In aceste conditii (si in ipoteza unui singur tur de scrutin
\npentru alegerea presedintelui), Mircea Geoana ramane in continuare
\navantajat de faptul ca preopinentii sai trebuie sa isi dispute
\nacelasi culoar de concurs.<\/p>\n
De fapt, daca isi mentin decizia de a candida – in tandem sau
\nseparat – Miron Mitrea si Cristian Diaconescu par condamnati la
\npozitia a treia; Mircea Geoana poate beneficia de sprijinul lui
\nViorel Hrebenciuc si al lui Marian Vanghelie, cunoscuti pentru
\ncapacitatea de a stimula filialele. Adrian Nastase, de cealalta
\nparte, mizeaza pe greutatea unui tandem simbolic cu Ion Iliescu,
\ncare si-a si anuntat public sustinerea pentru proiectul fostului
\nsau emul. Interesant este insa ca Nastase a anuntat ca se va
\nprezenta la congres cerand votul colegilor doar pentru a gira din
\npozitia de presedinte innoirea garniturii de lideri ai
\npartidului.<\/p>\n
Presedintele Consiliului National a anuntat ca nu se va implica in
\nviitoarele infruntari electorale din postura de candidat,
\npromitandu-i astfel indirect si lui Cristian Diaconescu cale libera
\npentru realizarea unor eventuale ambitii in acest sens. Insa lui
\nAdrian Nastase ii va fi destul de greu sa convinga colegii ca le
\nmerita sustinerea, mai ales dupa scandalurile de coruptie in care a
\nfost implicat, dar si din cauza autoritarismului care a marcat
\nrelatiile dintre centru si filiale in perioada cand PSD era condus
\nde el.<\/p>\n
Din acest punct de vedere, al spatiului de manevra pe care
\nurmatorul lider l-ar lasa filialelor, Mircea Geoana pare din nou
\navantajat, dupa experienta ultimilor cinci ani. Dar, pe de alta
\nparte, actualul presedinte al PSD nu are o experienta prea placuta
\ncu cursele in care a plecat din pozitia de castigator.<\/p>\n
\nPE SCURT <\/p>\n <\/p>\n Dupa cum stiti, BCE defineste stabilitatea preturilor (care este de Il consideram rezonabil”, a comentat Mugur Isarescu) si, in mult Concluziile preliminare ale Consiliului National al PSD aratau ca lupta pentru conducerea partidului urmeaza sa se dea la apropiatul congres intre doi pretendenti care candideaza individual – Adrian Nastase si Mircea Geoana – si doi grupati in tandem, Miron Mitrea si Cristian Diaconescu.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7133],"tags":[7684,15262,13567,15101,7507,13722,13625,7528,282,14940],"class_list":["post-17372","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politic","tag-alegeri","tag-diaconescu","tag-geoana","tag-haiti","tag-italia","tag-mitrea","tag-nastase","tag-politic","tag-psd","tag-silvio-berlusconi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17372","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17372"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17372\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37331,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17372\/revisions\/37331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17372"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17372"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17372"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/strong><\/p>\n\n
\nSa vina scutul. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a acceptat
\nsolicitarea presedintelui american Barrack Obama de amplasare a
\nunor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei.
\nPotrivit presedintelui Traian Basescu, scutul va deveni operational
\ndin 2015 si nu constituie o amenintare la adresa intereselor
\nRusiei. Colaborarea Romaniei la proiect presupune amplasarea unor
\nstatii terestre de interceptare, ceea ce va asigura protejarea
\nintegrala a teritoriului tarii, spre deosebire de varianta
\nanterioara a scutului – unde Cehia si Polonia detineau rolurile
\nprincipale – in care doar o parte din vestul Romaniei era acoperita
\nde actiunea scutului.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nDe fapt Silvio era cu noi. Mafia a investit puternic in proiectul
\nimobiliar Milano 2 din anii ’70, care l-a propulsat pe actualul
\npremier italian Silvio Berlusconi in categoria celor mai bogati
\noameni ai Italiei. Acuzatiile ca proiectul a fost finantat de Cosa
\nNostra din Sicilia au fost facute intr-un tribunal din Palermo de
\ncatre Massimo Ciancimino, fiul sefului mafiot care a fost apropiat
\nde “seful sefilor” ai mafiei siciliene, Bernardo Provenzano.
\nCiancimino a sustinut la tribunal ca tatal sau, Vito Ciancimino,
\nalaturi de doi alti mafioti cu legaturi in constructii, au investit
\n“bani murdari” prin companii-paravan in proiec\u00actul imobiliar
\ndezvoltat de Berlusconi la marginea Milanului. Avocatul lui
\nBerlusconi, Niccolo Ghedini, a respins categoric afirmatiile si a
\nspus ca il va da in judecata pe Massimo Ciancimino pentru
\ndefaimare.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nCel putin 200.000. Guvernul haitian a anuntat ca peste 200.000 de
\noameni si-au pierdut viata in cutremurul care a lovit luna trecuta
\ncapitala Port-au-Prince, cu 50.000 mai mult decat estimarea
\ninitiala. Potrivit premierului Jean-Max Bellerive, aceste date nu
\ninclud persoanele aflate inca sub daramaturi sau victimele
\ningropate de propriile familii. Primul-ministru haitian a afirmat
\nca peste 300.000 de persoane au fost ranite, 250.000 de case au
\nfost distruse, iar peste un milion de haitieni au ramas fara
\nadapost in urma seismului de magnitudine 7 pe scara Richter, care a
\nlovit la 12 ianuarie statul din Caraibe.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\nDelicata balanta. Dupa o noua reducere, la 7%, a dobanzii de
\npolitica monetara, a doua de la inceputul anului si care a atras in
\ngeneral aprecieri pozitive din partea comentatorilor, guvernatorul
\nBNR a iesit la rampa ca sa prezinte noul raport asupra inflatiei si
\nsa faca predictii asupra sanselor de reluare a creditarii bancare
\npentru economia reala in urmatoarele luni. Surpriza cea mare a fost
\nmodificarea prognozei de inflatie pentru 2010, de la 2,6% la 3,5%,
\nchiar daca estimarea pentru 2011 este optimista (2,7%) – intrucat
\ntoate opiniile ca BNR isi poate permite acum sa taie dobanda, chiar
\nmai agresiv si mai devreme decat a facut-o pana acum, se intemeiau
\npe premisa ca efectele crizei vor tine si anul acesta inflatia la
\nun nivel redus. “Nu trebuie sa ne temem de inflatie, ci de marimea
\nei.<\/p>\n
\nfapt si mandatul acestei institutii) ca fiind reprezentata de o
\ninflatie anuala mai mica de 2%, dar apropiata de 2%. Extrapoland,
\nam putea spune ca aceasta ar trebui sa fie si tinta Romaniei pe
\ntermen mediu, in vederea convergentei la zona euro”, declara recent
\npentru BUSINESS Magazin Ovidiu Dumitrescu, manager pentru piete de
\ncapital in cadrul OTP Bank Romania. Tot stabilitatea preturilor, in
\nforma tintirii inflatiei, este si mandatul BNR insa, astfel incat
\nse pune problema in ce masura va mai fi dispusa autoritatea
\nmonetara la noi reduceri de dobanda, cu scopul de a stimula
\nactivitatea de credit, din moment ce considera ca presiunea asupra
\npreturilor a crescut ori va creste. Deocamdata, in afara de ceea ce
\ns-a intamplat pana acum (modificarea accizelor la tigari si
\nreluarea scumpirii petrolului), raportul asupra inflatiei enumera
\nputini factori de risc pentru viitor – evolutia crizei pe plan
\nextern (dar cu efect negativ previzibil doar pe termen lung),
\nconduita politicii fiscale (“un buget cu un deficit de 5,9% din PIB
\nnu poate fi salutat de o banca centrala.<\/p>\n
\nmai mica masura, dinamica preturilor volatile ale marfurilor
\nalimentare. Cat despre sansele de reluare a creditarii,
\nguvernatorul apreciaza ca bancile vor avea nevoie de un interval de
\nacomodare pentru ajustarea dobanzilor. “Nu trebuie sa imbrancim
\nbancile in reluarea procesului de creditare pe alte baze decat
\nsanatoase”, a spus Isarescu, subliniind evidenta; in acelasi
\ncontext, guvernatorul a dat de inteles ca viitoarele masuri de
\npolitica monetara vor urma tot o strategie a pasilor marunti, de
\ngenul “vazand si facand”, fiind asadar excluse salturi
\nspectaculoase ale dobanzii.<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"