\nTone de m\u00e2ncare sunt irosite la nivel mondial, iar una dintre solu\u0163iile pentru a combate aceast\u0103 problem\u0103 este \u201eora fericit\u0103\u201d, implementat\u0103 \u00eentr-un supermarket din Finlanda, relateaz\u0103 publica\u0163ia The New York Times.<\/p>\n
\n\u00cen cazul supermarketului din Finlanda, \u201eOra fericit\u0103\u201d nu se refer\u0103 la b\u0103uturi, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mod normal, ci la alimente, aflate la doar c\u00e2teva ore distan\u0163\u0103 de termenul de expirare.<\/p>\n
\nM\u00e2ncarea care se apropie de termenul de expirare intr\u0103 la reducere la ora 21.00 \u00een 900 de supermarketuri S-market din Finlanda, pre\u0163urile fiind cu aproximativ 30%-60% mai mici.<\/p>\n
\nIni\u0163iativa face parte dintr-o campanie de doi ani pentru reducerea m\u00e2nc\u0103rii irosite \u015fi a fost denumit\u0103 \u201eOra fericit\u0103\u201d pentru a atrage clien\u0163ii, datorit\u0103 leg\u0103turii acesteia cu reducerile la m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103 din restaurante.<\/p>\n
\nAproximativ o treime din m\u00e2ncarea produs\u0103 pentru consum uman este irosit\u0103 la nivel mondial, conform Organiza\u0163iei pentru M\u00e2ncare \u015fi Agricultur\u0103 din cadrul ONU. \u00cen cifre, aceast\u0103 estimare se ridic\u0103 la 1.3 tone de m\u00e2ncare irosit\u0103 anual, \u00een valoare de aproximativ 680 de miliarde de dolari.<\/p>\n
\nToat\u0103 m\u00e2ncarea \u00een exces contribuie la schimb\u0103rile climatice, conform oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103. Aproximativ 8-10% dintre emisiile de gaze sunt legate de pierderile alimentare, din momentul producerii p\u00e2n\u0103 \u00een cel al livr\u0103rii \u015fi consum\u0103rii, conform unui raport al fondului interguvernamental pentru Schimbare Climatic\u0103.<\/p>\n
\nPentru consumatori, reducerea cantit\u0103\u0163ii de alimente irosite este una dintre ac\u0163iunile prin care pot ajuta planeta.<\/p>\n
\n\u201eS-a pus mult accent pe energie. Dar schimb\u0103rile climatice au leg\u0103tur\u0103 la fel de mult cu alimentele\u201d, a declarat Paul Behrens, profesor al Universit\u0103\u0163ii Leiden din Olanda.<\/p>\n
\nReducerea m\u00e2nc\u0103rii irosite la nivel mondial este o provocare, deoarece \u00eencercarea de a vinde c\u00e2t mai multe alimente este parte a oric\u0103rei companii \u015fi acest obicei este integrat \u00een culturile \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103-c\u00e2t-de-mult-po\u0163i\u201d.<\/p>\n
\nCine are de c\u00e2\u015ftigat de pe urma reducerii cantit\u0103\u0163ii de m\u00e2ncare irosit\u0103? Un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de supermarketuri \u015fi restaurante, majoritatea din Europa, \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare.<\/p>\n
\n\u00cen Statele Unite, lucrurile stau diferit. Nou\u0103 din zece lan\u0163uri de supermarketuri din SUA au primit calificative proaste c\u00e2nd vine vorba de irosirea alimentelor. Singurul supermarket care \u00eencearc\u0103 s\u0103 combat\u0103 acest fenomen este Walmart, prin programele sale de educare a personalului \u015fi consumatorilor.<\/p>\n
\n\u00cen Danemarca, reducerea cantit\u0103\u0163ii de m\u00e2ncare irosit\u0103 a ajuns la nivelul unei mi\u015fc\u0103ri culturale, a c\u0103rui \u201ena\u015f\u0103 intelectual\u0103\u201d este Selina Juul, un designer grafic care a emigrat din Rusia \u00eempreun\u0103 cu familia sa la v\u00e2rsta de 13 ani.<\/p>\n
\n\u00cen anul 2008, Selina Juul a creat grupul \u201eOpri\u0163i irosirea m\u00e2nc\u0103rii\u201d \u015fi a atras aten\u0163ia celui mai mare lan\u0163uri de supermarketuri din Danemarca, REMA 1000.<\/p>\n