\nJurnali\u015ftii BBC atrag aten\u0163ia \u00eentr-un articol vast despre faptul c\u0103 travers\u0103m o er\u0103 de aur din punctul de vedere al nivelului de inteligen\u0163\u0103 atins de rasa uman\u0103. Potrivit lor, din momentul \u00een care testul de inteligen\u0163\u0103 IQ a fost inventat, scorurile au crescut constant.
\nChiar \u015fi inteligen\u0163a medie a persoanelor din prezent ar reprezenta inteligen\u0163a unui geniu comparativ cu cineva n\u0103scut \u00een 1919 – acest fenomen este cauzat, potrivit oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, de efectul Flynn.<\/p>\n
\nPotrivit BBC, cele mai recente dovezi arat\u0103 c\u0103 acest trend al inteligen\u0163ei umane \u00een cre\u015ftere s-ar putea s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 de acum \u00eencolo – ar putea fi chiar inversat – \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 am trecut deja de punctul maxim la care ar putea ajunge intelectul uman. Ce ar putea \u00eensemna dac\u0103 acest lucru este adev\u0103rat? \u00cen articol, se indic\u0103 modul \u00een care a evoluat inteligen\u0163a uman\u0103. \u00cen Antichitate, creierul oamenilor avea doar 400 de centimetri cubi – reprezent\u00e2nd o treime din creierul oamenilor din prezent. Creierul uman consum\u0103 \u00een prezent 20% din energia corpului, astfel c\u0103 creierele noastre mai mari necesit\u0103 mai multe calorii.
\nExist\u0103 mai multe explica\u0163ii pentru aceast\u0103 evolu\u0163ie, dar cele mai multe dintre ele se refer\u0103 la cre\u015fterea cerin\u0163elor cognitive legate de traiul \u00eentr-un grup.<\/p>\n
\n
\n\u00centr-o activitate de grup precum v\u00e2n\u0103toarea, trebuie s\u0103 fii capabil s\u0103 urm\u0103re\u015fti ceea ce face fiecare membru, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00ee\u0163i coordonezi propriile activit\u0103\u0163i.Pentru oamenii prezentului, lipsa \u00een\u0163elegerii \u00een societate cauzeaz\u0103 disconfort; pentru str\u0103mo\u015fii no\u015ftri era o chestiune de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte. \u00cen urm\u0103 cu aproximati 400.000 de ani, creierul str\u0103mo\u015filor cunoscu\u0163i sub numele de \u201eHomo heidelbergensis\u201d ajunsese la 1.200 de centrimetri cubi, fiind doar cu pu\u0163in mai mic dec\u00e2t creierul oamenilor moderni, care au \u00een jur de 1.300 de centimetri cubi.
\nC\u00e2nd str\u0103mo\u015fii no\u015ftri au p\u0103r\u0103sit Africa, \u00een urm\u0103 cu 70.000 de ani, erau suficient de de\u015ftep\u0163i s\u0103 se adapteze vie\u0163ii \u00een orice col\u0163 al planetei.<\/p>\n
\nTestul de inteligen\u0163\u0103 IQ a fost inventat \u00een urm\u0103 cu doar 100 de ani. Succesul acestor teste se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 multe dintre abilit\u0103\u0163ile cognitive ale oamenilor sunt corelate. Astfel, abilitatea de recunoa\u015ftere a tiparelor, de pild\u0103, se leag\u0103 de abilit\u0103\u0163ile matematice, al\u0103turi de altele – din acest motiv, IQ-ul este g\u00e2ndit ca o modalitate de a reflecta \u201einteligen\u0163a general\u0103\u201d – un fel de a sublinia puterea creierului uman.
\nTestele de IQ, chiar dac\u0103 nu reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 perfect\u0103 a inteligen\u0163ei, pot indica c\u00e2t de repede poate, de pild\u0103, un angajat s\u0103 preia noi abilit\u0103\u0163i la locul s\u0103u de munc\u0103 sau pot s\u0103 prezic\u0103 performan\u0163a academic\u0103.<\/p>\n
\nCre\u015fterea nivelului de inteligen\u0163\u0103 IQ pare s\u0103 fi \u00eenceput la \u00eenceputul secolului XX, dar relativ recent psihologii au \u00eenceput s\u0103 acorde o aten\u0163ie mai mare fenomenului. Asta din cauz\u0103 c\u0103 scorurile IQ sunt standardizate – acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dup\u0103 ce oamenii fac testul, mediana popula\u0163iei r\u0103m\u00e2ne 100. Acest lucru permite compara\u0163ia \u00eentre persoane care au f\u0103cut diferite forme ale testului, dar dac\u0103 nu sunt analizate sursele datelor, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu pot fi observate diferen\u0163ele \u00eentre genera\u0163ii.Cercet\u0103torul James Flynn s-a uitat la scorurile \u00eenregistrate pe parcursul secolului trecut \u015fi a descoperit o cre\u015ftere constant\u0103 – echivalentul a aproximativ trei puncte pe deceniu. \u00cen prezent, acest nivel a urcat la 30 de procente \u00een anumite \u0163\u0103ri. Cauza efectului Flynn reprezint\u0103 \u00een continuare un motiv de dezbatere care se leag\u0103 de multiplii factori de mediu, mai degrab\u0103 dec\u00e2t a unui schimb \u00een genetica oamenilor prezentului.
\nCel mai relevant exemplu este poate al schimb\u0103rii \u00een \u00een\u0103l\u0163ime: suntem cu 11 cm mai \u00eenal\u0163i \u00een prezent dec\u00e2t \u00een secolul al XIX-lea, de pild\u0103, dar acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 genele noastre au suferit modific\u0103ri, ci c\u0103 s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103, per ansamblu, s-a schimbat.<\/p>\n
Societ\u0103\u0163ile \u00een care tr\u0103im au trecut prin schimb\u0103ri enorme din punctul de vedere al mediilor \u00een care se dezvolt\u0103 intelectul uman, care ar putea antrena g\u00e2ndirea abstract\u0103 \u015fi ra\u0163ionalizarea de la v\u00e2rste foarte fragede.\u00cen educa\u0163ie, de pild\u0103, majoritatea copiilor sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een termeni de categorii abstracte – dac\u0103 animalele sunt mamifere sau reptile. De asemenea, ne concentr\u0103m din ce \u00een ce mai mult pe lucruri abstrace pentru a face fa\u0163\u0103 tehnologiilor moderne.G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 de pild\u0103 la un computer \u015fi la toate simbolurile pe care trebuie s\u0103 le recunoa\u015fte\u0163i \u015fi folosi\u0163i pentru a face chiar \u015fi cea mai u\u015foar\u0103 sarcin\u0103. Genul acesta de aspecte au permis oamenilor s\u0103 cultive abilit\u0103\u0163ile necesare pentru a se descurca \u00eentr-un test de IQ, potrivit BBC.<\/p>\n
\nSe pare \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 dovezi care indic\u0103 faptul c\u0103 evolu\u0163ia intelectului uman s-a sf\u00e2r\u015fit – cu o stagnare a IQ-ului \u015fi chiar \u015fi un regres al acestuia.Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i la Finlanda, Norvegia sau Danemarca, ve\u0163i observa faptul c\u0103 punctul de inflexiune ar fi ap\u0103rut la mijlocul anilor ’90, dup\u0103 ce IQ-ul mediu a sc\u0103zut cu 0,2% \u00eentr-un an. Acest lucru s-ar cuantifica \u00eentr-o diferen\u0163\u0103 de \u015fapte puncte \u00eentre genera\u0163ii.
\nUnul dintre motive s-ar putea lega de faptul c\u0103 educa\u0163ia a devenit mai pu\u0163in stimulatoare dec\u00e2t a fost c\u00e2ndva sau – cel pu\u0163in – nu a \u0163intit acelea\u015fi abilit\u0103\u0163i ale oamenilor. C\u00e2teva teste IQ se axau pe aritmetic\u0103 – \u00een prezent \u00eens\u0103, din ce \u00een ce mai mul\u0163i elevi folosesc calculatoarele.<\/p>\n
\nDavid Robson, al c\u0103rui articol publicat de BBC are la baz\u0103 parte din cercetarea \u201eThe Intelligence Trap: Why Smart People Make Dumb Mistakes\u201d (Capcana inteligen\u0163ei: de ce fac oamenii de\u015ftep\u0163i gre\u015feli proste\u015fti), concluzioneaz\u0103: \u201eSc\u0103derea temporar\u0103 a scorurilor de IQ nu trebuie s\u0103 reprezinte sf\u00e2r\u015fitul erei de aur a inteligen\u0163ei, dar este \u00eenceputul acestui sf\u00e2r\u015fit\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Jurnali\u015ftii BBC atrag aten\u0163ia \u00eentr-un articol vast despre faptul c\u0103 travers\u0103m o er\u0103 de aur din punctul de vedere al nivelului de inteligen\u0163\u0103 atins de rasa uman\u0103. Potrivit lor, din momentul \u00een care testul de inteligen\u0163\u0103 IQ a fost inventat, scorurile au crescut constant. Chiar \u015fi inteligen\u0163a medie a persoanelor din prezent ar reprezenta inteligen\u0163a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[34953,32901,16320,246,449,4132,8686,6266,80,6,464],"class_list":["post-173879","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-abilitati","tag-articol","tag-bbc","tag-crestere","tag-inteligenta","tag-iq","tag-maxim","tag-oameni","tag-refuz","tag-test","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/173879","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=173879"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/173879\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=173879"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=173879"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=173879"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}