{"id":1718,"date":"2006-01-10T23:59:00","date_gmt":"2006-01-10T23:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1718"},"modified":"2026-04-02T07:30:29","modified_gmt":"2026-04-02T07:30:29","slug":"pariuri-pe-curs","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=1718","title":{"rendered":"PARIURI PE CURS"},"content":{"rendered":"

In iunie trecut, cand BUSINESS Magazin a solicitat dealerilor bancilor sa spuna cat va fi euro la 31 decembrie, previziunile au variat intre 35.000 lei si 37.600. In ultima zi a anului, un euro era cotat de BNR la 36.771 lei. Ce banca a castigat pariul BUSINESS Magazin pe curs? Si ce banca il va castiga pe urmatorul, a carui scadenta e fixata la 30 iunie 2006? <\/P>

Dincolo de cifrele diferite pe care le avanseaza bancherii, in comentariile acestora pe marginea cursului de schimb de la jumatatea anului se regasesc doua cuvinte care arata, spre deosebire de anul trecut, o convergenta de opinii. <\/P>

Primul cuvant e \u0084apreciere\u0093 si se leaga de leu, care, potrivit opiniei celor mai multi dintre bancherii care au raspuns sondajului BUSINESS Magazin, va continua sa se intareasca moderat, multumita in principal ponderii-record a creditelor in valuta si investitiilor straine – fie ele directe sau speculative. Fireste, importante sunt si miliardele de euro care intra in tara de la romanii care muncesc in strainatate. <\/P>

<\/SPAN>Cel de-al doilea cuvant intalnit frecvent in comentariile bancherilor care vorbesc despre piata valutara e \u0084volatilitate\u0093. Miscarile \u0084mai putin previzibile\u0093 vor continua si in 2006 (spun bancherii de la Banca Transilvania), chiar daca nu vor mai exista chiar \u0084fluctuatii mari ca si cele din urma cu un an\u0093 (Bancpost). Deciziile bancii centrale, \u0084cresterea expunerilor nerezidentilor pe active in Romania, dar si interventia directa a BNR pe piata monetara si valutara\u0093 vor amplifica volatilitatea pietei (Banca Carpatica). Pe de alta parte insa, \u0084fluxurile comerciale vor castiga o importanta ceva mai ridicata\u0093 in evolutia cursului, dupa ce in 2005 evolutia cursului valutar a fost data primordial de fluxurile financiare (Raiffeisen Bank). <\/SPAN><\/P>

Iar \u0084volatilitatea\u0093 despre care vorbeste toata lumea il face pe analistul-sef al bancii Ceska sporitelna, cea mai mare din Cehia, sa creada ca \u0084a spune cum va evolua piata valutara este ca si cum ai citi intr-un glob de cristal\u0093. Mai ales ca piata valutara romaneasca n-a fost una tocmai previzibila nici in anul ce tocmai s-a incheiat. Consideratiile legate de piata valutara sunt interesante pentru toata lumea, dar intrebarea pe care si-o pune oricine citeste previziuni valutare, cu gandul la ratele la casa, la variatiile salariului negociat in valuta ori la afacerile pe care urmeaza sa le incheie e una precisa: cu cat vom cumpara euro? Cu 37.000 de lei? Sau cu 35.500? Dar dolarul cat va fi?<\/P>

Previziunile adunate de BUSINESS Magazin variaza intr-o marja de cateva mii de lei: unii dealeri cred ca 36.000 de lei pentru un euro e o valoare plauzibila pentru jumatatea anului, in vreme ce altii asteapta o vara cu un euro de 34.000 de lei. La dolar, plaja e de doua ori mai mare – 4.000 de lei. Pariurile penduleaza, in cazul monedei americane, intre 26.000 de lei si 30.000 lei la finele lunii iunie. <\/P>

Pentru intreg anul 2006, un curs mediu ar putea fi de \u00843,5 pentru euro\/leu\u0093, este de parere Lucian Nicoara, seful departamentului de Trezorerie-Operatiuni de la Banca Carpatica. La fel de bine insa, \u0084in conditiile in care anumiti factori nu vor avea influente negative\u0093, bancherii de la Banca Transilvania vad evolutia monedei euro intr-un interval de \u0084minim 3,2 si maxim 3,8, pe parcursul anului 2006.<\/P>

Toate scenariile valutare – dintre care unele dau frisoane directorilor financiari – se bazeaza pe acelasi set de argumente, desi concluziile sunt atat de diferite. Cativa factori vor modela in urmatoarele sase luni piata valutara, iar printre ei se regasesc, pe langa evolutia economiei in general, investitiile straine directe, evolutia deficitului comercial, fluxurile de capital si, nu in ultimul rand, deciziile bancii centrale.<\/P>

Conteaza si ce se intampla dincolo de granite, de la performantele economiilor si deciziile bancilor centrale americana si europeana la pretul petrolului. In plus, \u0084odata cu convertibilitatea deplina a leului ce se va realiza in cursul anului 2006, piata va fi caracterizata de un trend de intarire a leului\u0093, crede Dan Terzi, dealer la Bancpost.  <\/P>

Terzi nu crede ca fluctuatiile de curs vor mai fi la fel de mari ca si cele de anul trecut, mai ales ca e de asteptat ca Banca Nationala sa incerce sa impiedice eventualele miscari speculative ale cursului urmarind in acelasi timp sa si atinga tinta de inflatie preconizata pe 2006. \u0084Ritmul va fi mai stabil\u0093, crede Terzi, anticipand pentru sfarsitul lunii iunie 2006 un euro de 3,5 lei si un dolar de 3,02 lei. <\/P>

Tot in jurul valorii de 3,5 lei pentru un euro – \u0084undeva in intervalul 3,5-3,6 lei pentru un euro la jumatatea anului 2006\u0093 – plaseaza cursul euro\/leu si analistul de la Raiffeisen Bank, Mihail Ion, care crede ca anul acesta cursul va fi mai putin influentat, fata de 2005, de fluxurile financiare si mai mult de cele comerciale. \u0084Anul 2006 va marca, cel mai probabil, o rebalansare a factorilor de influenta asupra cursului\u0093, spune Ion. <\/P>

In opinia sa, pe un taler al balantei se afla deficitul comercial, ce se va mentine si anul urmator la cote inalte \u0084si va actiona in sensul deprecierii leului\u0093. Mihail Ion se refera la importurile-record de anul trecut si dezechilibrul dintre acestea si exporturi, care au generat un deficit extern cu 39% mai mare in primele 10 luni ale lui 2005 fata de aceeasi perioada a lui 2004. Adica un deficit extern de 4,9 miliarde de euro in 10 luni, cu perspective ingrijoratoare in 2006.<\/P>

Pe celalat taler al balantei analistului de la Raiffeisen Bank s-ar afla factorii financiari care vor actiona, in opinia sa, \u0084in sensul aprecierii leului\u0093: influxurile de capital speculativ si imprumuturile externe private ar urma sa se atenueze, insa componenta de investitii straine directe va fi mai importanta. Rezultatul? \u0084Efectul cumulat va fi (…) de apreciere in termeni reali a leului, sau chiar o usoara apreciere nominala, insa sub cea inregistrata in 2005\u0093. <\/P>

Ne putem astepta oare la deprecieri bruste ale leului? Eventualitatea este exclusa, daca luam in calcul rezervele valutare ale bancii centrale: 16,794 miliarde euro la finele lunii decembrie 2005. BNR are deci suficiente rezerve pentru a contracara, in opinia analistului de la Raiffeisen, o tendinta puternica de depreciere a leului si pentru a mentine nivelul preturilor sub control. Si fata de dolar  Mihail Ion vorbeste despre o intarire a leului, \u0084pana la un nivel probabil de 2,9-3,0 lei pentru un dolar la jumatatea anului 2006\u0093. <\/P>

<\/SPAN>Pentru urmatoarele sase luni, si din camera de dealing de la Finansbank se anticipeaza aceeasi apreciere a leului in raport cu moneda europeana. Astfel, pentru sfarsitul lunii iunie 2006, Vlad Curteanu, dealer la departamenul Trezorerie din Finansbank, \u0084pariaza\u0093 pe un curs euro\/leu de 3,51. \u0084Vom asista la o apreciere a leului\u0093, spune el, in principal ca urmare a fluxurilor de investitii straine directe si a unei posibile reluari a fluxurilor speculative. In ceea ce priveste evolutia monedei americane, si Curteanu vorbeste despre o posibila depreciere pe piata internationala, din cauza plafonarii dobanzilor din SUA la un nivel intre 4,5-4,75%. Astfel, spune el, \u0084cursul dolarului ar putea ajunge la 2,8 lei\u0093. <\/SPAN><\/P>

In decembrie, Rezerva Federala (Fed) a Statelor Unite a majorat dobanda de referinta pentru a treisprezecea oara consecutiv, pana la 4,25%, iar analistii anticipeaza si alte cresteri in viitor. Dobanda americana a ajuns astfel la cel mai ridicat nivel consemnat dupa aprilie 2001 – si asta dupa ce la jumatatea anului 2003 era de doar 1%. <\/P>

Vorbind despre evolutia cursului euro\/dolar, seful departamentului Trezorerie-Operatiuni de la Banca Carpatica, Lucian Nicoara, crede si el ca \u0084pe parcursul anului 2006 vom asista la aprecierea euro\u0093. Motivul tine in principal de incetinirea ritmului de crestere a dobanzilor la dolar si de dimensiunea impresionanta a deficitului de cont curent al Statelor Unite. \u0084Preliminam o paritate euro\/dolar de 1,22 la finele semestrului intai\u0093, spune Nicoara. Revenind la cursul monedei nationale, si el pariaza pe aprecierea leului. Avand in vedere experienta anilor trecuti, ani in care aprecierea nominala (si reala) a leului a fost consistenta, \u0084consideram ca aceasta tendinta se va mentine si pe parcursul anului 2006 – inclusiv in primele sase luni\u0093, spune Nicoara. <\/P>

In plus, Nicoara anticipeaza o crestere in volatilitate, mai ales din cauza expunerilor mai mari ale nerezidentilor pe active din Romania. Interesul nerezidentilor pentru Romania tine, spune Nicoara,  de atractivitatea dobanzilor oferite de piata monetara romaneasca, piata titlurilor de stat, piata de capital, piata imobiliara. Deciziile bancii centrale legate de administrarea rezervelor minime obligatorii si de interventie directa pe piata monetara si valutara ar fi alti factori ce vor creste volatilitatea pietei valutare in anul ce vine. \u0084Previziunile noastre sunt: 3,55 pentru cursul euro\/leu si 2,91 pentru dolar\/leu la finele semestrului intai\u0093, adauga Nicoara. Pentru tot anul, dealerul de la Carpatica avanseaza un curs mediu de 3,5 pentru raportul euro\/leu. <\/P>

Tot o tendinta de apreciere pentru leu, dar una \u0084usoara, fara a cobori sub nivelul de 3,55 euro\/leu\u0093, anticipeaza pentru primul semestru si vicepresedintele executiv de la BCR, Dan Bunea. In opinia sa, fluctuatiile cursului de schimb pentru primul semestru vor fi de plus-minus 2-3%. Numai in situatia unui derapaj al ratei inflatiei in primul semestru este posibila, spune Bunea, coborarea sub pragul de 3,5 lei\/euro, \u0084dar nu cred ca acest eventual nivel va fi sustenabil pana la sfarsitul anului\u0093.<\/P>

In opinia sa, piata valutara se va dezvolta in 2006 atat in privinta volumelor de tranzactionare, cat si a instrumentelor oferite clientilor. Evolutia pietei valutare va fi tot mai mult determinata de raportul real dintre cerere si oferta, dar in acelasi timp \u0084oarecum paradoxal, se va dovedi mai strans ancorata de politica bancii centrale\u0093. Este de asteptat, spune Bunea, ca banca centrala sa continue politica de \u0084managed floating\u0093 de anul trecut, dar si \u0084ca aceasta politica sa fie mai nuantata, cu o volatilitate mai redusa a cursului de schimb si cu un grad mai ridicat de predictibilitate\u0093.<\/P>

Piata internationala nu va afecta semnificativ cursul de schimb euro-leu, asa cum nu o va face nici inflatia. Inflatie care, in opinia presedintelui executiv de la BCR, se va apropia de tinta propusa de BNR, \u0084chiar daca este posibil sa creasca semnificativ mai ales in prima parte a anului, dar sa atinga valori negative in perioada de vara\u0093.<\/P>

Si totusi, \u0084s-ar putea ca inflatia sa se situeze la o valoare ceva mai sus decat cea preconizata de guvern\u0093, este de parere primvicepresedintele executiv de la Alpha Bank Romania, Radu Gratian Ghetea. \u0084Credem ca va fi in jurul valorii de 7%\u0093. Cursul va fi influentat, in opinia sa, in principal de nivelul dobanzilor, de intrarile si iesirile de valuta ale non-rezidentilor – dar si ale rezidentilor – si, nu in ultimul rand de investitiile directe. Cat despre factorii de pe piata mondiala, Ghetea spune ca se pot lua in calcul instabilitatea economica si politica, pretul petrolului si cataclismele naturale. Astfel ca, tragand linie si adunand, reprezentantul Alpha Bank pariaza pe o crestere de curs in prima parte a anului, \u0084pe fondul mentinerii dobanzii de interventie a Bancii Nationale\u0093. <\/P>

Pentru luna ianuarie 2006, dobanda de referinta a BNR este 7,5%, nivel la care se mentine pentru a treia luna consecutiv. Pornind de la un nivel de 17,9% in decembrie 2004, curba dobanzii de referinta reflecta scaderea medie spectaculos de abrupta a dobanzilor pe piata monetara. In septembrie anul trecut, banca centrala a majorat dobanda de referinta la 8,25%, pentru ca apoi sa o scada iar, in conditiile in care ratele de pe piata interbancara au atins minime istorice. <\/P>

Incepand insa cu trimestrul al doilea, \u0084ne asteptam ca dobanda de interventie sa aiba o usoara crestere, ceea ce va atrage clienti nerezidenti\u0093. In consecinta, Ghetea crede ca la sfarsitul lunii iunie cursul se va situa \u0084undeva la 3,55-3,6 lei pentru un euro\u0093. Cursul dolar-leu \u0084este influentat si de euro\/dolar, care poate fluctua intre 1,2-1,25\u0093. Asadar, cursul dolar-leu se va situa undeva intre 2,8-3,0, este concluzia bancherului de la Alpha Bank. <\/P>

Tot despre o evolutie in doua etape pe parcursul primei jumatati a anului vorbeste si dealerul sef de la Banca Romaneasca, Daniel Buzatu. Este de asteptat, spune el, ca in primele trei luni ale lui 2006 sa asistam la o consolidare a ratei de schimb euro – leu in intervalul 3,65-3,75. In trimestrul doi insa, leul ar urma sa-si reia, usor-usor, tendinta de apreciere manifestata in 2005. Astfel ca, pentru finele lunii iunie, Buzatu anticipeaza un curs euro-leu undeva in intervalul 3,56-3,59.  Pe langa factorii ce vor influenta cursul invocati si de ceilalti bancheri, Buzatu aminteste si despre fluxurile de bani, in special de euro, pe care romanii plecati la lucru in strainatate vor continua sa ii trimita si anul acesta in tara. <\/P>

<\/SPAN>Ca evolutia cursului in primele doua trimestre ale anului 2006 va fi diferentiata este de parere si Gabriel Tinta, directorul departamentului de trezorerie de la UniCredit Romania. Per ansamblul urmatoarelor sase luni, \u0084va exista o tendinta generala de apreciere\u0093, totusi. In opinia lui Tinta, este de asteptat o usoara depreciere in ianuarie-februarie, urmata de o apreciere in  perioada urmatoare. In favoarea aprecierii, el aduce ca argumente intarile de fonduri speculative, ca rezultat al unor dobanzi favorabile pentru lei la instrumentele de money market si  la titlurile de stat, dar si de investitii directe. De asemenea, crede Tinta, \u0084incepand cu  trimestrul doi, volatilitatea va fi mai ridicata\u0093. Pentru finele lunii iunie 2006, Tinta vede un curs euro-leu undeva in intervalul  3,57-3,59. In opinia sa, interventiile bancii centrale vor continua sa influenteze cursul de schimb, insa doar \u0084ca factor de influenta pe perioade scurte\u0093. Iar accesul total al nerezidentilor la piata locala si cresterea volumelor pe instrumente derivate vor creste volatilitatea cursului in 2006.  <\/SPAN><\/P>

Pe de alta parte insa, cresterea ponderii creditarii in lei va stopa cresterea cererii de valuta sau chiar o va diminua. In lupta sa cu creditele in valuta, preferate de marea majoritate a romanilor anul trecut, banca centrala a mai luat la finele anului trecut inca o masura menita sa scumpeasca creditele in moneda straina: BNR a majorat de la 30% la 35% rezervele minime obligatorii pe care bancile sunt obligate sa le constituie din finantarile atrase in valuta, indiferent de termen. Incercarile bancii centrale de a tempera creditul in moneda straina au culminat la sfarsitul lunii septembrie prin plafonarea soldului de credite in valuta al fiecarei banci la cel mult de trei ori valoarea fondurilor proprii. De-abia aceasta masura, dupa mai multe incercari anterioare ale BNR, a provocat in octombrie o incetinire brusca a vitezei de crestere a creditului in valuta pentru populatie, pana la 0,9%, exprimat in euro, fata de 7,1% in septembrie. <\/SPAN><\/P>

Ramane insa un semn de intrebare: ce efecte poate avea masura BNR pe termen lung, in conditiile in care multe banci au anuntat deja majorari de capital? Dar \u0084daca anul 2005 trebuie sa fi fost cel mai dificil, atunci 2006 trebuie sa fie anul recunoasterii\u0093, este de parere Florian Libocor, analist la BRD-Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. In opinia sa, in plan economic vom asista la \u0084actiuni de consolidare, diversificare si deschidere a contextului actual\u0093. Cursul valutar va reflecta mai corect starea economiei, spune Libocor, subliniind ca \u0084asta inseamna doar in ultima instanta apreciere ori depreciere certa\u0093. In prima instanta inseamana o flexiblitate marita, intr-un context de politica monetara caracterizat printr-un regim de curs in care importanta \u0084controlului\u0093 asupra lui va fi diminuata, dar nu eliminata total. <\/SPAN><\/P>

Potentialul de apreciere a leului exista totusi, spune Libocor. Incepand cu ianuarie 2006 (cu o posibila intarziere de o luna) nerezidentii vor avea acces la certificatele de trezorerie emise de Trezoreria Statului, iar \u0084in luna mai ma astept ca Romania sa primeasca un raspuns favorabil privind integrarea in Uniunea Europeana\u0093.<\/SPAN><\/P>

Oricum, aceste evenimente au capacitatea de a antrena miscari ale cursului de schimb al leului in ambele sensuri, crede analistul de la BRD, care subliniaza ca se va urmari totusi mai atent respectarea unui prag maximal al sustenabilitatii aprecierii leului – adica acel nivel maxim de apreciere la care relatia de cauzalitate dintre moneda si performante economice sa fie respectata. <\/P>

In ceea ce priveste evolutia cursului de schimb, strict orientativ – subliniaza Libocor – se poate presupune ca in primul semestru \u0084am putea avea o apreciere nominala a leului fata de euro de circa 2,5% cu o variatie de plus sau minus 0,5%. Adica un raport euro-leu de 3,60-3,57\u0093. Si este foarte probabil, spune el, ca in primul semestru al anului, cu precadere primele 3-4 luni, \u0084sa avem o volatilitate mai mare decat in ultimul semestru\u0093.<\/P>

Analistul sef de la ABN Amro, Radu Craciun, spune ca – in pofida cresterii deficitului extern – presiunea de apreciere a leului va ramane prezenta daca intrarile de capital pe termen lung si scurt vor ramane consistente. \u0084BNR va permite probabil o flexibilitate mai mare a cursului, dar nu cred ca va permite o scadere sub 3,4 in primele sase luni\u0093, spune Craciun. Cursul pe care Craciun il estimeaza pentru sfarsitul lunii iunie este de 3,42. <\/P>

Asupra lui vor presa doi factori principali, cu o actiune combinata, explica el: soldul intrarilor\/iesirilor valutare si politica monetara a BNR. Ponderea fondurilor speculative in tranzactiile valutare va continua sa creasca, facand ca politica de dobanzi sa capete un rol in crestere in privinta evolutiei cursului. \u0084In conditiile in care  in urmatoarele sase luni investitorii asteapta ca dobanzile sa ramana neschimbate sau sa creasca, apetitul pentru piata romaneasca va ramane nealterat\u0093, spune el. Mai mult, perspectiva depasirii tintei de inflatie nu va face decat sa alimenteze apetitul fondurilor speculative pentru Romania, in asteptarea unei cresteri de dobanda. \u0084Aceasta cu atat mai mult cu cat continuarea cresterii dobanzilor in zona euro si in SUA incepe sa devina incerta\u0093, incheie analistul sef de la ABN Amro. <\/P>

Ca \u0084dobanzile ridicate pe lei vor fi iar tentante pentru nerezidenti si probabil vor intra din nou fonduri pe piata valutara, care vor scadea cursul euro\/leu\u0093, este de acord si Bogdan Mihoc – Head of Treasury la HVB Bank Romania. In opinia lui, la sfarsitul anului trecut, o parte din nerezidentii care aveau pozitii speculative le-au inchis, chiar daca intentioneaza sa le redeschida in acest an. \u0084Aceste cumparari au fost favorabile bancii centrale care, pentru finalul anului, a dorit un curs euro\/leu mai ridicat\u0093. Mihoc nu exclude nici ca ar fi avut loc \u0084o mica interventie in ultimele zile ale lui 2005\u0093.<\/P>

Ciprian Mihai, dealer in departamentul Trezorerie de la Volksbank, aduce inca un argument in favorea aprecierii leului. \u0084Chiar Banca Nationala\u0093, spune el, \u0084a afirmat ca se va baza destul de mult pe efectele aprecierii leului asupra procesului de dezinflatie in acest an, sugerand ca va lasa cursul de schimb sa se inscrie treptat pe un trend descendent\u0093. De asemenea, intrarile de valuta rezultate in urma privatizarii BCR si, eventual, a CEC se vor regasi intr-o anumita proportie si pe piata valutara, avand un efect direct asupra aprecierii cursului. <\/P>

Un alt factor ce poate influenta aprecierea leului \u0084este unul de natura psihologica\u0093, crede Mihai. Desi exista valute care ofera randamente mai bune sau comparabile tinand cont si de nivelul de risc al investitiei, \u0084tocmai riscul mai ridicat, asociat cu posibilitatea unui castig si mai mare, poate determina anumiti investitori nerezidenti sa aduca fonduri in Romania\u0093. Oricum, adauga el, rezultatele inregistrate in 2005 pe piata de capital sunt destul de incurajatoare in acest sens, in conditiile in care BET-ul a crescut cu aproximativ 60% anul trecut. In plus, si in domeniul imobiliar investitiile pot aduce randamente foarte ridicate. <\/P>

Banca Nationala va continua, totusi, sa joace un rol foarte important pe piata, spune si dealerul de la Volksbank, pentru a descuraja partea speculativa a fluxurilor valutare. \u0084Volatilitatea ridicata a cursului de schimb este usor de previzionat avand in vedere ca piata valutara din Romania este sensibila la tranzactii de sume relativ mici\u0093. Pariul lui Mihai pe curs plaseaza raportul euro-leu in intervalul 3,25-3,60, iar pe cel pentru dolar intre 2,65 si 3,00. Banca Transilvania preconizeaza, in anul 2006, o continuare a miscarilor de piata \u0084mai putin previzibile\u0093. In favoarea aprecierii leului, reprezentantii ei vad cateva argumente: preponderenta creditelor in valuta, intrarile de valuta de la cetatenii romani care lucreaza in strainatate si cele din investitii. \u0084In conditiile in care anumiti factori nu vor avea influente negative, consideram posibila o evolutie a monedei euro intr-un interval de minim 3,2 si maxim 3,8 pe parcursul anului 2006\u0093. Pentru finalul lunii iunie, bancherii de la Banca Transilvania \u0084pariaza\u0093 pe \u0084posibilitatea apropierii de 3,4 pentru euro-leu si 2,75 pentru de dolar\u0093.  <\/P>

Cat de sustenabila este insa aprecierea leului? In opinia lui Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania, piata valutara din Romania continua sa reflecte miscarile de capital care au o mica legatura cu economia reala. \u0084Explicatia pentru intarirea monedei nationale fata de euro, dar mai ales fata de dolarul american in ultimii doi ani sta prea putin in diferenta pozitiva de productivitate intre Romania si media tarilor din Uniunea Europeana sau Statele Unite\u0093. Mai degraba, responsabile pentru intarirea leului sunt evolutiile macroeconomice la nivel international in cazul dolarului, respectiv intrarile de valuta de la romanii care lucreaza in strainatate sau cele speculative, in cazul euro. <\/P>

\u0084Piata financiara este peste tot in lume responsabila pentru stabilirea cursului de schimb\u0093, spune Cabat, \u0084in timp ce tranzactiile atasate economiei primare constituie numai o mica parte din fluxurile valutare\u0093. Cu toate acestea, tranzactiile financiare tind in general sa echilibreze si sa eficientizeze piata valutara. Nu si in Romania insa, pentru ca, spune Cabat, \u0084exista in momentul de fata o ruptura intre fluxurile financiare de valuta si cele provenind din economia reala\u0093. Efectul – o impredictibilitate mai mare pentru cursul de schimb. La sfarsitul primului semestru, \u0084cursul leu-euro ar trebui sa fie de aproximativ 3,8, in timp ce cursul de schimb al dolarului sa se apropie de 3,25 lei pentru un dolar\u0093, crede Cabat. Dar cum se vede piata valutara romaneasca din afara granitelor tarii? La solicitarea BUSINESS Magazin a raspuns si analistul bancii Ceska Sporitelna, responsabil si cu analize regionale pentru Erste Bank din Viena, Mlojhar Miroslav. <\/P>

\u0084Povestea leului romanesc devine din ce in ce mai fragila, daca privim in perspectiva\u0093, crede el. Unul dintre motivele de ingrijorare este, in opinia sa, deficitulul contului curent. Chiar daca, spune Miroslav, acesta este, cel putin momentan, finantat fara probleme, \u0084evolutiile similare din tarile est-europene arata ca, mai devreme sau mai tarziu, se ajunge la o criza monetara\u0093. <\/P>

Privind in \u0084globul de cristal\u0093, Miroslav anticipeaza pentru urmatoarele luni o apreciere maxima a leului pana la un curs de 3,4 si o valoare de 3,2 lei\/euro pentru finele anului 2006. \u0084Nu mai mult, pentru ca banca centrala va lupta impotriva unei aprecieri mai mari\u0093. Cu toate astea, incheie analistul ceh, exista \u0084riscul unei \u00abaterizari brutale\u00bb din cauza deficitului de cont curent care creste\u0093.
<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In iunie trecut, cand BUSINESS Magazin a solicitat dealerilor bancilor sa spuna cat va fi euro la 31 decembrie, previziunile au variat intre 35.000 lei si 37.600. In ultima zi a anului, un euro era cotat de BNR la 36.771 lei. Ce banca a castigat pariul BUSINESS Magazin pe curs? Si ce banca il va castiga pe urmatorul, a carui scadenta e fixata la 30 iunie 2006? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[1207],"class_list":["post-1718","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-pariuri-pe-curs"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1718"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1718\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23186,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1718\/revisions\/23186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}