\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5483511\/39\/banda-bioetanol.jpg?width=400&height=31\")
<\/a><\/p>\nCombinatele lui Niculae, care consuma zilnic 7-8 milioane de
\nmetri cubi de gaze (din 83 de milioane de metri cubi, cat este
\nnecesarul zilnic al Romaniei iarna) au fost primele sistate. O data
\npentru ca nu sunt obiective strategice, dar si pentru ca anul
\ntrecut Niculae insusi a decis sa se treaca pe lista consumatorilor
\ninteruptibili, pentru a putea beneficia de gaz mai ieftin din
\nproductia interna. De fapt, Niculae a fost anul trecut unul dintre
\ncei mai mari beneficiari ai unui decret guvernamental prin care,
\ntimp de un an, marii consumatori industriali urmau a primi gaze din
\nproductia interna, iar consumatorii casnici doar gaze din import.
\nPrincipala diferenta era in pret (gazele de import costa cam de
\ntrei ori mai mult). Decretul, care a avut ca motivatie sustinerea
\nproducatorilor industriali pe timp de criza, nu a putut fi aplicat
\nin timpul gerului din ianuarie.<\/p>\n
Tocmai atunci cand Niculae avea nevoie de gaz la presiune
\nmaxima. Avea comenzi cat sa lucreze cu toate instalatiile pornite,
\ndar nu s-a putut. Acum, ca s-a mai incalzit afara si presiunea
\ngazelor isi revine, Niculae spera sa poata recupera, desi a pierdut
\no luna, cea mai importanta din an pentru productia de ingrasaminte,
\nsi deja se crede urmarit de ghinion: “|n fiecare an se intampla
\nceva. Nu mai pot face nicio previziune, depind de factorul politic,
\nmaine poimaine se opreste iar gazul si nu am ce sa mai fac”.
\nFactorul politic nu este insa tocmai cel mai mare dusman al lui
\nIoan Niculae: “Toata lumea ma acuza ca fac afaceri cu Videanu, dar
\nel este un om care a inteles cum se poate face agricultura de
\nperformanta”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Niculae face referire la inceputul anului 2009, cand – dupa
\nacuzatia de a-l fi favorizat pe omul de afaceri cu gaze mai ieftine
\n– ministrul economiei de atunci, Adriean Videanu, a decis acordarea
\nde subventii pentru agricultori, fiind din nou acuzat ca il ajuta
\npe Niculae, caruia criza economica ii taiase toate parghiile de a
\nexporta productia. “2009 a fost un an prost. Conditiile meteo au
\nfost similare cu cele din 2007 sau 2008. La inceputul anului,
\npartenerii nostri principali – Gheorghe Pogea, Adriean Videanu si
\nIlie Sarbu – au fost de acord sa dea ingrasaminte in iarna pentru
\nagricultori; in ziua cand trebuia semnat proiectul, Pogea nu a mai
\nvenit si asa a omorat toata agricultura romaneasca anul
\ntrecut.”<\/p>\n
Niculae crede ca, daca va reusi sa produca luna aceasta macar
\njumatate dintre comenzile pe care le are, va reusi sa aiba un an
\nmai bun decat 2009. Mai bun ca volum, dar nu la fel de profitabil
\nca 2007. Deja produsele se vand mai prost, pretul ureei a scazut,
\nclientii cer reduceri. Dar este totusi bine pentru ca in piata
\nlocala competitia s-a mai redus: la sfarsitul lui 2009, Petrom a
\nanuntat ca va renunta la Doljchim, producatorul de ingrasaminte
\nchimice, “deoarece produsele chimice nu fac parte din obiectul
\nprincipal de activitate al Petrom si ca randamentul acestor
\nactivitati in conditiile actuale si prognozate de piata este foarte
\nscazut”.<\/p>\n
“Acum, combinatele sunt un business de care sunt multumit, e o
\nafacere de care totdeauna lumea va avea nevoie. Au fost ani foarte
\nprosti, au fost ani foarte buni, au fost ani exceptionali ca anul
\ntrecut in prima jumatate – atunci nici mie nu mi-a venit sa cred ce
\nse intampla; dar nu era omenesc sa castigi profit net 40 de
\nmilioane de dolari pe luna, o treaba ca asta nu poate sa tina,
\npoate tine cateva luni, la noi a tinut trei. Atunci, ureea a ajuns
\nla 850 de dolari pe tona in Constanta, a fost cel mai mare pret in
\nRomania, a tinut cateva luni, dupa aia, din 30 iunie 2008, s-a dus
\ndracului tot.”<\/p>\n
De atunci, Niculae a acceptat ca niste zeci de milioane de euro
\nprofit net lunar este “neomenesc”. Se va multumi asadar din 2010 cu
\n“maxim 4-5 milioane euro profit net pe luna”. E foarte bine si asa,
\ncomenteaza Niculae: “De fapt, este foarte bine, deoarece iti
\ntemperezi asteptarile si iti gandesti mai bine strategia”.<\/p>\n
Afacerile lui Ioan Niculae sunt acum intr-un moment de rascruce.
\n“Devin industrias pe bune”, zambeste omul de afaceri cand isi
\nreconsidera portofoliul. |n urma cu trei ani, vanzarea Asirom l-a
\nindepartat de lumea financiara, “unde oricum nu prea mi-a placut
\nniciodata”. Spune ca se simte mult mai bine cand sta pe terasa
\ncasei sale de langa portul Zimnicea, de unde vede cum se incarca si
\nse descarca barjele sau cum cerealele sunt mutate in silozuri.
\n“{titi cum verifica Ceausescu daca merge economia romaneasca?
\nNeanuntat, se urca in elicopter si mergea deasupra porturilor; daca
\neconomia mergea, macaralele se miscau, daca nu, nu.”<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Niculae se foloseste de acest exemplu pentru a explica miscarea
\npe care a facut-o cand a cumparat, la sfarsitul lui 2007, SCAEP
\nGiurgiu Port. SCAEP a fost, in anii 2000, una dintre cele mai
\nimportante detineri pe care le avea in Romania compania austriaca
\nAlpine. |n urma cu aproximativ doi ani, Alpine a renuntat la
\npachetul majoritar de actiuni, care a fost cumparat de doua
\noffshore-uri controlate de Ioan Niculae. Compania a avut anul
\ntrecut pierderi la o cifra de afaceri de aproximativ 1,8 milioane
\nde euro.<\/p>\n
Dar, dupa cum spune Niculae, SCAEP poate deveni foarte
\nprofitabil. “La Constanta, toate companiile operatorare din port
\nsunt aproape de insolventa, nu se misca o macara; la Zimnicea, in
\nschimb, se lucreaza tare, sunt comenzi, este cel mai modern port de
\nla Dunare si va genera profit in mai putin de doi ani, pe langa ca
\nisi va dubla cifra de afaceri de la an la an”, estimeaza Niculae.
\nOmul de afaceri crede ca in anii urmatori transportul pe apa va fi
\ncel mai profitabil: “{i acum e profitabil: eu aduc ureea cu 10
\ndolari mai ieftin pe tona; la 60.000 de tone, ganditi-va ca fac
\ntotusi o economie semnificativa, cu 600.000 de dolari platesc toate
\nsalariile din Interagro”.<\/p>\n
“Transportul, barjele, pamantul sau fabricile sunt mult mai
\naproape de filosofia mea de afaceri”, spune Niculae. Oricum,
\nacestea si sunt acum principalele sale preocupari: agricultura si
\ncombinatele de ingrasaminte chimice, dar si transporturile,
\nhotelurile, depozitarea de cereale si imobiliarele. Detine un
\nportofoliu de terenuri “mai mult decat atragator”, dupa cum
\ncomenteaza insusi omul de afaceri: “Dincolo de terenurile
\nindustriale, am multe terenuri bune in orase, mai ales in
\nBucuresti, dar deocamdata le pastrez goale, mai ales ca sunt
\nsingurele care nu cer bani (platesc doar impozit pe ele). Am si
\nproiecte imobiliare pregatite, dar daca ma aruncam ca tampitul in
\nurma cu doi ani sa fac mii de apartamente si mall-uri, ce faceam
\nacum?”.<\/p>\n
Daca terenurile din orase sunt in conservare, portofoliul
\nagricol se misca. Interagro a cultivat in 2009 o suprafata de
\n49.000 de hectare, dintre care o treime sunt luate in arenda, o
\ntreime sunt concesionate si cealalta treime apartine Interagro. Din
\npunctul de vedere al suprafetei cultivate, Niculae este al doilea
\nagricultor din Romania, dupa Culita Tarata, care a cultivat anul
\ntrecut 66.000 de hectare. Acum, Niculae nu stie daca va mai cumpara
\nteren agricol: “Am vrut sa ma stabilizez la 50.000 de hectare si am
\nreusit. Dar acum sunt foarte multi oameni care vor sa vanda; parca
\nniciodata ca acum nu a fost asa de mare oferta – in fiecare zi,
\ndiscut sa cumpar pamant intre 1 si 3 miliarde de lei vechi (25.000
\n– 73.000 de euro), de nu mai pot sa fac fata. S-a ieftinit: in
\n2008, il luam cu 4.500 de lei hectarul, iar acum costa 2.300 de lei
\nsau mai putin. Mi-e mila de ei, dar daca asta e piata, ce sa
\nfac?”.<\/p>\n
<\/p>\n
Asadar, Niculae mai cumpara terenuri agricole, dar nu atat de
\nnevoie, cat de oportunitate. Prioritatea lui e alta acum. A decis
\nca Interagro sa devina un grup de firme perfect integrate: “Acum,
\nportofoliul imi permite ca firmele din grup sa isi presteze
\nservicii una alteia; din 2010, nicio afacere din grupul Interagro
\nnu se va mai dezvolta decat daca va avea logica de business cu
\nrestul grupului”. Bineinteles, toate firmele din grup vor ramane in
\npiata si vor vinde produse si servicii si catre terti.
\n“|ngrasamintele merg pe terenurile Interagro, dar se vand si in
\npiata locala, dar si la export, unde vor fi transportate prin
\npropria flota fluviala, cerealele se vor vinde in piata, dar vor
\nalimenta si fabrica de bioetanol, bioetanolul se va vinde
\nclientilor, dar va alimenta si propria retea de benzinarii si asa
\nmai departe”, detaliaza Niculae planul pe care l-a pus la punct in
\n2009 si care a intrat pe linie dreapta din 2010.<\/p>\n
O astfel de integrare a afacerilor poate fi facuta in vederea
\nlistarii sau a vanzarii companiei, dar Niculae nu se gandeste
\ndeocamdata la asta: “M-am gandit de multe ori la listare, dar
\nacesta e un proiect pentru o companie perfect integrata, cum va fi
\nInteragro in trei-patru ani”. Oricum, din planul lui Niculae face
\nparte si o viitoare evaluare a afacerii Interagro ca si business
\nindustrial, separata de detinerile sale personale: “Cred ca
\nInteragro in sine poate ajunge un business de un miliard de euro,
\nfara a lua in considerare terenurile, flota sau altele”. Omul de
\nafaceri estimeaza ca, acum, detine active evaluate la 1,3-1,4
\nmiliarde de euro.<\/p>\n
Tot in trei-patru ani, Ioan Niculae spera ca va putea fi numit
\nsi cel mai important producator de carburanti bio din estul
\nEuropei. Din ianuarie 2010, Interagro a intrat in piata cu noul sau
\nprodus, bioetanolul. Carburantii bio sunt ultimul sau pariu si unul
\ndin care crede ca va avea mult de castigat. Planurile si le-a facut
\ndeja pe termen lung si le-a facut integrat. A inaugurat in toamna
\nanului trecut o fabrica de bioetanol, cu o investitie de 100 de
\nmilioane de euro si o productie de 80.000 de tone anual, in 2010 va
\ncultiva o suprafata mai mare de porumb pentru a alimenta rafinaria,
\niar in martie va inaugura o benzinarie pilot, unde va vinde
\ncarburanti cu pana la 85% bioetanol.<\/p>\n
Deocamdata, cu cele 80.000 de tone de bioetanol de la fabrica
\nlui Niculae si cu cele 10.000 de tone produse la Marex Braila,
\ndetinuta de omul de afaceri Marin Moraru, Romania se situeaza pe al
\ntreilea loc in Europa de Est (Polonia produce 200.000 de tone de
\nbioetanol, iar Ungaria 150.000). Niculae crede ca se poate mai
\nmult: “Cred ca 90.000 de tone nu sunt de ajuns pentru Romania in
\nacest moment, iar daca piata imi va valida productia, voi mai
\ninvesti in productia unei capacitati cel putin similare”. Iar daca
\npiata se va dezvolta in continuare, Niculae vorbeste deja de
\nparteneri financiari alaturi de care sa dezvolte si alte fabrici.
\nDeocamdata, productia locala aproape ca acopera necesarul intern –
\nla o piata a carburantilor de 3 milioane de tone anual, ar fi
\nnecesare cam 120.000 de tone de bioetanol. Dar nu e vorba numai de
\nRomania: deocamdata, jumatate dintre statele europene produc
\nbioetanol, iar importurile din Brazilia si in curand China vor
\nacoperi piata. “Cred ca voi putea fi competitiv pentru a vinde
\nbioetanol in Europa, deoarece preturile mele de livrare vor fi mai
\nmici”, crede Niculae, care estimeaza ca bioetanolul ar putea deveni
\nin urmatorii ani cea mai puternica afacere a grupului Interagro. |n
\n2010, va fi cu siguranta cea mai profitabila; Niculae estimeaza ca
\nBio Fuel Energy va avea anul acesta afaceri de 100-120 de milioane
\nde euro, iar profitul net va fi de cel putin 25 de milioane de
\neuro: “Acesta e un business unde se lucreaza cu 20-30% marja de
\nprofit, iar cum pretul bioetanolului este in crestere, ar putea fi
\nsi mai bine de atat”.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Niculae crede in bioetanol, spre diferenta de Dinu Patriciu,
\ncare declara recent ca e un produs fara viitor: “La un moment dat
\nam luat hotararea sa dezvolt productia de carburanti bio. Noroc ca
\nmi-a venit mintea la cap si mi-am dat seama ca este o greseala,
\ndupa cateva milioane de dolari cheltuiti pe studii si proiecte. A
\nfost o greseala”.<\/p>\n
Ioan Niculae este insa de parere ca astfel de investitii sunt
\nnecesare pentru Romania. Din mai multe puncte de vedere. Primul
\nargument ar fi productia la nivel local a unui produs care este
\nobligatoriu in compozitia carburantilor din UE. O directiva a UE
\ndin 2001 stabilea o norma voluntara de consum de biocombustibili
\n(bioetanol si biodiesel) in statele membre, de 5,75% pana in 2010,
\nindice care ar urma sa ajunga la 10% pana in 2020. Dar multe state
\n– atat europene, cat si din intreaga lume – au trecut deja de acest
\nprocent si si-au impus propriile norme. }ari precum Statele Unite,
\nBrazilia, Germania, Suedia sau Franta se intrec in a consuma, dar
\nsi in a produce, cat mai mult bioetanol. Asa-numitele statii E85,
\ncare vand carburanti cu pana la 85% bioetanol, s-au inmultit
\nsemnificativ in ultimii ani in aceste tari – numai in Suedia sunt
\nacum aproape 800 de statii, iar Franta ar putea inaugura in 2010
\naproximativ 200 de statii E85.<\/p>\n
Prima statie E85 din Romania e in constructie: Ioan Niculae a
\ndecis sa investeasca 2 milioane de euro si sa o amplaseze la
\nAlexandria: “Este un proiect pilot, iar dupa lansarea acestei
\nstatii voi avea negocieri cu marile retele de benzinarii din
\nRomania pentru a pune pompe cu E85 in benzinariile deja existente”.
\nDeocamdata, Niculae spune ca aceste negocieri sunt in stadiu
\nincipient, dar avanseaza Lukoil ca posibil partener pentru acest
\nproiect. Deja Petrotel Lukoil a cumparat o treime din productia din
\n2010 de la Zimnicea (acesta fiind primul mare contract semnat de
\nIoan Niculae), iar Constantin Tampiza, directorul Lukoil Romania,
\ncrede ca este o sansa de care ar trebui sa profite: “Bioetanolul
\neste unul dintre carburantii viitorului si cred ca vom intra in
\nacest proiect – bineinteles, depinde mult de negocieri si de modul
\nin care vom imparti investitia”.<\/p>\n
Directorul Lukoil considera ca investitia ar fi oportuna si
\ndatorita faptului ca Lukoil are contracte cu multe flote:
\n“Deocamdata, doar motorul tirurilor are caracteristicile tehnice
\npentru a primi acest tip de carburant”. Conform studiilor facute la
\nnivel mondial, bioetanolul poate fi folosit in benzina in
\nconcentratie de pana la 12% fara niciun fel de modificare a
\nmotorului. Concentratia de bioetanol poate merge pana la 85% (este
\nvorba de asa-numitul E85 – produs care se gaseste la pompe in SUA,
\nBrazilia, Germania, Suedia sau Olanda), prin inlocuirea unor
\nsupape. Dincolo de latura eco, un atu este pretul: litrul de
\ncarburant poate scadea cu 10 pana la 30% in cazul folosirii
\nbioetanolului: “Cu 85% bioetenaol, pot sa vand cu maxim 3,2 lei
\nlitrul”, spune Niculae. Explicatia este ca nu exista acciza pentru
\nbioetanol si cu cat este mai putina benzina in produsul finit, cu
\natat acciza per litru va fi mai mica.<\/p>\n
Aici vine si al doilea argument al lui Niculae: existenta unor
\nstatii E85 ar duce la un nou salt de dezvoltare a industriei auto.
\nAcum, Ford este cel mai mare producator de masini cu motor
\nFlexi-Fuel – prin modelele Focus si C-Max. Ford s-a impus pe
\naceasta piata dupa ce a promovat modelul Flexi-Fuel la un pret
\nsimilar cu modelul pe carburanti clasici. SAAB si Volvo au inceput
\nde asemenea sa ofere o alternativa din 2005 si 2006, prin masinile
\ncu motor Flexi-Fuel, iar Scania ofera echiparea cu acest motor pe
\nmai multe modele de camioane si autobuze. |n Statele Unite, cam
\ntoti producatorii de masini – in frunte cu General Motors – ofera
\nvariante de echipare pentru bioetanol, iar toti producatorii de
\nmasini care detin fabrici in Brazilia, in special Renault, s-au
\nconcentrat pe productia de masini cu supape pentru bioetanol.
\n|ncepand din iulie 2009, Dacia MCV cu bioetanol este disponibila in
\ntarile scandinave, iar din octombrie 2009 in Franta, Austria si
\nPolonia. Reprezentantii Dacia spun ca productia acestui model este
\nflexibila in functie de comenzile din fiecare tara. Iar Ioan
\nNiculae este convins ca, in urma unor discutii cu fabrica din
\nRomania, Dacia va incepe si in Romania comercializarea acestor
\nmodele, daca va exista carburant de vanzare pe piata.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Un al treilea argument pe care se bazeaza Niculae in
\nargumentatia pro-bioetanol este folosirea pamantului arabil din
\nRomania. Afacerea in plina expansiune a biocarburantilor a acumulat
\nla nivel mondial un nivel considerabil de critici, cea mai
\ncunoscuta disputa fiind inca cea “food vs. fuel”, adica hrana
\ncontra carburant. Adversarii carburantilor bio au pus cresterea
\naccentuata a preturilor mancarii din ultimii ani (indicele
\npreturilor la hrana calculat de FAO a crescut cu 140% din 2002 pana
\nin 2008) pe seama reorientarii fermierilor catre productia de
\nvegetale pentru carburantii bio, beneficiind de vanzare sigura si
\nrapida. Niculae nu este insa de acord: “|n 2009 si 2008, industria
\ncarburantilor nu a scazut, ba chiar s-a dezvoltat. |n Brazilia de
\nexemplu, care a ajuns la 40% consum de biocarburant, pretul pentru
\nporumb si floarea-soarelui a scazut anul acesta la jumatate. De ce?
\nDaca era influenta biocombustibilului, ar fi trebuit sa se mentina
\nridicat. Sunt suprafete imense in Romania si in lume
\nnecultivate”.<\/p>\n
Pentru a functiona la capacitate, coloana de distilare a lui
\nIoan Niculae are nevoie de 350.000 de tone de porumb pe an.
\nCompania sa, InterAgro, poate asigura in jur de 100.000 de tone de
\nporumb, iar restul de 250.000 de tone vor fi cumparate de pe piata,
\nde la vecinii bulgari sau din Ungaria. Pe de alta parte,
\nbiocarburantii ar putea deveni, in timp, un motor pentru
\nagricultura Romaniei: “Avem nefolosite patru milioane de hectare de
\nteren arabil; daca macar un milion de hectare ar fi folosit pentru
\ncultura porumbului pentru a face materie prima pentru bioetanol,
\nPIB-ul Romaniei s-ar mari cu niste puncte bune procentuale”. Acum,
\nterenul agricol folosit pentru productia de biocarburanti insumeaza
\n2% din terenul agricol mondial, adica 36 de milioane de hectare in
\n2008. |n total, in Romania se cultiva intre 2 – 2,5 milioane
\nhectare cu porumb, fiind al patrulea producator european pe acest
\nsegment.<\/p>\n
Oricum, Ioan Niculae s-a decis sa mearga mai departe intr-o
\nindustrie in care cred cei mai mari producatori industriali
\neuropeni: “Daca nu va merge, nu va merge. Dar poate merge si poate
\nfi cea mai inspirata afacere pe care am facut-o vreodata”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Gerul a adus din nou o criza a gazelor la combinatele lui Ioan Niculae. Cum industria chimica nu promite prea mult nici in 2010, profitul din bioetanol este singura certitudine pe care proprietarul grupului Interagro o are pentru acest an. Pariul pe bio este insa cu bataie mai lunga. Omul de afaceri spera sa castige un loc solid pe o piata care abia acum se naste in Romania.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,7166,202,8833,10619,259],"class_list":["post-17365","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-bioetanol","tag-cover-story","tag-interagro","tag-ioan-niculae","tag-productie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17365"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17365\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":59533,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17365\/revisions\/59533"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5483511\/40\/banda-miliardar.jpg?width=380&height=31\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5483511\/38\/banda-afaceri-niculae.jpg?width=339&height=31\")
<\/a><\/p>\n