\nRepublica Moldova ascunde, nu departe de Chi\u015fin\u0103u, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turi\u015fti \u015fi \u00een medie 300 de turi\u015fti pe zi. Ace\u015ftia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a s\u0103rb\u0103tori o zi de na\u015ftere sau un botez ori o nunt\u0103, dar \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin \u00een mijlocul naturii, spun reprezentan\u0163ii cramei. Crama Asconi are o tradi\u0163ie de aproape 25 de ani, fiind fondat\u0103 \u00een 1994, \u015fi are \u00een proprietate peste 500 de hectare de vie \u00een rod. Proprietarul cramei, Anatoli S\u00eerbu, poveste\u015fte c\u0103 afacerea lui se bazeaz\u0103 pe trei linii de business \u2013 domeniul agrar, vitivinicol \u015fi turism, pe cea din urm\u0103 \u00eenfiin\u0163\u00e2nd-o \u00een urm\u0103 cu patru ani.<\/p>\n
\n\u201eSectorul agrar ne permite s\u0103 control\u0103m tot procesul de produc\u0163ie, de la calitatea strugurelui p\u00e2n\u0103 la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru c\u0103 cel care produce struguri produce \u015fi vinul, nu invers\u201d, a spus Anatoli S\u00eerbu. \u00cens\u0103 partea turistic\u0103 a cramei a avut un \u00eenceput surpriz\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 proprietarii au spus c\u0103 prima dat\u0103 au \u00eenceput cu un cuptor \u00een care preg\u0103teau c\u00e2teva bucate pentru pu\u0163inii turi\u015fti care vizitau \u00een trecut crama. \u201ePartea de turism a ap\u0103rut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Am \u00eenceput cu un cuptor la care preg\u0103team c\u00e2teva bucate, \u00een general pl\u0103cinte pentru clien\u0163i, \u015fi treptat s-a dezvoltat \u015fi acest sector. \u00cen final am decis s\u0103 construim un s\u0103tuc, am mai ridicat un restaurant, iar \u00een prezent avem dou\u0103 restaurante \u015fi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, \u00een sensul c\u0103 au \u015fi sufragerie\u201d, a spus Mihaela S\u00eerbu, manager de turism \u00een cadrul cramei Asconi. Reprezentan\u0163ii afacerii nu ofer\u0103 \u00eens\u0103 detalii referitoare la valoarea investi\u0163iilor realizate \u00een acestea.<\/p>\n
\nEa spune c\u0103 materia prim\u0103 care este folosit\u0103 la preg\u0103tirea bucatelor \u00een cele dou\u0103 restaurante ale cramei este cump\u0103rat\u0103 exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt g\u0103tite \u00een cadrul cramei. \u201eAm mers pe zona tradi\u0163ional\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte turismul. \u015ei cu buc\u0103t\u0103ria mergem tot \u00een direc\u0163ia tradi\u0163ional\u0103\u201d, spune Anatoli S\u00eerbu. El este completat de fiica sa, Mihaela S\u00eerbu, implicat\u0103 \u015fi ea \u00een business: \u201eDac\u0103 \u00een primul restaurant Asconi se servesc bucate tradi\u0163ionale din Republica Moldova, \u00een cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din buc\u0103t\u0103ria \u0163\u0103rilor balcanice, pentru c\u0103 Moldova, Rom\u00e2nia, Bulgaria, Croa\u0163ia au bucate asem\u0103n\u0103toare, sunt doar pu\u0163in diferite. \u00cencerc\u0103m s\u0103 avem o varietate c\u00e2t mai mare av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 vin turi\u015fti str\u0103ini de peste tot, vrem s\u0103 le facem tuturor pe plac\u201d. De bun\u0103starea turi\u015ftilor se ocup\u0103 o echip\u0103 de circa 40 de persoane care ocup\u0103 pozi\u0163ii de buc\u0103tari sau chelneri.<\/p>\n
\nDe\u015fi reprezentan\u0163ii Asconi au investit \u00een dezvoltarea turismului \u015fi au \u00een plan s\u0103 mai investeasc\u0103 \u00een acest sector pentru a putea g\u0103zdui un num\u0103r c\u00e2t mai mare de turi\u015fti, principala linie de business a cramei este produc\u0163ia de vin. \u00cen prezent, crama are o capacitate de produc\u0163ie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, poveste\u015fte proprietarul Anatoli S\u00eerbu.<\/p>\n
\n\u201eTradi\u0163ional, Republica Moldova a fost axat\u0103 pe export, este un fenomen rar, cred c\u0103 peste 90% din tot vinul care se produce \u00een Republica Moldova este exportat. Asta pentru c\u0103 locuitorii tradi\u0163ionali autohtoni au vinul lor de cas\u0103 \u015fi nu prea se arunc\u0103 s\u0103 cumpere din magazine. Ei cred mai mult \u00een butoaiele lor de 20 de ani. Pe pia\u0163a din Fran\u0163a aproximativ 50% din vinurile produse local se v\u00e2nd tot pe pia\u0163a local\u0103, deci la noi este un fenomen rar \u00eent\u00e2lnit.\u201d<\/p>\n
\nEl \u00ee\u015fi aduce aminte c\u0103 \u00een 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin \u00een Ucraina, Rusia \u015fi alte \u0163\u0103ri sovietice. \u201e\u00cen prezent, facem export \u00een aproximativ 20 de \u0163\u0103ri \u2013 printre care Rom\u00e2nia, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt \u0163\u0103ri \u00een care suntem prezen\u0163i permanent, av\u00e2nd comenzi lunare, \u015fi sunt \u0163\u0103ri din care primim c\u00e2teva comenzi anual, dar este un \u00eenceput\ueb53, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a men\u0163ionat faptul c\u0103 cerin\u0163ele \u00een ceea ce prive\u015fte vinul sunt diverse \u015fi \u00een func\u0163ie de \u0163\u0103rile \u00een care este acesta exportat. Astfel c\u0103, dac\u0103 \u00een America se cer vinuri mai lemnoase, \u00een Rom\u00e2nia acestea nu vor avea via\u0163\u0103 prea lung\u0103, deoarece consumatorul rom\u00e2n caut\u0103 vinuri proaspete \u015fi lejere.<\/p>\n
\n\u201eRespect\u0103m trendurile regionale, iar ce se consum\u0103 \u00een China nu se consum\u0103 \u00een Olanda \u015fi ce se consum\u0103 \u00een SUA nu se consum\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dac\u0103 celor din SUA le place foarte mult lemn, \u00een Rom\u00e2nia se cer vinuri proaspete\u201d, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pie\u0163e pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare pia\u0163\u0103 este China. \u201eAvem 50 de clien\u0163i interna\u0163ionali pe toate pie\u0163ele, dar \u00een China avem cel mai mare num\u0103r de clien\u0163i companii, aproximativ 26.\u201d<\/p>\n
\n\u00cencep\u00e2nd cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente \u015fi pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia cu trei branduri \u2013 Sol Negru, Ice Wine \u015fi Rezerva, \u00eens\u0103 acestea pot fi g\u0103site momentan doar \u00een sectorul HoReCa, urm\u00e2nd s\u0103 intre \u015fi \u00een sectorul de retail.<\/p>\n
\n\u201eAm decis s\u0103 aduc vinurile Asconi \u00een Rom\u00e2nia pentru c\u0103 vorbim de un vin de calitate \u015fi am dorit ca \u015fi consumatorul rom\u00e2n s\u0103 se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultim\u0103 genera\u0163ie. Exist\u0103 cerere pentru acest tip de vin, de\u015fi import\u0103m de foarte pu\u0163in timp, pentru c\u0103 are un raport calitate\/pre\u0163 foarte bun. Clien\u0163ii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin\ueb53, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office \u015fi cel care distribuie pe pia\u0163a local\u0103 vinurile Asconi.<\/p>\n
\nStrategia pentru pia\u0163a din Rom\u00e2nia este cre\u015fterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, \u00eens\u0103 pe termen mediu \u015fi lung Wine Art Office are \u00een plan crearea unei etichete personalizate pentru lan\u0163urile de retail. \u201eNe adres\u0103m clientului t\u00e2n\u0103r, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete \u015fi prietenoase, dar \u00een acela\u015fi timp complexe. Consumatorul va g\u0103si vinurile Asconi at\u00e2t \u00een restaurantele cu buc\u0103t\u0103rie urban\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.\u201d<\/p>\n
\n\u015ei-au propus ca importul \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103 la 500.000 de sticle \u00een urm\u0103torii cinci ani, fiind \u00een prezent lista\u0163i at\u00e2t \u00een restaurante nou-deschise, c\u00e2t \u015fi \u00een c\u00e2teva restaurante cu istorie culinar\u0103 pe pia\u0163a HoReCa din Bucure\u015fti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie \u015fi marketing la Wine Art Office.<\/p>\n
\nFundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri fran\u0163uze\u015fti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. \u00cens\u0103 recent reprezentan\u0163ii au plantat \u015fi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir \u015fi desigur soiurile autohtone regionale Feteasc\u0103 Alb\u0103, Feteasc\u0103 Neagr\u0103, Rar\u0103 Neagr\u0103 \u015fi Saperavi.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte planurile de dezvoltare, reprezentan\u0163ii cramei au de g\u00e2nd s\u0103 extind\u0103 via \u015fi s\u0103 creasc\u0103 organic.<\/p>\n
\n\u201eExtindem via, iar p\u00e2n\u0103 anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achizi\u0163iona\u0163i buta\u015fii. Apoi avem \u00een vedere o dezvoltare anual\u0103 de 5-10 hectare de buta\u015fi planta\u0163i. P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lunii viitoare vom avea preg\u0103tite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cump\u0103rate pentru a stoca vinul \u015fi a r\u0103spunde cererii la export \u00een cre\u015ftere\ueb53, a ad\u0103ugat Ion Mereu\u0163a, vinificator la Asconi.<\/p>\n
\nRepublica Moldova dispune de 112.000 ha de vi\u0163\u0103-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat \u00een trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), \u015etefan Vod\u0103 (sud-est) \u015fi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indica\u0163ie geografic\u0103 protejat\u0103. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendin\u0163elor mondiale, cuprinz\u00e2nd soiuri de origine vest-european\u0103, caucazian\u0103, dar \u015fi autohton\u0103. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent \u00een zona Codrun\u015fi, \u015fi 30% cu soiuri ro\u015fii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocup\u0103 36% din podgorii.<\/p>\n
\nCaracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezint\u0103 10% din suprafe\u0163e, printre care: Feteasc\u0103 Alb\u0103, Feteasc\u0103 Regal\u0103, Feteasc\u0103 Neagr\u0103, Rar\u0103 Neagr\u0103, Plavai, Viorica. \u201eSectorul vitivinicol formeaz\u0103 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova \u015fi are peste 250.000 de angaja\u0163i la cele 140 \u00eentreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafa\u0163a \u0163\u0103rii \u015fi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs \u00een Republica Moldova, dintre care 86% vinuri lini\u015ftite \u015fi 14% vinuri speciale \u015fi spumante\u201d, a ad\u0103ugat Anatoli S\u00eerbu.<\/p>\n
\nEl a mai spus c\u0103 30.000 de hectare reprezint\u0103 planta\u0163iile noi de vi\u0163\u0103-de-vie \u00een ultimii \u015fapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. \u00cen ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual \u00een peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri ro\u015fii. \u201eInvesti\u0163iile \u00een planta\u0163ii viticole noi, echipamente \u015fi tehnologii de producere \u00een ultimii 10 ani \u00eensumeaz\u0103 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de buta\u015fi de vi\u0163\u0103-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau r\u0103d\u0103cini combinate cu material s\u0103ditor european. Maturarea vinurilor beneficiaz\u0103 de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatur\u0103 \u015fi umiditate constant\u0103\u201d, mai spune proprietarul cramei. \u00cen final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezint\u0103 \u00een valoare total\u0103 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri \u00eembuteliate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u00e2nd intri pe por\u0163ile cramei Asconi Winery din Republica Moldova te cuprinde un sentiment de relaxare, de parc\u0103 toate grijile tale au disp\u0103rut. Este un sentiment normal, spun reprezentan\u0163ii cramei, preciz\u00e2nd c\u0103 aud asta de la circa 300 de turi\u015fti care le trec pragul zilnic. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[13077,8069,24930,60,32875,15645,31848,12025,9789,14043,32958,12074,563,5626,7702],"class_list":["post-172743","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-disparitie","tag-moldova","tag-normalitate","tag-piata","tag-porti","tag-prag","tag-precizare","tag-relaxare","tag-reprezentanti","tag-republica-moldova","tag-trecere","tag-turisti","tag-vacanta","tag-vin","tag-vinuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172743","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=172743"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/172743\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=172743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=172743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=172743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}