\n\u201eEu nu cred c\u0103 se mai pune problema \u00een parametri de fintech versus b\u0103nci. Nu suntem \u00eentr-o competi\u0163ie de tipul \u00abcare pe care\u00bb, ci suntem \u00een parteneriate unii cu ceilal\u0163i pentru a deservi clientul. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i la conceptul de techfin, acele fintech-uri care vin dinspre tehnologie, nu dinspre finan\u0163e. Se discut\u0103 zilele acestea exemplul Facebook cu moneda digital\u0103 Libra\u201d, atrage aten\u0163ia Sergiu Oprescu, \u015feful Alpha Bank \u015fi pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne a B\u0103ncilor, \u00een cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19.
\nTechfin-urile, aceste companii mari din sectorul de tehnologie sau cel telecom care \u00ee\u015fi fac intrarea \u00een industria financiar\u0103, schimb\u0103 deja anumite zone ale industriei de pl\u0103\u0163i \u015fi de transfer de bani, pe m\u0103sur\u0103 ce juc\u0103tori precum Orange Money apar pe pia\u0163\u0103.
\n\u201eSuntem o institu\u0163ie financiar\u0103 emitent\u0103 de moned\u0103 electronic\u0103, digital\u0103, ca urmare a a\u015ftept\u0103rilor clien\u0163ilor no\u015ftri. Este o realitate, exist\u0103 un apetit mare al clien\u0163ilor cu privire la consumarea serviciilor digitale, tot ce \u00eenseamn\u0103 de la online onboarding, transfer, pl\u0103\u0163i, credite, economii, totul migreaz\u0103 c\u0103tre zona digital\u0103\u201d, spune \u015eerban Negrescu, head of product management la Orange Money. \u201ePe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 p\u0103str\u0103m comunicarea \u00abface to face\u00bb pentru a aduce un confort sporit clientului, \u00een func\u0163ie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.\u201d \u00cencep\u00e2nd de anul acesta, Orange Money va emite carduri de debit, at\u00e2t virtuale, c\u00e2t \u015fi fizice. \u201eNe adres\u0103m doar clien\u0163ilor cu apetit digital crescut. De altfel, \u00eentreaga gam\u0103 de produse \u015fi servicii a fost construit\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi cred c\u0103 diferen\u0163a ca transformare \u0163ine \u00een primul r\u00e2nd de clien\u0163i, \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunt cu adev\u0103rat preg\u0103ti\u0163i\u201d, adaug\u0103 Negrescu.
\nMai mult, reprezentan\u0163ii Orange Money sus\u0163in c\u0103 exist\u0103 posibilitatea de a acorda \u015fi credite c\u0103tre popula\u0163ie, ceea ce ar reprezenta un pas f\u0103cut de techfin \u00eenspre industria bancar\u0103.
\n\u201e\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, lans\u0103rile de produse \u015fi servicii se concentreaz\u0103 pe a\u015ftept\u0103rile clien\u0163ilor no\u015ftri, vrem s\u0103 construim \u00eempreun\u0103 cu ei serviciile, platformele \u015fi interfe\u0163ele. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 \u00een momentul \u00een care clien\u0163ii se a\u015fteapt\u0103 de la noi s\u0103 d\u0103m credite, vom face acest pas\u201d, mai spune executivul.
\nConsultan\u0163ii din Big Four atrag aten\u0163ia c\u0103 acest segment de juc\u0103tori care se contureaz\u0103 \u00een lumea serviciilor financiare nu \u015fi-a g\u0103sit \u00eenc\u0103 o reglementare adecvat\u0103 din punct de vedere fiscal, nici m\u0103car la nivel european. \u201eCei care presteaz\u0103 servicii financiare de acest tip nu au momentan un sistem care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe. Exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o propunere la nivelul Uniunii Europene, o tax\u0103 pe serviciile digitale, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 uniformizeze acest sistem, dar nu s-a g\u0103sit \u00eenc\u0103 o solu\u0163ie\u201d, explic\u0103 Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte Rom\u00e2nia.
\nPentru a r\u0103spunde apetitului clien\u0163ilor cu privire la serviciile digitale, dar mai ales cu privire la nevoia de simplitate \u015fi vitez\u0103 \u00een accesarea produselor financiare doar prin intermediul smartphone-ului, cele mai mari b\u0103nci din pia\u0163\u0103 au \u00een\u0163eles c\u0103 trebuie s\u0103 se digitalizeze.
\n\u201eClientul dore\u015fte convenien\u0163\u0103, adic\u0103 s\u0103 fie totul extrem de rapid. \u00cen viitor, interac\u0163iunea dintre client \u015fi b\u0103nci se va face 24\/7 \u00een orice moment, \u00een orice situa\u0163ie. Cred c\u0103 vom interac\u0163iona cu banca prin voce, prin web banking \u015fi prin accesorii. Pl\u0103\u0163ile nu vor mai fi doar apanajul b\u0103ncilor, ci al tuturor acestor entit\u0103\u0163i financiare din spectrul respectiv. Cred c\u0103 vom avea \u00abpersonal financial manager\u00bb \u2013 CFO personal. Dac\u0103 ai o cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103 de tip banc\u0103 tradi\u0163ional\u0103, vei fi mai rigid \u015fi mai pu\u0163in deschis la ini\u0163iative pe care ar trebui s\u0103 le iei \u00eentr-o banc\u0103 digital\u0103\u201d, adaug\u0103 bancherul Sergiu Oprescu, cel care conduce Alpha Bank de mai bine de 18 ani.
\nMai mult, Florin Boldescu, \u015feful BRD-SocGen, este mai incisiv \u015fi consider\u0103 c\u0103 \u00een viitor b\u0103ncile vor fi digitale sau \u201enu vor fi deloc\u201d.
\n\u201eBanca viitorului va fi digital\u0103 sau nu va fi deloc. Fie nu va fi deloc, fie va fi at\u00e2t de relevant\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre ea, s\u0103 se scrie c\u0103r\u0163i despre ea\u201d, noteaz\u0103 Florin Boldescu, director executiv al BRD-SocGen, a treia cea mai mare banc\u0103 de pe pia\u0163a local\u0103.
\nEl spune c\u0103 b\u0103ncile din Rom\u00e2nia, inclusiv BRD, sunt la \u00eenceputul procesului de digitalizare. \u201eA\u015f spune c\u0103 \u00een momentul acesta ne afl\u0103m \u00eenc\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie \u00een care a\u015fez\u0103m proiectele, modelul de lucru \u015fi \u00eencepem proiecte de digitalizare. Totu\u015fi, dac\u0103 ar fi s\u0103 m\u0103 raportez la \u00eentreaga pia\u0163\u0103, sistemul bancar rom\u00e2nesc nu se afl\u0103 la un nivel de digitalizare extrem de ridicat \u00een raport cu alte \u0163\u0103ri.\u201d
\nPariul juc\u0103torilor din pia\u0163\u0103 este \u00eens\u0103 unul \u00eendreptat spre viitor, iar cele mai importante aspecte sunt legate de sesizarea oportunit\u0103\u0163ilor digitale \u015fi de capitalizarea acestora. Una dintre credin\u0163ele care se contureaz\u0103 \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103 pe fondul trendurilor digitale este legat\u0103 de dezavantajul pe care \u00eel au b\u0103ncile ce r\u0103m\u00e2n tradi\u0163ionale \u015fi nu se duc dup\u0103 noile genera\u0163ii de clien\u0163i.
\nZoltan Szalai, banking and payment services, digital solutions CEE-SEE la Gemalto, o companie din grupul Thales, consider\u0103 c\u0103 genera\u0163iile noi au nevoie de banking, dar nu au neap\u0103rat\u0103 nevoie de institu\u0163iile bancare. \u201eExecutivii b\u0103ncilor realizeaz\u0103 c\u0103 digitalizarea afecteaz\u0103 foarte mult pia\u0163a. Patru din cinci executivi \u00een\u0163eleg c\u0103 nu pot fi imuni la transformarea digital\u0103. A\u015fadar, au \u00eenceput s\u0103 dezvolte solu\u0163ii. Ce lipse\u015fte \u00een aceast\u0103 pia\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei este o legisla\u0163ie solid\u0103. (…) Genera\u0163iile noi au nevoie de banking, dar nu au nevoie de b\u0103nci. Poate nu este ceva nou, oameni precum Bill Gates au spus c\u0103 b\u0103ncile ar putea deveni inutile la un moment dat. Eu a\u015f schimba pu\u0163in ideea \u015fi a\u015f spune c\u0103 banca tradi\u0163ional\u0103 ar putea s\u0103 nu mai fie util\u0103. Nu cred c\u0103 unele companii, precum Facebook \u015fi Google, vor deveni b\u0103nci. Cred c\u0103 ele vor oferi servicii financiare, dar nu pot deveni b\u0103nci \u00een sine\u201d, explic\u0103 Szalai.
\nDar pentru a merge \u00eenainte cu digitalizarea, o banc\u0103 nu poate avea doar un departament mic cu care s\u0103 conduc\u0103 transformarea. Robert Anghel, care conduce divizia de digital banking \u00een cadrul ING, crede c\u0103 toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 fac\u0103 digital \u00eentr-o banc\u0103 pentru o transformare mai abil\u0103. Mai mult, el crede c\u0103 viitorul serviciilor prin intermediul platformelor este aici, \u00eenc\u00e2t banca olandez\u0103 acord\u0103 deja \u00een Rom\u00e2nia un num\u0103r ridicat de credite prin intermediul aplica\u0163iei de mobil.
\n\u201eToat\u0103 lumea trebuie s\u0103 fac\u0103 digital \u00eentr-o banc\u0103. Nu trebuie s\u0103 existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am for\u0163at \u00eentreaga organiza\u0163ie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 digital, nu am l\u0103sat acest lucru doar \u00een sarcina unui laborator digital. Oricine din banc\u0103 trebuie s\u0103 \u015ftie s\u0103 rezolve orice problem\u0103 pe care un client digital o poate avea. Clien\u0163ii a\u015fteapt\u0103 servicii digitale, iar responsabilitatea b\u0103ncilor este s\u0103 accelereze schimbarea \u015fi s\u0103 serveasc\u0103 vitez\u0103. Vorbim despre faptul c\u0103 \u00een viitor vom da credite complet digital. \u00cen ING lucrul acesta deja se \u00eent\u00e2mpl\u0103, 20% din credite se dau exclusiv online. \u00centrebarea de acum \u00eenainte este cum reu\u015fim s\u0103 rezolv\u0103m ecua\u0163ia dintre c\u00e2t de digital \u015fi c\u00e2t de simplu \u015fi c\u00e2t de uman \u015fi c\u00e2t de prietenos aducem valoare ad\u0103ugat\u0103 pentru clien\u0163i. (…) Robo\u0163ii \u015fi chatbo\u0163ii sunt una dintre componentele viitorului\u201d, mai spune executivul de la ING.
\nAstfel, o banc\u0103 a viitorului nu poate exista f\u0103r\u0103 solu\u0163iile viitorului, care dincolo de algoritmi de scoring folosi\u0163i \u2013 care pot utiliza \u00een procesul de calcul \u015fi instrumente de tip voice analytics pentru a-\u015fi defini clientul \u2013 se rezum\u0103 la solu\u0163ii de tip chatbot \u015fi inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103.
\n\u201eCred c\u0103 banca viitorului, cel pu\u0163in \u00een zona de retail, va fi o banc\u0103 operat\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103, de chatbo\u0163i. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor disp\u0103rea bancherii, pentru c\u0103 cineva trebuie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, \u00eens\u0103 eu am mult mai mult\u0103 \u00eencredere \u00eentr-un robot bine educat dec\u00e2t \u00eentr-un agent. Un chatbot se autoeduc\u0103 permanent, devine tot mai de\u015ftept, dar totodat\u0103 \u015fi mai uman. S\u0103 nu ne speriem c\u0103 ne g\u00e2ndim la ni\u015fte chatbo\u0163i ca la ni\u015fte oameni reci care nu \u00een\u0163eleg nuan\u0163e. Chatbo\u0163ii devin din ce \u00een ce mai umani \u015fi \u00een\u0163eleg tot consensul discursului\u201d, noteaz\u0103 Liviu Dr\u0103gan, fondator al companiei Druid, care dezvolt\u0103 \u015fi promoveaz\u0103 sisteme de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 \u015fi de chatbo\u0163i.<\/p>\n
\nCealalt\u0103 Rom\u00e2nie
\nLa polul opus, dincolo de ora\u015fele mari, dincolo de cl\u0103dirile de birouri \u015fi de supermarketurile unde corporati\u015ftii, \u015fi nu numai, \u00ee\u015fi pl\u0103tesc avocadoul cu ajutorul unui smartwatch, exist\u0103 cealalt\u0103 Rom\u00e2nie \u2013 acea parte a \u0163\u0103rii \u00een care oamenii nu au acces la servicii financiare de niciun fel. \u00cen timp ce toat\u0103 lumea se bucur\u0103 de intrarea Apple Pay \u00een Rom\u00e2nia \u015fi de zecile de mii de clien\u0163i \u00eenrola\u0163i \u00een primele zile, incluziunea financiar\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 un subiect sensibil \u00een exteriorul \u201ebulei\u201d tehnologizate.
\n\u201eNoi lucr\u0103m \u00een mai multe grupuri de voluntari ca s\u0103 cre\u015ftem intermedierea financiar\u0103. Un lucru foarte real este existen\u0163a unei p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei care nu are acces la servicii bancare, nu a v\u0103zut niciodat\u0103 un card. Sunt zone \u00een care trebuie realizate investi\u0163ii \u00een bancomate \u015fi POS-uri. S\u0103 achizi\u0163ionezi sau s\u0103 \u00eenchiriezi un POS este probabil ceva ce nu \u00ee\u0163i po\u0163i permite \u00een anumite locuri c\u00e2nd e\u015fti un comerciant mai mic, spre exemplu. Exist\u0103 \u015fi aceast\u0103 parte a realit\u0103\u0163ii \u015fi este un drum laborios, care ne va lua c\u00e2\u0163iva ani. Exist\u0103 cealalt\u0103 parte a realit\u0103\u0163ii, a corporati\u015ftilor care beau cafea de la Starbucks, merg pe trotinete, folosesc Revolut \u015fi Apple Pay, iar ei vor servicii c\u00e2t mai digitale, nu mai vor s\u0103 mearg\u0103 la sucursal\u0103, ci vor un bancher personal\u201d, spune Alexandra Smedoiu.
\nNivelul intemedierii financiare a sc\u0103zut de la un nivel record de peste 40% \u00een 2008 la doar 24% \u00een prezent, \u00eens\u0103 aceasta nu ar trebui s\u0103 fie doar problema b\u0103ncilor, ci a \u00eentregului sistem financiar, apreciaz\u0103 Sergiu Oprescu, pre\u015fedintele Alpha Bank.
\n\u201eNoi am plecat de la o intermediere financiar\u0103 de peste 40% \u00een 2008, iar acum suntem la 24%. (…) Din p\u0103cate nu am v\u0103zut acest subiect abordat dec\u00e2t de b\u0103nci \u015fi de pres\u0103. Nu am v\u0103zut la masa \u00een care se va rezolva de fapt problema intermedierii financiare anumite elemente. Trebuie s\u0103 st\u0103m la mas\u0103 cu guvernul, cu BNR \u015fi cu celelalte pie\u0163e financiare, pentru c\u0103 nu este doar o problem\u0103 a sistemului bancar, ci a \u00eentregului sistem financiar\u201d, spune Sergiu Oprescu.
\nAceea\u015fi ambi\u0163ie o sus\u0163ine \u015fi BCR, a doua cea mai mare banc\u0103 de pe pia\u0163a local\u0103, care consider\u0103 c\u0103 segmentul de popula\u0163ie nebancarizat reprezint\u0103 principala pia\u0163a pentru juc\u0103torii din industria bancar.
\n\u201eIdeea nu este s\u0103 r\u0103m\u00e2nem la cei 60% din popula\u0163ie care au un cont bancar sau cei 30% care au un anumit salariu lunar, ci trebuie s\u0103 facem banking pentru 100%, s\u0103 oferim oportunitatea de a fi banca\u00adrizat, finan\u0163at, de a intra \u00eentr-un marketplace, pentru oricine vine la tine \u2013 din Cisn\u0103die \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Tulcea\u201d, spune Ionu\u0163 Stanimir, director executiv marketing & comunicare la BCR.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen timp ce oamenii \u00eenc\u0103 se obi\u015fnuiesc cu ideea de fintech, companiile de tehnologie introduc deja pe pia\u0163\u0103 un nou concept: techfin.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[236,7267,4126,201,9734,485,11056,14862,6266,60,80,15,204,19707],"class_list":["post-173989","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca","tag-banci","tag-clienti","tag-companii","tag-concept","tag-credite","tag-financiar","tag-introducere","tag-oameni","tag-piata","tag-refuz","tag-servicii","tag-tehnologie","tag-timp"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/173989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=173989"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/173989\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=173989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=173989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=173989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}