Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
\ningrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
\npentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
\nEuropeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
\noferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
\nstatul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
\npe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
\ndiferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
\n0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
\ndin decembrie 1998.<\/p>\n
Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
\nobligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
\nprocentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
\n53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
\nechivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
\narticol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
\nStandard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
\ndupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
\npublicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
\nluna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
\nobligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
\nemise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
\ntranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
\nprocentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.<\/p>\n
Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
\nultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
\npartea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
\ncontrol. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
\ndezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
\naproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
\nmai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
\n12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
\ntutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
\nintentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
\nin ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
\npregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.<\/p>\n
Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
\nfinantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
\nincapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
\nla 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
\nPentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
\nrevizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
\nsa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
\nReferitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
\ngerman de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
\n“Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
\ninsolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
\npe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
\nintruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
\nstrategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
\nguvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.<\/p>\n
Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
\ninfricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
\no lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
\nputea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
\nIn joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
\neuropean cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
\neconomiei.<\/p>\n