{"id":175261,"date":"2019-08-31T10:00:00","date_gmt":"2019-08-31T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=175261"},"modified":"2019-08-31T10:00:00","modified_gmt":"2019-08-31T10:00:00","slug":"decizia-radicala-pe-care-o-iau-in-fiecare-an-peste-100-000-de-romani-ca-sa-isi-schimbe-viata-locurile-unde-fug-ca-sa-scape-de-stres-trafic-si-salarii-micii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=175261","title":{"rendered":"Decizia RADICAL\u0102 pe care o iau \u00een fiecare an peste 100.000 de rom\u00e2ni ca s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe via\u0163a. Locurile unde fug ca s\u0103 scape de stres, trafic \u015fi salarii micii"},"content":{"rendered":"<p>\nPeste 100.000 de rom\u00e2ni dau anual via\u0163a de ora\u015f pe cea de la \u0163ar\u0103, las\u0103 magazinul de la col\u0163ul blocului pentru gr\u0103dina din spatele casei \u015fi agita\u0163ia din corpora\u0163ii pentru a fi propriiI \u015fefi, apuc\u00e2ndu-se de afaceri \u00een domeniul agriculturii.<\/p>\n<p>\n\u00cen antitez\u0103 cu credin\u0163a popular\u0103, statisticile arat\u0103 c\u0103 \u00een 2017 peste 109.400 de rom\u00e2ni s-au mutat din mediul urban \u00een mediul rural, \u00een timp ce numai 87.000 de rom\u00e2ni s-au mutat de la sate la ora\u015fe \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, num\u0103rul rom\u00e2nilor care se mut\u0103 din mediul urban \u00een mediul rural ajung\u00e2nd astfel s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t al celor care se mut\u0103 de la sat la ora\u015f, potrivit statisticilor.<\/p>\n<p>\nStresul urban, traficul intens, agita\u0163ia citadin\u0103, veniturile insuficiente sau pur \u015fi simplu dorul de cas\u0103 ori ideea unei experien\u0163e \u00een mediul rural sunt principalele motive pentru care din 1997 \u00eencoace fluxul migra\u0163iei \u015fi-a schimbat radical direc\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n\u00cen chiar primul an dup\u0103 c\u0103derea comunismului, peste 500.000 de rom\u00e2ni au luat calea ora\u015felor, din dorin\u0163a de a-\u015fi construi un viitor mai bun. Odat\u0103 cu dezvoltarea au ap\u0103rut, \u00eens\u0103, \u015fi dezavantajele mediului urban: a crescut num\u0103rul ma\u015finilor, care a dus la intensificarea traficului, iar gradul de poluare a crescut \u015fi el semnificativ. De asemenea s-a construit \u00een ritm alert, iar cl\u0103dirile ridicate la tot pasul au sufocat via\u0163a or\u0103\u015fenilor.<br \/>\nProgresul urban a venit la pachet cu repercusiuni asupra traiului locuitorilor.<\/p>\n<p>\nTot mai mul\u0163i or\u0103\u015feni au \u00eenceput s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o agita\u0163ie continu\u0103, care le-a perturbat starea de spirit. De exemplu, stresul este o problem\u0103 cu care se confrunt\u0103, \u00een special, or\u0103\u015fenii, conform statisticilor.<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, ora\u015ful \u00eei condi\u0163ioneaz\u0103 pe cei care aleg s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een el; cu alte cuvinte ei sunt nevoi\u0163i s\u0103 aib\u0103 un loc de munc\u0103 pentru a supravie\u0163ui. Serviciul este principala surs\u0103 de venit, or\u0103\u015fenii nu au teren \u00een spatele blocului unde \u00ee\u015fi pot cultiva legume. Ei trebuie s\u0103 mearg\u0103 zilnic la munc\u0103 pentru a-\u015fi putea cump\u0103ra alimente, pe care, de regul\u0103, le procur\u0103 din supermarket.<br \/>\nDesigur, exist\u0103 \u015fi persoane care nu se pot adapta traiului la ora\u015f, drept pentru care se \u00eentorc la origini, \u00een mediul rural.<\/p>\n<p>\nAu renun\u0163at la corpora\u0163ie pentru gr\u0103din\u0103rit<br \/>\nAlina \u015fi Alin Pung\u0103 s-au mutat \u00een urm\u0103 cu \u015fase ani \u00een localitatea Mihai Vod\u0103, aflat\u0103 la 25 de kilometri de Bucure\u015fti, \u00een jude\u0163ul Giurgiu. Ca s\u0103 ajungi acolo, mergi pe autostrada A1 spre Pite\u015fti, iar dup\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103 dai de un indicator care \u00ee\u0163i arat\u0103 c\u0103 ai sosit la destina\u0163ie.<br \/>\nCum intri \u00een sat, te \u00eent\u00e2mpin\u0103 un peisaj rustic, cu case \u00een\u015firate parc\u0103 pe o salb\u0103.<\/p>\n<p>\nLini\u015ftea plute\u015fte peste tot, iar oamenii stau la taifas pe b\u0103ncile din fa\u0163a casei. Par lipsi\u0163i de griji \u015fi preocupa\u0163i mai degrab\u0103 s\u0103 povesteasc\u0103 ultimele nout\u0103\u0163i auzite la televizor sau la radio. De-o parte \u015fi de alta a drumului asfaltat, se ivesc plopii \u00eenverzi\u0163i. Este o zi frumoas\u0103 de prim\u0103var\u0103, soarele \u00eemparte raze pretutindeni, iar cerul este de un albastru intens. La dou\u0103 intersec\u0163ii distan\u0163\u0103 de intrarea \u00een sat, pe o str\u0103du\u0163\u0103, unde c\u00e2\u0163iva copii b\u0103teau mingea, locuiesc so\u0163ii Pung\u0103. Casa lor este v\u0103ruit\u0103 \u00eentr-o culoare vesel\u0103, un portocaliu puternic, care \u00eembrac\u0103 o construc\u0163ie veche de zeci de ani.<\/p>\n<p>\nFericirea de pe strada Stadionului<br \/>\nAlina Pung\u0103 \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 oaspe\u0163ii \u00een poart\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 modest \u015fi cu un z\u00e2mbet larg pe chip. \u00cen spatele ei se joac\u0103 trei c\u00e2ini ciob\u0103ne\u015fti, iar unul dintre cei doi copii ai familiei, un b\u0103ie\u0163el de un an \u015fi jum\u0103tate, alearg\u0103 sprinten prin iarba verde. \u00cen pridvor, la o mas\u0103 de lemn, Alin Pung\u0103 bea o cafea \u00een timp ce fumeaz\u0103 cu poft\u0103 o \u0163igar\u0103, f\u0103cut\u0103 din tutunul cultivat \u00een propria gr\u0103din\u0103.<\/p>\n<p>\nPu\u0163in nostalgici, cei doi so\u0163i \u00ee\u015fi amintesc cum au renun\u0163at la joburile pe care le aveau \u00een Capital\u0103 \u015fi s-au mutat la \u0163ar\u0103 pentru a deveni legumicultori. Alina Pung\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 36 de ani, a fost grafician \u00eentr-o corpora\u0163ie, iar so\u0163ul s\u0103u, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 39 de ani, a profesat ca agent imobiliar.<br \/>\nPasiunea pentru agricultur\u0103 nu s-a n\u0103scut peste noapte \u015fi nici dorin\u0163a de a se muta la sat. Cei doi so\u0163i se g\u00e2ndeau de mai mult\u0103 vreme s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 schimbare, dar pasul cel mare l-au \u00eentreprins abia dup\u0103 ce s-au inspirat din povestea unor prieteni, care au urmat aceea\u015fi re\u0163et\u0103.<\/p>\n<p>\nReconversia profesional\u0103<\/p>\n<p>\n\u00een agricultur\u0103<br \/>\nLa \u00eenceput, familia Pung\u0103 a cump\u0103rat casa din localitatea Mihai Vod\u0103, din jude\u0163ul Giurgiu, dar \u015fi un teren \u00een aceea\u015fi localitate. Cei doi tineri s-au ocupat de renovarea casei b\u0103tr\u00e2ne\u015fti, care necesita repara\u0163ii. \u00cen paralel, so\u0163ii au amplasat dou\u0103 solarii pe terenul cump\u0103rat, unde s-au apucat s\u0103 cultive vinete, ro\u015fii, ardei, cartofi \u015fi morcovi.<\/p>\n<p>\nPentru primele culturi au folosite semin\u0163e luate de la b\u0103tr\u00e2nii satului. De-a lungul timpului, cei doi \u015fi-au mai amenajat un solariu \u00een gr\u0103dina gospod\u0103riei, dup\u0103 ce \u015fi-au extins suprafa\u0163a de\u0163inut\u0103.<\/p>\n<p>\nAcum, familia Pung\u0103 s\u0103de\u015fte semin\u0163e din produc\u0163ia proprie, din care ob\u0163ine 2.000-3.000 de r\u0103saduri, din diferite plante. O parte sunt cultivate de c\u0103tre cei doi produc\u0103tori, iar restul sunt v\u00e2ndute. Legumele culese sunt livrate clien\u0163ilor sub forma unui co\u015f de 10 kilograme, care con\u0163ine mai multe feluri de legume. Totodat\u0103 fac \u015fi produse procesate, cum ar fi zacusc\u0103, sos de ro\u015fii sau bulion.<br \/>\n\u201eAm pornit cu un co\u015f de legume de 10 kilograme la pre\u0163ul de 50 de lei, pe care l-am p\u0103strat doi ani, dar nu reu\u015feam s\u0103 ne acoperim cheltuielile. \u00cen urm\u0103 cu trei ani am crescut pre\u0163ul la 60 de lei, \u00een care era inclus\u0103 \u015fi livrarea. Iar anul trecut, am fost nevoi\u0163i s\u0103 m\u0103rim la 80 de lei, pentru c\u0103 a fost o iarn\u0103 grea \u015fi am avut multe repara\u0163ii de f\u0103cut, dar au sc\u0103zut drastic comenzile\u201d, mai spune Alina Pung\u0103.<br \/>\nSo\u0163ii Pung\u0103 recunosc c\u0103 s-au g\u00e2ndit deseori s\u0103 renun\u0163e la afacerea cu legume, ba mai mult, spun c\u0103 s-au adaptat cu greu la condi\u0163iile de la \u0163ar\u0103.<br \/>\n\u201eNoi eram obi\u015fnui\u0163i s\u0103 avem anumite condi\u0163ii, pe c\u00e2nd aici nu aveam baie \u015fi ne sp\u0103lam la lighean. Ne-am mai g\u00e2ndit s\u0103 ne \u00eentoarcem \u2013 \u00een ora\u015f, pentru c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 produci astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 tr\u0103ie\u015fti decent \u00een cursul anului. Am devenit \u015fi pu\u0163in sceptici. Am v\u0103zut c\u0103 dup\u0103 ce am muncit at\u00e2\u0163ia ani nu ne permitem nimic. Teoretic ciclul normal al lucrurilor ne-ar permite, dar practic intervin clima \u015fi alte nevoi neprev\u0103zute\u201d, adaug\u0103 Alin Pung\u0103, privind \u00een gol, pu\u0163in nostalgic.<\/p>\n<p>\n<br \/>\nR\u0103bdarea, cea mai puternic\u0103 arm\u0103 din Rural<br \/>\nDup\u0103 \u015fase ani petrecu\u0163i la sat, familia Pung\u0103 admite c\u0103, dincolo de inconvenientele specifice acestui mediu, nu ar renun\u0163a la lini\u015ftea \u015fi aerul curat de care au parte. Cei doi sunt mul\u0163umi\u0163i c\u0103-\u015fi pot desf\u0103\u015fura propria afacere departe de agita\u0163ia urban\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi pot cre\u015fte cei doi copii \u00eentr-un loc mai pu\u0163in poluat \u015fi mai lini\u015ftit.<br \/>\n\u00cen acela\u015fi timp, ei consider\u0103 c\u0103 dep\u0103rtarea omului de natur\u0103 afecteaz\u0103 starea de spirit \u015fi poate cauza probleme de s\u0103n\u0103tate. Nu mai este o noutate faptul c\u0103 anumite alimente procesate distrug organismul. \u00cen vreme ce o diet\u0103 format\u0103 din produse ecologice are mai multe beneficii.<br \/>\nC\u00e2nd Marea Neagr\u0103 nu vine la tine, te duci tu la ea<br \/>\nAna \u015fi so\u0163ul ei, Alexandru T\u0103l\u00e2ng\u0103, doi tineri de 20 de ani, originari din Constan\u0163a, au renun\u0163at la via\u0163a agitat\u0103 din preajma cluburilor \u00een urm\u0103 cu un an. Ei s-au stabilit \u00een localitatea Tuzla, situat\u0103 la 25 de kilometri de Constan\u0163a. Au dat praful, zgomotul \u015fi agita\u0163ia urban\u0103 pe iarba verde de la \u0163ar\u0103.<br \/>\nLocalitatea Tuzla nu a fost aleas\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 se \u00eenvecineaz\u0103 cu sta\u0163iunile Eforie Sud \u015fi Costine\u015fti. Un alt avantaj este \u015fi faptul c\u0103 satul are ie\u015fire la Marea Neagr\u0103, deci nu \u00eei lipse\u015fte plaja mult c\u0103utat\u0103 de rom\u00e2ni \u00een timpul verii.<br \/>\nDecizia de a se muta a luat na\u015ftere at\u00e2t din dorin\u0163a de a schimba stilul de via\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi din cauza problemelor financiare. Ana \u015fi so\u0163ul ei sunt or\u0103\u015feni prin defini\u0163ie, \u00eens\u0103 nu s-au sfiit s\u0103-\u015fi fac\u0103 bagajele \u015fi s\u0103 se instaleze \u00een noua locuin\u0163\u0103 de la \u0163ar\u0103.<br \/>\n,,E mult mai mare dec\u00e2t un sat normal \u015fi ai multe oportunit\u0103\u0163i, nu e\u015fti \u00eenchis \u00eentr-o zon\u0103. Po\u0163i s\u0103 te duci s\u0103 munce\u015fti \u00een Eforii, de exemplu. Avem supermarketuri, magazine la fiecare col\u0163. Noua locuin\u0163\u0103 este o cas\u0103 cu trei camere, o cas\u0103 veche, renovat\u0103. Singura diferen\u0163\u0103 este c\u0103 avem curtea pe care nu o aveam la bloc. Avem \u015fi doi iepura\u015fi, un c\u00e2ine \u015fi c\u00e2teva zeci de g\u0103ini\u201d, poveste\u015fte Ana T\u0103l\u00e2ng\u0103.<br \/>\nIdeea le-a venit \u00eentr-un moment dificil din punct de vedere financiar, c\u00e2nd nu mai reu\u015feau s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 datoriilor \u015fi au fost nevoi\u0163i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 rapid o solu\u0163ie. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor, au aflat c\u0103 exist\u0103 o locuin\u0163\u0103 de \u00eenchiriat \u00een Tuzla \u015fi, imediat, l-au contactat pe proprietar. Nu mare le-a fost surprinderea c\u00e2nd acesta le-a spus c\u0103 el st\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi \u00eei las\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een casa p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 chirie, cu condi\u0163ia s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 gospod\u0103ria. Au acceptat varianta propus\u0103 \u015fi s-au mutat f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103.<\/p>\n<p>\n<br \/>\nAcolo unde \u00eentunericul este mai profund \u015fi stelele str\u0103lucesc mai tare<br \/>\n\u201eOrice stea o vezi. Seara este minunat. Vezi stelele \u015fi luna. \u00centr-ade\u00adv\u0103r, este un sentiment de fric\u0103, pentru c\u0103 este foarte \u00eentuneric peste tot. Dar acum am parte de lini\u015fte, iar oamenii nu mai judec\u0103 dup\u0103 aspect, nu se uit\u0103 la felul \u00een care e\u015fti \u00eembr\u0103cat. Mi se pare mult mai confortabil la sat. Lucrurile de care la ora\u015f nu po\u0163i s\u0103 te lipse\u015fti, la sat sunt doar un moft. Nu ai nevoie de o ma\u015fin\u0103 s\u0103 te deplasezi. \u00cen plus, ai tot ce \u00ee\u0163i trebuie \u00een curte \u015fi po\u0163i s\u0103 tr\u0103ie\u015fti cu m\u00e2ncarea procurat\u0103 de tine f\u0103r\u0103 s\u0103 ai bani\u201d, poveste\u015fte Ana T\u0103l\u00e2ng\u0103.<br \/>\nLa 20 de ani, este mama unei feti\u0163e de un an \u015fi este student\u0103 la Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti, unde studiaz\u0103 logistica industrial\u0103. Pentru c\u0103 studiile o leag\u0103 de Capital\u0103, ea este nevoit\u0103 s\u0103 fac\u0103 naveta aproape zilnic. \u015ei so\u0163ul ei face naveta, fiindc\u0103 are serviciul \u00een Constan\u0163a. Cu toate acestea, cei doi recunosc c\u0103 nu este u\u015for s\u0103 parcurg\u0103 zilnic c\u00e2teva zeci de kilometri, dar avantajele mediului rural r\u0103m\u00e2n mai numeroase.<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 s-au deconectat de la agita\u0163ia urban\u0103, acum se descurc\u0103 mult mai bine cu banii, pentru c\u0103 s-au redus cheltuielile \u015fi \u00ee\u015fi pot procura hran\u0103 din propria gr\u0103din\u0103. Ce-i drept, timpul nu le permite s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 ca la carte de o gr\u0103din\u0103, \u00eens\u0103 cultiv\u0103 strictul necesar.<br \/>\n,,M-am mutat de aproape un an \u015fi am parte de lini\u015fte, pe care nu o aveam \u00een Constan\u0163a, st\u00e2nd \u00een mijlocul cluburilor \u00een Mamaia. M-am acomodat foarte repede, aproape instant. Locul \u00een care m-am mutat acum simt c\u0103 este acas\u0103. Nu m-am g\u00e2ndit s\u0103 m\u0103 re\u00eentorc\u201d, mai spune Ana.<br \/>\nIstoria se schimb\u0103<br \/>\nDup\u0103 1989, gradul de urbanizare din Rom\u00e2nia a \u00eenghe\u0163at, relativ. \u00cen condi\u0163ii de s\u0103r\u0103cie, migra\u0163ia de la ora\u015f la sat este normal\u0103, \u00eens\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care Rom\u00e2nia este membr\u0103 a Uniunii Europene, salariul minim pe economie a crescut \u015fi tot mai mul\u0163i investitori str\u0103ini sunt interesa\u0163i s\u0103 aduc\u0103 bani \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 balcanic\u0103 pentru a se dezvolta.<br \/>\n\u00cen majoritatea \u0163\u0103rilor dezvoltate, \u00een care nivelul de trai a crescut, trecerea de la r\u0103u la mai bine a venit odat\u0103 cu urbanizarea, care s-a apropiat de 60-70%. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een schimb, pentru problema decalajelor urban-rural nu s-a g\u0103sit o solu\u0163ie de la Revolu\u0163ie \u00eencoace.<br \/>\nF\u0103c\u00e2nd o compara\u0163ie \u00eentre 2017 \u015fi 1990, \u00een 1990 num\u0103rul rom\u00e2nilor care plecau de la ora\u015fe la sate era de patru ori mai mic, \u00een timp ce migra\u0163ia rural-urban era de \u015fapte ori mai mare. Astfel, \u00een primul an de dup\u0103 revolu\u0163ie, aproape 550.000 de rom\u00e2ni s-au mutat de la sate la ora\u015fe \u015fi mai pu\u0163in de 28.000 \u00een sens invers, potrivit datelor de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS).<br \/>\n\u201e\u00cen prezent avem de a face cu o tendin\u0163\u0103 de polarizare \u00een jurul ora\u015felor, de perifizare, \u00een sensul \u00een care oamenii se mut\u0103 \u00een satele limitrofe din jurul acestora. Tendin\u0163a mut\u0103rii este pentru ecologie, pentru aer curat. Pentru urm\u0103torii zece ani ne putem a\u015ftepta la mai multe tendin\u0163e \u00een ceea ce prive\u015fte migra\u0163ia intern\u0103. Ora\u015fele atrag for\u0163\u0103 de munc\u0103, iar tinerii motiva\u0163i de salarii se vor muta \u00een mediul urban. \u00cen acela\u015fi timp, acumul\u00e2nd oboseala urban\u0103, vor \u00eencepe s\u0103 se reorienteze c\u0103tre mediul rural, c\u0103tre un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos. Totu\u015fi, infrastructura nu face s\u0103 fie posibil\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103\u201d, explic\u0103 sociologul Victor Nicolaescu.&nbsp;<br \/>\nSociologul mai spune c\u0103 schimbarea domiciliului din mediul urban \u00een mediul rural pentru un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos, lini\u015fte, aer \u015fi evitarea polu\u0103rii are \u015fi dezavantaje. Spre exemplu, sociologul consider\u0103 c\u0103 timpul dedicat gospod\u0103riei \u00eengr\u0103de\u015fte timpul dedicat educa\u0163iei.<br \/>\nDe asemenea, pentru cei care s-au mutat la 30 de kilometri de Bucure\u015fti \u015fi continu\u0103 s\u0103 vin\u0103 la serviciu din Capital\u0103, timpul petrecut \u00een trafic, uneori chiar de o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate, reprezint\u0103 o deficien\u0163\u0103. \u201ePrintre cei care s-au mutat \u00een urm\u0103 cu zece ani sau mai pu\u0163in timp din Bucure\u015fti se vehiculeaz\u0103 c\u0103 \u015fi-ar vinde casa \u015fi m\u00e2ine \u015fi s-ar \u00eentoarce \u00een Bucure\u015fti, pentru c\u0103 nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc servicii.\u201d<br \/>\nMi\u015fcarea migratorie \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei interne, de la ora\u015fe la sate, s-a intensificat dup\u0103 criza economic\u0103&nbsp; din 1997-1998, perioad\u0103 \u00een care leul s-a devalorizat puternic, iar via\u0163a la ora\u015f a devenit prea costisitoare.<\/p>\n<p>\nDup\u0103 criz\u0103, \u015fi ruralizarea<br \/>\nAnul 1997 a fost primul \u00een care peste 81.000 de or\u0103\u015feni s-au mutat la sate, \u00een timp ce doar 68.500 s-au mutat la ora\u015fe, arat\u0103 statisticile.<br \/>\n\u201e\u00cen perioada 1998 \u2013 2000, pe fondul restructur\u0103rii economiei, s-a \u00eenregistrat o tendin\u0163\u0103 de reruralizare a rom\u00e2nilor, \u00een sensul c\u0103 am avut flux migratoriu mare, de la urban la rural. Rom\u00e2nia era printre pu\u0163inele \u0163\u0103ri din lume ce \u00eenregistra aceast\u0103 tendin\u0163\u0103. Ea s-a datorat faptului c\u0103 o mare parte din for\u0163a de munc\u0103 activ\u0103 (de la ora\u015f \u2013 n. a.) nu avea loc de munc\u0103, \u00ee\u015fi \u00eencasa salariile compensatorii \u015fi se \u00eentorcea ori la locuin\u0163ele p\u0103rin\u0163ilor, ori la rude, ori \u00ee\u015fi cump\u0103ra propria locuin\u0163\u0103. Iar de cele mai multe ori se apuc\u0103 de agricultur\u0103\u201d, mai spune Victor Nicolaescu.<br \/>\nO parte dintre cei care \u00ee\u015fi schimb\u0103 domiciliul din mediul urban \u00een mediul rural, fie au lucrat \u00een corpora\u0163ii, fie au studiat la ora\u015fe. De cele mai multe ori, ei aleg zonele rurale ori pentru a se dezvolta investind \u00eentr-o afacere, \u00een special \u00een agricultur\u0103, ori pentru a se refugia \u00eentr-un loc \u00een care lini\u015ftea nu mai este un moft. Cu o cultur\u0103 general\u0103 vast\u0103, \u00een general familiile tinere investesc propriile economii, fonduri europene sau fonduri de la bugetul de stat \u00een diverse afaceri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Peste 100.000 de rom\u00e2ni dau anual via\u0163a de ora\u015f pe cea de la \u0163ar\u0103, las\u0103 magazinul de la col\u0163ul blocului pentru gr\u0103dina din spatele casei \u015fi agita\u0163ia din corpora\u0163ii pentru a fi propriiI \u015fefi, apuc\u00e2ndu-se de afaceri \u00een domeniul agriculturii. \u00cen antitez\u0103 cu credin\u0163a popular\u0103, statisticile arat\u0103 c\u0103 \u00een 2017 peste 109.400 de rom\u00e2ni s-au [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[81,3,235,5453,246,21123,16994,18620,8301,13548,11907,7068,80,173,20063,231],"class_list":["post-175261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-afaceri","tag-agricultura","tag-business","tag-casa","tag-crestere","tag-gradina","tag-legume","tag-lipsa","tag-magazin","tag-mediul-rural","tag-mediul-urban","tag-mutare","tag-refuz","tag-romani","tag-sefi","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/175261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=175261"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/175261\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=175261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=175261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=175261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}