni care in unele cazuri le erau chiar veri,
\ncum le va conveni sa faca asta pentru greci sau pentru
\nportughezi?<\/p>\n
Poate si mai important, cum isi pot recapata economiile cu
\nprobleme competitivitatea in interiorul Europei? Inainte de
\nintroducerea euro, cand Europa incerca sa-si mentina stabile
\ncursurile de schimb, dar pastra monede distincte, unele din ele se
\nmai devalorizau brusc, cel mai celebru fiind cazul lirei italiene.
\nAstfel de episoade faceau pentru o vreme competitive acele
\nstate.<\/p>\n
Pactul de Stabilitate si Crestere in Europa, care stabileste
\nregulile pentru aderarea la zona euro, limiteaza dimensiunea
\ndeficitelor bugetare. El trebuia sa previna asemenea probleme. Dar
\na devenit cvasi-impotent, in special dupa ce Germania si Franta
\ni-au incalcat prevederile atunci cand au cerut-o nevoile propriilor
\neconomii.<\/p>\n
Uniunea politica nu va vindeca problemele economice din prezent,
\ndar va face mai simplu pentru guvernele europene sa ofere asistenta
\nzonelor cu probleme, prin transferuri de venituri fiscale si prin
\nprograme speciale de asistenta financiara, si va permite legilor
\npan-continentale sa se aplice chiar daca sunt profund nepopulare in
\nunele state.<\/p>\n
De multe ori lumea a cautat stabilitate monetara dincolo de
\ngranitele statale. Sistemul bazat pe standardul aurului a fost un
\nastfel de efort, dar el grupa monede nationale distincte a caror
\nvaloare in raport cu aurul putea fi ajustata la nevoie. Unii
\neconomisti cred chiar ca mentinerea unor cursuri de schimb
\nartificial de mari a fost o cauza a Marii Crize a secolului
\ntrecut.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Mai recent, Argentina a incercat sa introduca regimul de
\nconsiliu monetar ca sa pastreze stabilitatea monedei nationale in
\nraport cu dolarul american. In cele din urma, sistemul a
\nexplodat.<\/p>\n
Ce-ar putea fi diferit in actuala zona euro este ca tratatele in
\nvigoare nu prevad posibilitatea unei iesiri. Daca o tara ar incerca
\nsa paraseasca zona euro, ar aparea o multime de dileme. Care va fi
\nnoua rata de schimb? Cum vor fi abordate datoriile existente
\ndenominate in euro, fie ele nationale, ale companiilor, ale
\nindivizilor?<\/p>\n
Daca ar trebui sa fie returnate in euro, acesta ar fi un soc
\nmajor pentru orice economie care doreste sa se retraga, cam la fel
\ncum tarile cu datorii denominate in dolari s-au zbatut sa reziste
\ndupa ce au fost nevoite sa-si devalorizeze monedele. Daca, pe de
\nalta parte, o tara anunta ca datoria poate fi platita dupa o alta
\nrata de schimb, astfel incat 100 de euro datorie sa fie achitata in
\nmoneda locala care valoreaza mai putin de 100 de euro, ar fi
\nprofund nedrept fata de creditori.<\/p>\n
Pana la un punct, si SUA s-au confruntat cu aceeasi situatie.
\nMulte obligatiuni emise inainte ca presedintele Franklin D.
\nRoosevelt sa devalorizeze dolarul in timpul Marii Crize specificau
\nca rascumpararea se va face in “dolari aur” la paritatea istorica a
\ndolarului fata de aur.<\/p>\n
Curtea Suprema, intr-o decizie care se poate sa se fi bazat mai
\nmult pe necesitate economica decat pe litera legii, a decis ca
\nacele contracte nu pot fi onorate si a decis ca datoriile
\ndenominate in dolari aur pot fi platite in dolari devalorizati.<\/p>\n
Nu exista nicio garantie ca asemenea masuri extreme vor fi
\nnecesare acum sau alta data. Europa ar putea foarte bine sa se
\nstrecoare, cu promisiuni vagi de schimbare care sa-i linisteasca pe
\ncreditori si cu o redresare economica globala care sa reduca nevoia
\nde masuri dure.<\/p>\n
Dar prognozele optimiste – ca statele europene, confruntate cu
\nimposibilitatea de a opta pentru o devalorizare a monedelor, isi
\nvor liberaliza economiile, ca sa le faca mai competitive – s-au
\ndovedit pana acum eronate.<\/p>\n
Mai degraba s-a intamplat contrariul. O moneda comuna, cu
\ndobanzi de referinta strans corelate, a permis statelor sa amane
\nschimbarile sau sa incerce sa le faca atat de treptat, astfel incat
\nsa nu aiba de fapt cine stie ce impact. Nu e usor sa convingi
\npoliticienii sa ia masuri care ii pot face nepopulari la
\nurmatoarele alegeri.
\nDaca problema euro se transforma intr-o criza, totusi, 2010 s-ar
\nputea dovedi anul luptelor pe monede. Statele Unite si Europa sunt
\ntot mai iritate de refuzul Chinei de a permite aprecierea yuanului
\nfata de dolar – o decizie care face exporturile chinezesti mai
\ncompetitive, desi tara are deja imense excedente comerciale.<\/p>\n
Ajustarile valorii monedelor nu sunt un panaceu. Devalorizarile
\ncompetitive erau obisnuite in timpul crizei din secolul trecut si
\nnu au facut niciun bine economiei mondiale. Dar o oarecare
\nflexibilitate ramane necesara atunci cand se schimba circumstantele
\neconomice. Si in unele zone critice ale economiei globale, acea
\nflexibilitate nu se zareste deloc.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201cTrebuie sa stam laolalta\u201d, a spus Benjamin Franklin despre coloniile care au format Statele Unite. \u201cAltfel, aproape sigur o sa atarnam separat de cate o creanga.\u201d Tarile care folosesc moneda euro ar trebui sa se intrebe daca nu cumva se confrunta cu o situatie similara.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7267,8988],"class_list":["post-17564","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-banci","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17564","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17564"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17564\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37501,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17564\/revisions\/37501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}