Ultimii cinci ani, din istoria de 15 ani a Bursei de Valori
\nBucuresti, au fost dominati de o maniera categorica de cele cinci
\nsocietati de investitii financiare (SIF), si totul a inceput cu
\nridicarea in 2005 a pragului maxim de detinere de la 0,1% la
\n1%.<\/p>\n
Aceasta decizie a transformat aproape peste noapte SIF-urile in
\nvedetele Bursei, in conditiile in care, desi dispuneau de active
\nfoarte valoroase, erau un fel de fruct oprit pentru marii
\ninvestitori din cauza ca pragul de 0,1% nu le permitea acestora sa
\nplaseze sume mari, de ordinul milioanelor de euro.<\/p>\n
O noua majorare a pragului de detinere, de aceasta data de la 1%
\nla 5%, ar duce jocul la un alt nivel si ar face din actiunile
\nSIF-urilor una dintre principalele tinte din regiune, cu conditia
\nca pietele sa-si continue revenirea. Explicatia e simpla: daca la
\n1% investitorii puteau sa investeasca sume relativ mari intr-un
\nportofoliu valoros, care a fost aproape permanent subevaluat pe
\nBursa in ultimii ani, la 5% investitorii mari vor putea sa aiba si
\nun oarecare control asupra acestui portofoliu, care valoreaza circa
\n1,76 miliarde de euro, sa se implice in administrarea lui si sa
\nincerce sa obtina profituri mai mari decat pana acum.<\/p>\n
“Ridicarea pragului la 5% ar putea fi un nou catalizator pentru
\nSIF-uri, dar asta mai depinde de un lucru, respectiv rezolvarea
\nchestiunii privind votul concertat. Fondurile de investitii straine
\nnu vor sa auda de SIF-uri pana ce nu se rezolva aceasta problema,
\ndupa ce au investit bani in SIF-uri, iar drepturile le-au fost
\nincalcate”, explica Laurentiu Floroiu, director de operatiuni la
\nfirma de brokeraj EFG Eurobank Securities, una dintre cele mai mari
\nde pe piata locala.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Asta explica agitatia tot mai mare de pe Bursa pe masura ce
\nprocesul legislativ de ridicare a pragului de detinere se apropie
\nde final, dar si decuplarea pentru moment a pietei locale de cea
\namericana.<\/p>\n
De la 11 noiembrie 2009, cand Senatul a aprobat proiectul de
\nlege privind majorarea pragului de la 1% la 5% pasandu-l apoi catre
\nCamera Deputatilor, indicele BET-FI, care urmareste evolutia
\nactiunilor celor cinci SIF, a crescut cu aproape 40%. |n acelasi
\ninterval, indicele tuturor celorlalte actiuni de pe Bursa, BET-C, a
\ncastigat abia 9%, iar indicele american S&P 500 a stagnat
\n(calculele sunt realizate pe baza cotatiilor de miercuri 3
\nfebruarie).<\/p>\n
Decizia Parlamentului, din iulie 2005, a permis oricarui
\ninvestitor sa cumpere pana la 1% din actiunile unei SIF, facand
\ncele cinci companii mai atractive pentru investitorii mari, de
\ngenul fondurilor de investitii straine, care ar fi vrut sa intre la
\ncumparare pe piata romaneasca, dar nu prea aveau ce cumpara la acel
\nmoment, cu exceptia actiunilor Petrom, BRD sau ale Bancii
\nTransilvania, ceva mai lichide.<\/p>\n
La sfarsitul lui 2005 a venit si privatizarea BCR, care a scos
\nla iveala adevarata dimensiune a SIF-urilor, dand o valoare celei
\nmai mari participatii din portofoliile acestora – pachetul de 6% pe
\ncare fiecare dintre ele il detine la cea mai mare banca din
\nRomania.<\/p>\n
Acela a fost momentul cand ochii tuturor investitorilor s-au
\nintors catre SIF-uri, iar SIF-urile i-au rasplatit. |n doi ani,
\nindicele BET-FI s-a triplat (de la 30.000 de puncte in iulie 2005
\nla 90.000 de puncte in iulie 2007) beneficiind de cresterea
\neconomica si de explozia sistemului bancar.<\/p>\n
Efectul s-a rasfrant si la nivelul pietei, SIF-urile actionand
\nca o ancora pentru investitori. Valoarea tranzactiilor cu actiuni a
\ncrescut spectaculos, de la 2,4 mld. lei in 2004 la 7,8 mld. lei in
\n2005 si 13,8 mld. lei in 2007, an marcat si de intrarea Romaniei in
\nUniunea Europeana. SIF-urile au contribuit insa in fiecare an cu
\naproape 50% la tranzactiile de pe Bursa.<\/p>\n
In comparatie, in primii cinci ani de la listarea SIF-urilor pe
\nBursa (1999-2004) acestea nu au depasit 25% din valoarea totala a
\ntranzactiilor din piata.<\/p>\n
Un alt exemplu sunt tranzactiile de pe Bursa, care au variat
\nfoarte putin din 2000 pana in 2004, situandu-se in intervalul
\n500.000-700.000 pentru ca in 2005 sa urce spectaculos la aproape
\n1,2 milioane, nivel de la care nu au mai crescut spectaculos.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Explozia SIF-urilor nu s-a datorat insa doar portofoliului
\nvaloros ci si faptului ca actionariatul acestora era extrem de
\ndispersat din cauza pragului de 0,1%, teoretic free-float-ul, adica
\nactiunile liber tranzactionabile in piata, fiind de 100%. Cu
\naproape 9 milioane de actionari fiecare, SIF-urile raman companiile
\ncu cel mai dispersat actionariat de pe Bursa, iar circa 20-30% din
\nactiunile fiecarei SIF sunt blocate la “cuponari”, adica milioanele
\nde persoane care au primit in anii ’90 cupoane de la Guvernul
\nVacaroiu in cadrul programului de privatizare in masa. Cu toate
\nacestea, unii brokeri cred ca cresterea puternica a pietei in 2005,
\nodata cu ridicarea pragului de la SIF-uri a fost o coincidenta. “|n
\n2005 a crescut lichiditatea si pe BRD si pe Petrom. Cred ca pe
\ntermen scurt este mult mai important contextul economic decat
\nridicarea pragului, care ar produce o euforie pe moment dar
\nefectele vor incepe sa se vada dupa cel putin un an”, spune Nicolae
\nGhergus, presedintele firmei de brokeraj Confident Invest.<\/p>\n
Cu toate astea, la inceputul anului majoritatea brokerilor si
\nmanagerilor de fonduri de investitii au indicat SIF-urile ca avand
\ncel mai mare potential de crestere anul acesta, cu conditia ca
\npragul de detinere sa fie majorat. Majorarea ar ridica mult miza pe
\nSIF-uri. Investitorii mari, care pana acum nu aveau niciun cuvant
\nde spus in felul in care aceste companii sunt administrate, desi
\naveau investitii milioane de euro, vor incerca sa dobandeasca o
\ninfluenta mai mare prin acumularea unor participatii mai mari.<\/p>\n
Deja au aparut indicii in acest sens prin concilierea incercata
\nde presedintele SIF Banat-Crisana, Ioan Cuzman, cu grupul de
\ninvestitori de la Banca Transilvania, condus de Horia Ciorcila,
\ncare ar detine circa 17% din actiunile SIF, potrivit raportarilor
\ndin aprilie 2009. Cuzman a cedat trei locuri in Consiliul de
\nAdministratie pentru a stinge litigiile declansate de actionarii
\ndin grupul lui Ciorcila in urma adunarii generale a actionarilor de
\nanul trecut, cand drepturile de vot ale acestora au fost suspendate
\npe motiv ca ar fi actionat in mod concertat.<\/p>\n
De altfel, tocmai evenimentele de la acea AGA, au determinat
\ninitiativa senatorului PD-L Ovidiu Marian de eliminare a pragului
\nde detinere. |n Senat, proiectul a fost amendat, fiind adoptata
\nmajorarea pragului de la 1% la 5%. Chiar si cu prag de 5%, mai
\nmulti investitori pot prelua controlul asupra unei SIF si-si pot
\nimpune propria viziune.<\/p>\n
|n plus, la 5%, un investitor mare va putea plasa circa 11
\nmilioane de euro intr-un SIF, fata de cel mult 2,5 milioane de euro
\nin acest moment, avand in acelasi timp certitudinea ca poate vinde
\ntot in cateva zile. Nicio alta actiune de pe Bursa nu ofera in
\nprezent aceasta posibilitate.<\/p>\n
Luand in calcul si faptul ca actiunile SIF sunt abia la o treime
\ndin nivelurile record atinse in 2007, iar preturile de pe Bursa
\nsunt cu 40-50% mai mici decat valoarea activelor nete, cursa pentru
\nacumularea a cat mai multe actiuni ar putea determina o noua
\nexplozie a acestora.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ridicarea in 2005 a pragului de detinere la SIF a transformat cele cinci companii financiare in vedete incontestabile ale Bursei de la Bucuresti, fiind in acelasi timp catalizatorul primei explozii a pietei locale de capital. Se va repeta istoria cinci ani mai tarziu?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7216,9788,246,15646,15645,7411],"class_list":["post-17368","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bursa","tag-cotatii","tag-crestere","tag-detinere","tag-prag","tag-sif"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17368","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17368"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17368\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":59534,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17368\/revisions\/59534"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17368"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17368"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17368"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}