{"id":174422,"date":"2019-08-04T20:00:00","date_gmt":"2019-08-04T20:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=174422"},"modified":"2019-08-04T20:00:00","modified_gmt":"2019-08-04T20:00:00","slug":"care-sunt-cei-mai-cunoscuti-10-criminali-romani-din-toate-timpurile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=174422","title":{"rendered":"Care sunt cei mai cunoscu\u0163i 10 criminali rom\u00e2ni din toate timpurile"},"content":{"rendered":"

\n10. Gic\u0103 Cioc<\/strong> \u2013 Balaurul – Anul 1945. Rom\u00e2nia se resim\u0163ea \u00eenc\u0103 dup\u0103 Marele R\u0103zboi \u00een care fusese implicat\u0103, iar situa\u0163ia politico-economic\u0103 degenerase \u00eentr-un val de infrac\u0163iuni f\u0103r\u0103 egal cu prec\u0103dere \u00een cartierele bucure\u015ftene, acolo unde infractorii deja formaser\u0103 bande extrem de violente \u015fi de bine \u00eenarmate. \u00cen vara aceluia\u015fi an, o serie de crime inexplicabile lovea Capital\u0103. Peste 10 persoane fuseser\u0103 ciuruite cu gloan\u0163e provenind din arme ruse\u015fti. Fosarul crimelor a fost \u00eenm\u00e2nat comisarului Alimanescu, probabil singurul care nu se lovea de asemenea piedici, informeaz\u0103 site-ul Descoper\u0103.<\/p>\n

\nCercet\u0103rile acestuia au scos la lumina o informa\u0163ie interesant\u0103. Criminalii nu erau solda\u0163i sovietici, ci rom\u00e2ni get-beget, iar victimele nu erau altceva dec\u00e2t rezultatele unui s\u00e2ngeros r\u0103zboi \u00eentre grup\u0103ri de tip mafiot. Autorii asasinatelor? Gic\u0103 Cioc, poreclit Balaurul datorit\u0103 temperamentului sau violent, un cunoscut infractor din Ferentari \u015fi rivalul acestuia, Sandu Moise, cel poreclit Hitler, dup\u0103 musta\u0163\u0103 similar\u0103 cu cea a dictatorului nazist.<\/p>\n

\nEra 31 decembrie 1945, atunci c\u00e2nd comisarul Alimanescu afl\u0103 de la un informator c\u0103 \u201eHitler\u201d se g\u0103se\u015fte \u00eentr-un restaurant de pe Calea C\u0103l\u0103ra\u015filor, acolo unde petrecea noaptea dintre ani \u00een compania membrilor bandei sale. Spre surprinderea acestora \u00eens\u0103, atacul asupra infractorilor nu a mai avut loc niciodat\u0103. \u00cen aceea\u015fi noapte, Alimanescu ajungea \u00een fa\u0163\u0103 unei scene grote\u015fti. \u201eHitler\u201d, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i acoli\u0163ii s\u0103i z\u0103ceau \u00eentr-o balt\u0103 de s\u00e2nge. Printre victime se aflau \u015fi oamenii lui Gic\u0103 Cioc. Motivul? \u201eHitler\u201d \u00eei \u201esuflase\u201d iubita aliatului sau cu luni \u00een urm\u0103.<\/p>\n

\n9. Petre Silberschmied <\/strong>\u2013 Argintaru: \u00cen perioada imediat urm\u0103toare celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, Argintaru era un nume de temut pentru oamenii legii. De caz nu se putea ocupa dec\u00e2t \u201espaima infractorilor\u201d acelor vremuri, comisarul Eugen Alimanescu. Studiind tacticile criminalilor, comisarul realiza c\u0103 armele folosite de ace\u015ftia sunt de provenien\u0163\u0103 german\u0103, absolut to\u0163i p\u0103r\u00e2nd a fi \u0163intasi extrem de buni. Alimanescu intuia atunci c\u0103 uciga\u015fii erau dezertori din armata german\u0103, cel mai probabil din temutul corp Dirlewanger, corp de armata creat la cererea expres\u0103 a lui Himmler din condamna\u0163i la moarte sau la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103. \u015ei nu se \u00een\u015felase.<\/p>\n

\nOcazia de a anihila banda de infractori a venit la sf\u00e2r\u015fitul lunii august 1945, atunci c\u00e2nd un gardian public anun\u0163\u0103 prezen\u0163a suspect\u0103 a unui camion, \u00een miez de noapte, \u00een apropierea magazinului \u201eSora\u201d. Era chiar banda lui Argintaru. Lupta care s-a deschis \u00eentre oamenii legii \u015fi infractori a durat peste o ora, sold\u00e2ndu-se cu victime de ambele p\u0103r\u0163i. Momentul crucial a fost \u00eens\u0103 cel \u00een care un jeep cu \u00eensemne americane \u015fosea \u00een tromb\u0103 la locul conflictului, iar din el cobora un individ purt\u00e2nd uniform\u0103 de c\u0103pitan, care le cerea oamenilor legii s\u0103 opreasc\u0103 imediat focul. Diversiunea nu a func\u0163ionat iar c\u0103pitanul, nimeni altul dec\u00e2t Argintaru, a fost arestat. Era singurul supravie\u0163uitor al bandei sale. \u00cen timpul unei tentative de evadare era \u00eempu\u015fcat mortal de agen\u0163ii comisarului Alimanescu.<\/p>\n

\n8. Grigore Uruc<\/strong> \u2013 Asasinul de Anul Nou – Un caz deosebit este \u015fi cel al \u0163\u0103ranului analfabet, Grigore Uruc, \u015fi al dosarului \u201eCerasela\u201d, numele primei sale victime. Nu pu\u0163ini au fost cei care, la sf\u00e2r\u015fitul anilor ’80 vorbeau de apari\u0163ia unui nou Ion Ramaru, iar neputin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor \u00eel determina chiar pe Nicolae Ceau\u015fescu s\u0103 ia o pozi\u0163ie tran\u015fant\u0103 vizavi de ac\u0163iunile \u00eendreptate \u00eempotriva criminalului care ac\u0163iona \u00een ora\u015ful Buz\u0103u.<\/p>\n

\nPrima victima, Cerasela Diminet, un copil al str\u0103zii de numai 14 ani, fusese descoperit\u0103 \u00een interiorul unei centrale termice, la 2 ianuarie 1985. Cadavrul micu\u0163ei fusese str\u0103puns de numeroase lovituri de cu\u0163it de\u015fi moartea, a\u015fa cum au concluzionat medicii legi\u015fti, survenise chiar de la prima lovitur\u0103. Aceia\u015fi medici afirmau c\u0103 omorul avusese loc chiar \u00een noaptea de Anul Nou. Criminalul p\u0103rea \u00eens\u0103 de neg\u0103sit, autorit\u0103\u0163ile vremii clas\u00e2nd dorsarul A.N. (autor necunoscut), \u015fi asta \u00een ciuda unui efort intens depus de oamenii legii. Un an mai t\u00e2rziu, tot \u00een noaptea de Anul Nou, un al copil al str\u0103zii, un b\u0103ie\u0163el \u00een v\u00e2rst\u0103 de 13 ani, a fost descoperit \u00een apropierea \u015ecolii Generale nr. 4. Chiar dac\u0103 trupul acestuia fusese ulterior sf\u00e2\u015fiat de c\u00e2inii vagabonzi, medicii au putut identifica urmele l\u0103sate de arm\u0103 crimei. Era vorba de acela\u015fi autor. \u00cen Buz\u0103u umbl\u0103 \u00een libertatea un criminal care ucidea doar din pl\u0103cere.<\/p>\n

\nEra anul 1987, atunci c\u00e2nd ceea ce oamenii legii a\u015fteptau cu groaz\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat. O a treia victima, Cosmin Gruiu, un copil f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u00een v\u00e2rst\u0103 de 14 ani, fusese str\u0103puns de nu mai pu\u0163in de 24 de ori cu un cu\u0163it. \u015ei totu\u015fi, criminalul p\u0103rea s\u0103 fi intrat \u00een p\u0103m\u00e2nt. Era momentul \u00een care oamenii legii \u00ee\u015fi d\u0103deau seama c\u0103 uciga\u015ful venea \u00een Buz\u0103u doar pentru a ucide \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar o dat\u0103 pe an. Anul nou 1988 a \u00eensemnat \u00eens\u0103 sf\u00e2r\u015fitul terorii. Av\u00e2nd sub observa\u0163ie toate loca\u0163iile prin care criminalul ar fi putut p\u0103trunde \u00een ora\u015f, autorit\u0103\u0163ile \u00eel identificau pe autorul abominabilelor crime. Era Grigore Uruc, un \u0163\u0103ran analfabet din comun\u0103 Tintasi de Buz\u0103u. Din p\u0103cate, \u00een momentul arest\u0103rii, uciga\u015ful apucase s\u0103 ia via\u0163a celei de a patra victime, o feti\u0163\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 13 ani. Judecat rapid, acesta era condamnat la moarte \u015fi executat la 11 iunie 1988. Era penultima condamnare la moarte din timpul regimului comunist.<\/p>\n

\n7. Eugen Grigore<\/strong> \u2013 Amarul gust al r\u0103zbun\u0103rii – Cazul sau a fost mu\u015famalizat de autorit\u0103\u0163ile comuniste, tocmai pentru a nu se afla c\u0103 Rom\u00e2nia anilor ’70 se afl\u0103 \u00een pragul unui conflict interetnic de propor\u0163ii. \u201eLa export\u201d, toate informa\u0163iile din \u0163ar\u0103 trebuiau s\u0103 arate bine. Cutremuratoarea poveste a ie\u015fit la lumina cu mult mai t\u00e2rziu, mai precis \u00een anul 2002, atunci c\u00e2nd o razie a poli\u0163iei ie\u015fene \u00eel scotea la lumina din canalele aflate \u00een apropierea campusului studen\u0163esc al Institutului Agronomic pe cel considerat mai mult o legend\u0103 urban\u0103.<\/p>\n

\nTotul \u00eencepea la \u00eenceputul anilor ’70, atunci c\u00e2nd Eugen Grigore, un simplu \u015fofer la o autobaz\u0103 din apropierea Ia\u015filor, \u00ee\u015fi g\u0103sea familia m\u0103cel\u0103rit\u0103 \u015fi cas\u0103 incendiat\u0103. So\u0163ia \u015fi cei trei copii fuseser\u0103 uci\u015fi cu bestialitate, iar autorii oribilelor crime d\u0103duser\u0103 foc casei \u00een speran\u0163a c\u0103 urmele vor fi \u015fterse.<\/p>\n

\nEugen Grigore a pornit o anchet\u0103 pe cont propriu, iar cei care \u015ftiau c\u00e2te ceva i-au indicat pe vinovati-membrii unei \u015fatre \u0163ig\u0103ne\u015fti din apropierea satului \u00een care locuia. Cu mintea r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de pierderea celor dragi, Grigore se suia pentru ultima dat\u0103 la volanul unui camion. Cu pedala accelera\u0163iei ap\u0103sat\u0103 la maximum, acesta a intrat \u00een plin \u00een corturile \u015fi c\u0103ru\u0163ele tiganilor far\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 cont de cine se afl\u0103 \u00een ele. \u00cen acea zi au murit 24 de persoane, printre victime num\u0103r\u00e2ndu-se mai multe femei \u015fi copii. Cazul a fost repede mu\u015famalizat de autorit\u0103\u0163i. Eugen Grigore a primit pedeapsa cu \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103.<\/p>\n

\n6. Nicolae Purecica<\/strong> \u2013 Ferentariul de acum 60 de ani – Bucure\u015ftiul anilor de dup\u0103 ultimul mare r\u0103zboi cuno\u015ftea deja faima uciga\u015filor ascun\u015fi \u00een casele Ferentariului. Poate cel mai cunoscut criminal care a ac\u0163ionat \u00een aceast\u0103 zona a fost Nicolae Purerica, poreclit Nae Chioru. Era anul 1947, acela\u015fi an \u00een care teroarea, de aceast\u0103 dat\u0103 la adresa infractorilor, instituit\u0103 de Eugen Alimanescu \u00ee\u015fi punea puternic amprenta asupra r\u0103uf\u0103c\u0103torilor bucure\u015fteni. Mul\u0163i dintre ei alegeau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u015ful, iar printre cei care aleseser\u0103 calea fugii se num\u0103r\u0103 \u015fi Nicolae Purecica, un individ deja dat \u00een urm\u0103rire general\u0103 \u00een toat\u0103 \u0163ara pentru mai multe crime, jafuri \u015fi t\u00e2lh\u0103rii, majoritatea petrecute \u00een Ferentari. De aceast\u0103 dat\u0103, criminalul alesese Oradea ca viitoare \u0163int\u0103. Criminalii nu se mul\u0163umeau doar cu talh\u0103rirea nevinova\u0163ilor ci, pentru a-i reduce la t\u0103cere, \u00eei tran\u015fau asemenea vitelor de la abator. Autorit\u0103\u0163ile or\u0103dene s-au v\u0103zut nevoite s\u0103 apeleze la singurul om care putea s\u0103 pun\u0103 stavil\u0103 ororilor, comisarul Eugen Alimanescu.<\/p>\n

\nLa scurt timp, dou\u0103 bande bucure\u015ftene, deplasate clandestin la Oradea, erau anihilate. Dar crimele continuau.C\u0103ut\u0103rile au scos la iveala un \u201efir\u201d de la care oamenii legii puteau incepe ancheta. Cele mai multe victime erau b\u0103rba\u0163i care c\u0103l\u0103torisera cu trenul \u015fi care sosisera la Oradea \u00een scop de afaceri. Urmand traseul ultimilor oameni ucisi, Alimanescu il descoperea intr-un tren chiar pe Nicolae Purecica. Comisarul il urmareste impreuna cu oamenii sai pana la Oradea. Ucigasul deja isi alesese urmatoarea victima, iar \u00een momentul in care se pregatea sa atace, criminalul era doborat de o rafal\u0103 de gloan\u0163e.<\/p>\n

\n5. Iancu Beril\u0103<\/strong> \u2013 Uciga\u015ful brutarilor – Criminalul ac\u0163ionase \u00een timpul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, timp suficient pentru c\u0103 lumea s\u0103 dea uitare odioaselor sale fapte. A r\u0103mas \u00een schimb zicala peiorativ\u0103 \u201eca Berila\u201d, desemn\u00e2nd acel individ care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eengrozeasc\u0103 sau s\u0103 braveze cu fapte demne de dispre\u0163. Arhivele vremii \u00eel men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 pe unul dintre cei mai s\u00e2ngero\u015fi asasini din istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Un individ cu un fizic impozant, cu o expresie fioroas\u0103 a fetei, care a reu\u015fit s\u0103 terorizeze o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een numai c\u00e2\u0163iva ani. Victimele sale erau, \u00een marea lor majoritate, brutari. Nu se \u015ftie \u00eenc\u0103 de ce ace\u015ftia deveniser\u0103 \u0163intele lui favorite, cert este c\u0103 pe seama lui Iancu Berila sunt puse cel pu\u0163in 20 de crime, iar modul de operare era de fiecare dat\u0103 acela\u015fi. Criminalul \u00ee\u015fi studia poten\u0163ialele victime, afl\u0103 unde acestea \u00ee\u015fi \u0163in banii \u015fi ataca noaptea, departe de ochii lumii.<\/p>\n

\nDe\u015fi a fost prins \u015fi condamnat la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103, Berila reu\u015fe\u015fte s\u0103 evadeze. La scurt timp dup\u0103 \u00eenceperea anchetei, Alimanescu d\u0103 de urma criminalului. Acesta se angajase c\u0103 ucenic la un brutar din apropierea Slatinei. Ajutat de \u00eenc\u0103 doi agen\u0163i, comisarul \u00eel imobiliza atunci pe uria\u015ful Berila in timp ce dormea. Era anul 1947. Asupra sa a fost descoperit \u015fi cu\u0163itul preg\u0103tit pentru urm\u0103toare s\u0103 victima, chiar cel care \u00eel angajase. Trimis din nou la ocna, Iancu Berila nu mai avea a dou\u0103 \u015fans\u0103 de sc\u0103pare \u015fi se stingea din via\u0163\u0103 in urm\u0103 muncii extreme la care a fost supus.<\/p>\n

\n4. Ion R\u00eemaru<\/strong> \u2013 Teroarea anilor \u201870 – Trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, \u015fase tentative de omor, cinci violuri, o tentativ\u0103 de viol \u015fi mai multe furturi \u015fi t\u00e2lh\u0103rii – toate sunt faptele unui singur om: Ion R\u00eemaru. Trista reconstituire a faptelor celebrului criminal \u00eencepe cu dat\u0103 de 5 martie 1971, dat\u0103 la care era descoperit trupul ne\u00eensufle\u0163it al unei tinere femei. Cercet\u0103rile au dovedit atunci c\u0103 victima fusese ucis\u0103 \u00eentr-un mod sadic \u015fi apoi violat\u0103, aceast\u0103 purt\u00e2nd pe corp numeroase urme de mu\u015fc\u0103turi. O luna mai t\u00e2rziu, o crima identica a fost semnalat\u0103 \u00een sectorul 4 al Bucure\u015ftiului, iar Mili\u0163ia Capitalei adaug\u0103 acestor fapte alte dou\u0103 omoruri similare care avuseser\u0103 loc \u00een anul 1970 \u015fi al c\u0103ror autor nu fusese identificat. Era deja evident c\u0103 autorit\u0103\u0163ile se confruntau cu un criminal \u00een serie.<\/p>\n

\nSute de persoane au fost interogate \u015fi \u0163inute sub observa\u0163ie, iar speciali\u015ftii Institutului de Medicin\u0103 Legal\u0103 reu\u015feau \u00een premier\u0103 mondial\u0103 s\u0103 reconstituie portretul robot al criminalului numai dup\u0103 amprentele dentare. \u015ei totu\u015fi, autorul odioaselor crime continu\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze nestingherit. A fost poate m\u00e2na hazardului cea care a ajutat la prinderea lui Ion R\u00eemaru. L\u00e2ng\u0103 corpul ultimei victime, criminalul sc\u0103pase o adeverin\u0163\u0103 medical\u0103. Din acest moment, capturarea s\u0103 nu mai reprezenta dec\u00e2t o problem\u0103 de timp.<\/p>\n

\nArestat \u00een c\u0103minul studen\u0163esc al Facult\u0103\u0163\u00eei de Medicin\u0103 Veterinar\u0103, acolo unde era student \u00een anul 3, Ramaru \u00ee\u015fi recunoa\u015ftea faptele dup\u0103 mai multe ore de interogatorii. Procesul care a urmat a fost unul rapid, iar uciga\u015ful primea pedeapsa maxim\u0103: moartea. \u00cen acela\u015fi an, 1971, la 23 septembrie, \u00een curtea penitenciarului de la Jilava, Ion R\u00eemaru era executat prin \u00eempu\u015fcare. Ultimele sale cuvinte aveau \u00eens\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentip\u0103rite \u00een mintea celor prezen\u0163i \u015fi se vor dovedi ulterior extrem de adev\u0103rate: \u201eChema\u0163i-l pe tata. El este de vin\u0103.\u201d<\/p>\n

\n3. Florea R\u00eemaru<\/strong> \u2013 Ereditatea crimei – Era anul 1944, atunci c\u00e2nd o serie de crime zguduia Bucure\u015ftiul. \u00centr-un singur an, cinci femei fuseser\u0103 ucise cu bestialitate, iar amprentele recoltate de autorit\u0103\u0163ile vremii nu se potriveau cu cele ale infractorilor din baza de date. Era vorba, a\u015fadar, de un individ f\u0103r\u0103 antecedente penale. Cu toate acestea, timpul a trecut, iar criminalul nu a fost niciodat\u0103 identificat. Misterul ie\u015fea din nou la iveal\u0103 \u00een anii ’70, atunci c\u00e2nd seria de crime a lui Ion R\u00eemaru \u00eengrozea \u00eentreag\u0103 Capital\u0103. Spre surprinderea criminalistilor, amprentele celui care ucidea erau identice cu cele ale criminalului din 1944. Cum ar fi fost \u00eens\u0103 posibil a\u015fa ceva? \u00cen fond, trecuser\u0103 peste 25 de ani, iar infractorul ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, posibilitate exclus\u0103 din start de autorit\u0103\u0163i. \u015ei totu\u015fi, modul de operare \u015fi de \u00eenf\u0103ptuire a crimelor erau aproape identice.<\/p>\n

\nO stranie coinciden\u0163\u0103 r\u0103spundea totu\u015fi \u00eentreb\u0103rilor care existau de at\u00e2\u0163ia ani. La exact un an de la execu\u0163ia lui Ion R\u00eemaru, la 23 septembrie 1972, la Institutul de Medicin\u0103 Legal\u0103 era adus cadavrul unui b\u0103rbat care aparent c\u0103zuse din tren. Examinarea acestuia aducea un rezultat \u015focant. Amprentele celui care murise \u00een bizarul accident erau cele ale uciga\u015fului din 1944. Era nimeni altul dec\u00e2t Florea R\u00eemaru, tat\u0103l celui mai cunoscut asasin din istoria Bucure\u015ftilor.<\/p>\n

\n2. Vasile Tcaciuc<\/strong> \u2013 M\u0103celarul din Ia\u015fi – Totul a \u00eenceput \u00een 1935, an \u00een care noul proprietar al unui imobil ie\u015fean, a fost alertat de c\u00e2inele unui musafir, c\u00e2ine care d\u0103duse semne de agita\u0163ie \u015fi care zg\u00e2ria insistent podeaua casei. Curios, acesta sap\u0103 \u00een locul indicat de animal \u015fi, spre oroarea sa, descoperea \u015fase cadavre \u00eengropate la mic\u0103 ad\u00e2ncime. Toate prezentau urme de lovituri cu un corp contondent, cel mai probabil un topor, iar starea \u00een care se aflau acestea tr\u0103da un sadism atroce. Prinderea uciga\u015fului nu a fost at\u00e2t de dificil\u0103 pe c\u00e2t s-ar crede.<\/p>\n

\nFostul proprietar al imobilului, basarabeanul Vasile Tcaciuc, se afla deja \u00een arestul poli\u0163iei ie\u015fene pentru mai multe jafuri \u015fi t\u00e2lh\u0103rii. De\u015fi, ini\u0163ial, acesta nu a recunoscut faptele, confruntat cu dou\u0103 dintre concubinele sale, el renunta la masca nevinov\u0103\u0163iei \u015fi m\u0103rturisea autorit\u0103\u0163ilor crudul adev\u0103r. Tcaciuc recuno\u015ftea atunci uciderea \u015fi ciop\u00e2r\u0163irea celor \u015fase victime pe care le \u00eengropase chiar sub podeaua casei \u00een care locuia, dar acesta nu era dec\u00e2t \u00eenceputul unui \u015fir \u00eengrozitor de crime. \u00cen cinci ani, basarabeanul ucisese nu mai pu\u0163in de 26 de persoane, printre care \u015fi un copil, unicul scop al acestor odioase fapte fiind jaful. Dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi m\u0103rturisea, uciga\u015ful \u00ee\u015fi comandase chiar \u015fi un topor special, realizat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu alunece din m\u00e2na, iar eficien\u0163a loviturilor s\u0103 fie maxim\u0103. \u00cen timpul reconstituirii uneia dintre crime, Vasile Tcaciuc \u00eencerca s\u0103 scape prin fug\u0103, profit\u00e2nd de lipsa de aten\u0163ie a celor care \u00eel \u00eenso\u0163eau. A fost ucis pe loc de mai multe focuri de revolver.<\/p>\n

\n1. Vera Renczi<\/strong> \u2013 V\u0103duva Neagr\u0103 – Prima parte a vie\u0163ii celei care ocup\u0103 primul loc \u00een topul celor mai mari criminali rom\u00e2ni reprezint\u0103 \u015fi azi un mister pentru criminali\u015fti. \u00cen fond, nici m\u0103car numele adev\u0103rat nu \u00eei este cunoscut, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00een analele criminologiei ea a r\u0103mas cunoscut\u0103 c\u0103 Vera Renczi, numele de familie apar\u0163\u00een\u00e2nd celui de-al doilea sau so\u0163. Unele surse \u00eei indic\u0103 drept an al na\u015fterii anul 1903 dar, cel mai probabil, Vera s-a n\u0103scut la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, \u00een Bucure\u015fti, \u00een urma leg\u0103turii dintre un om de afaceri ungur \u015fi o t\u00e2n\u0103r\u0103 din Rom\u00e2nia. Copil\u0103ria \u015fi-o petrece la Bucure\u015fti, acolo unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rst\u0103 de 13 ani.<\/p>\n

\nOdat\u0103 cu pierderea mamei, Vera este mutat\u0103 de tat\u0103l sau la Berkerekul, ora\u015f din fosta Iugoslavie, unde acesta de\u0163inea o mic\u0103 mo\u015fie. Adolescen\u0163a Verei este marcat\u0103 de numeroase aventuri amoroase, ea ajung\u00e2nd nu o dat\u0103, pe prima pagin\u0103 a ziarelor locale din cauza scandalurilor care implic\u0103 de la elevi de liceu p\u00e2n\u0103 la bancheri \u015fi oameni de afaceri. Ulterior, Vera \u00eel cunoa\u015fte pe Karl Schick, un influent bancher austriac, cu care se va \u015fi c\u0103s\u0103tori. \u00cen ciuda previziunilor, t\u00e2n\u0103ra nu \u00ee\u015fi continu\u0103 escapadele, ci devine o so\u0163ie atent\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103, mai ales dup\u0103 na\u015fterea fiului lor, Lorenzo. La mai pu\u0163in de un an, Karl dispare misterios pentru a nu mai reveni niciodat\u0103.<\/p>\n

\nVera explic\u0103 apropia\u0163ilor c\u0103 so\u0163ul sau a p\u0103r\u0103sit-o \u015fi c\u0103 a decedat ulterior \u00eentr-un accident de ma\u015fin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Urmeaz\u0103 cea de a dou\u0103 c\u0103s\u0103torie, cea cu Joseph Renczi, un important om de afaceri s\u00e2rb. La scurt timp \u00eens\u0103, acesta avea s\u0103 dispar\u0103 ca \u015fi primul so\u0163. Pentru Vera Renczi \u00eencepea o nou\u0103 perioada \u00een care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate.<\/p>\n

\nCiti\u0163i mai multe pe www.mediafax.ro<\/a>. <\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Site-ul Descoper\u0103 public\u0103 numele celor mai cunoscu\u0163i criminali rom\u00e2ni din istorie, iar printre primii zece se afl\u0103 celebrul Ion R\u00eemaru, tat\u0103l s\u0103u, Florea R\u00eemaru, dar \u015fi o femeie frumoas\u0103, care a primit numele de V\u0103duva Neagr\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[33636,173],"class_list":["post-174422","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-criminali","tag-romani"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/174422","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=174422"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/174422\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=174422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=174422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=174422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}