\nEvenimentul a avut loc la Universitatea Politehnica Bucure\u015fti, pe Esplanada Bibliotecii Centrale, cu participarea reprezentan\u0163ilor din partea Guvernului Rom\u00e2niei, corpului diplomatic, mediului academic \u015fi de cercetare, industriei rom\u00e2ne \u015fi societ\u0103\u0163ii civile.<\/p>\n
\nAu luat cuv\u00e2ntul prof. univ. dr. ing Mihnea Costoiu, rector al Universit\u0103\u0163ii Politehnica Bucure\u015fti, dr. fiz. Marius-Ioan Piso, pre\u015fedintele Agen\u0163iei Spa\u0163iale Rom\u00e2ne (ROSA), Merry Miller, consilier pentru Afaceri Publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucure\u015fti, dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu, singurul rom\u00e2n care a mers \u00een cosmos, \u015fi conf. dr. ing. Octavian Thor Pleter, decan al Facult\u0103\u0163ii de Inginerie Aerospa\u0163ial\u0103, UPB.<\/p>\n
\nDup\u0103 alocu\u0163iuni, a fost dezvelit\u0103 placa aniversar\u0103 care \u00eei \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe cei trei membri ai echipajului misiunii Apollo 11: comandantul Neil Armstrong, Edwin Aldrin, pilot al modului lunar, \u015fi Michael Collins, care a r\u0103mas \u00een modulul de comand\u0103, pe orbita lunar\u0103. Placa va r\u0103m\u00e2ne expus\u0103 \u00een campusul UPB, l\u00e2ng\u0103 Esplanada Bibliotecii Centrale.<\/p>\n
\nPe 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care a p\u0103\u015fit pe Lun\u0103, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11 de la Centrul Spa\u0163ial Kennedy din SUA. Modul lunar a aselenizat la ora 20.17.40 UTC, \u00een zona numit\u0103 Mare Tranquillitatis. Neil Armstrong a cobor\u00e2t pe suprafa\u0163a lunar\u0103 \u015fase ore \u015fi jum\u0103tate mai t\u00e2rziu, sub privirile a aproximativ 600 de milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: “Un pas mic pentru om, un salt uria\u015f pentru omenire”. Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, dup\u0103 c\u00e2teva minute, cel de-al doilea om care a p\u0103\u015fit pe Lun\u0103.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, pe Lun\u0103 au fost doar 12 astronau\u0163i, cel mai recent \u00een anul 1972. Programul Artemis, coordonat de NASA \u00een colaborare cu o serie de parteneri interna\u0163ionali, printre care \u015fi Agen\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 European\u0103 (ESA), din care Rom\u00e2nia face parte ca Stat Membru, \u00ee\u015fi propune s\u0103 schimbe acest lucru p\u00e2n\u0103 \u00een 2024. Aceasta este data planificat\u0103 pentru aselenizarea Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului \u015fi prima femeie ce va p\u0103\u015fi pe satelitul natural al P\u0103m\u00e2ntului. Programul Artemis \u00ee\u015fi propune, de asemenea, s\u0103 deschid\u0103 calea unei prezen\u0163e umane pe termen lung pe Lun\u0103 \u015fi posibilitatea de exploatare comercial\u0103 a acesteia, inclusiv prin zboruri private.<\/p>\n
\n\u00cen acest context, Rom\u00e2nia ar putea fi unul dintre partenerii importan\u0163i ai efortului interna\u0163ional de explorare pa\u015fnic\u0103 a spa\u0163iului, contribu\u0163ia sa fiind deja una semnificativ\u0103. Din 2014, Rom\u00e2nia este unul dintre membrii europeni implica\u0163i \u00een programul Sta\u0163iei Spa\u0163iale Interna\u0163ionale, \u00eempreun\u0103 cu parteneri precum Statele Unite, Canada, Rusia \u015fi Japonia. Una dintre specializ\u0103rile de ni\u015f\u0103 ale Rom\u00e2niei este lansarea de nano-sateli\u0163i \u00een forma\u0163ie de pe ISS, o zon\u0103 care va deveni din ce \u00een ce mai important\u0103 din punct de vedere comercial, datorit\u0103 numeroaselor sale aplica\u0163ii terestre \u015fi spa\u0163iale.<\/p>\n