Vremurile cand constructorii jonglau cu termenele de predare
\npentru cate o cladire si amanau livrarea de la o luna la alta au
\ntrecut. “2009 a fost pentru noi un an bun, pentru ca nu numai ca nu
\nau fost intarzieri in constructie, ci dimpotriva, antreprenorul si
\nconstructorul au devansat mult termenul de finalizare”, spune
\nVasile Bordea, coproprietar al afacerii Aurora Com din Vrancea. Cu
\nactivitati in domeniul abatorizarii si al productiei de preparate
\nde carne, Aurora Com are in faza finala o investitie de peste 2,4
\nmilioane de euro pentru modernizarea si extinderea unui abator de
\nporci si ovine si instalarea unei statii de epurare in judetul
\nVrancea.<\/p>\n
Bordea spune ca “este mult mai greu sa dezvolti o afacere in
\naceasta perioada”, dar a sesizat ca sunt si avantaje. Proiectul,
\nlansat cu circa un an in urma si care avea ca termen de finalizare
\nsfarsitul anului viitor, este aproape gata. “Am inceput probele
\ninca din decembrie si in cel mult o luna vom putea incepe productia
\nefectiva”, afirma Bordea. Tot el estimeaza ca rezultatele
\nfinanciare ale anului trecut au fost in crestere fata de 2008, cand
\nconform datelor de la Ministerul de Finante, firma a avut o cifra
\nde afaceri de 25,5 milioane de lei (6 milioane de euro) si un
\nprofit de 1,5 milioane de lei (400.000 de euro). Aurora Com este o
\nafacere de familie dezvoltata in ultimii 15 ani de Mihaela si
\nVasile Bordea, iar decizia investitiei a venit in urma necesitatii,
\n“pentru ca abatorul pe care il aveam nu putea obtine acreditarile
\nde functionare conform normelor europene”, conform lui Vasile
\nBordea.<\/p>\n
Click aici<\/a> pentru a vedea avantajele si Aurora este doar un exemplu pentru investitiile ce se pregatesc Inceputul de an denota, asadar, interes pentru investitii; un <\/p>\n Cota de piata si obtinerea unui avantaj competitiv reprezinta Proiectul de investitie, realizat cu fonduri structurale, a fost Investitia derulata de Safir reprezinta fructificarea unei <\/p>\n “Cladirea este deja finalizata si asteptam sa vina utilajele”, In opinia lui Safir, oportunitatea momentului este obtinerea un La capitolul investitii se inscrie, de asemenea, un proiect in <\/p>\n In afara de cele doua fabrici din Covasna si Brasov, elenii de In randul noilor proiecte, spune reprezentanta IBC Focus, se Bogdan Belciu de la A. T. Kearney spune ca inceperea unei noi Chiar investitorii care si-au facut bine temele sunt constienti <\/p>\n Cu tinta clara a inceput anul United Romanian Breweries Bereprod Exista un cvasi-consens ca 2010 va continua sa fie un an dificil Intr-o perioada in care falimentele, insolventele, scaderea vanzarilor si evitarea riscurilor tin capul de afis al presei economice, in industria alimentara exista companii ce deruleaza investitii de multe milioane de euro. Ce le determina sa mearga contra curentului?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[6278,8407,149],"class_list":["post-17163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-fmcg","tag-industria-alimentara","tag-investitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17163"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37116,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17163\/revisions\/37116"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ndezavantajele investitiilor pe timp de criza<\/a>.<\/p>\n
\nin piata, la inceput de an fiind in desfasurare, in stadiu de
\nproiect sau de santier nu mai putin de 52 de investitii in domeniul
\nalimentar, declara Andreea Sut, director de marketing la compania
\nde cercetare de piata IBC Focus. Dintre acestea, 24 se afla in
\nstadiul de constructie si amenajare. “In functie de destinatia
\nconstructiei, 12 sunt depozite de produse alimentare, 11 ferme si
\n29 de abatoare, fabrici si unitati de procesare”, mai spune
\nSut.<\/p>\n
\nmotiv este ca o capacitate de productie finalizata acum “presupune
\nimplicit cresterea segmentului de piata in detrimentul
\ncompetitorilor, cu toate implicatiile de rigoare, cum sunt cele la
\nnivel de produs, pret, clienti, target, marketing, eficienta
\noperationala”, comenteaza Bogdan Belciu, manager al companiei de
\nconsultanta de management A.T. Kearney.<\/p>\n
\nprincipala oportunitate pe care o vede George Safir, director
\nexecutiv al companiei Safir, producator de oua si carne de pui. El
\nspune ca firma pe care o conduce va finaliza in curand o investitie
\nde 4 milioane de euro pentru o fabrica de fainuri proteice in
\nVaslui. “In urma cu trei ani ne-a venit ideea de a face aceasta
\ninvestitie pentru a reduce costurile cu deseurile”, explica Safir.
\nResturile din abator sunt duse acum la Protan pentru a fi arse, la
\nfel ca in cazul majoritatii producatorilor de carne de pui.<\/p>\n
\ndepus pentru aprobare in august 2008, dar constructia a inceput
\nabia un an mai tarziu, cu o intarziere de cateva luni, din motive
\nlegate de finantarea acordata de banca: “Este prima fabrica de
\nfainuri proteice din Romania, ca unitate de sine statatoare, iar
\nbancile erau putin circumspecte in privinta proiectului”. Alti
\nproducatori sau procesatori din industria alimentara au astfel de
\nfabrici atasate de abator sau fabrica, iar unitatea de fainuri
\nproteice este vazuta ca o extensie a activitatilor. Vasluienii insa
\nau abatorul in oras, unde nu puteau dezvolta si fabrica de
\nprocesare a deseurilor. Fainurile proteice sunt folosite in Uniunea
\nEuropeana doar pentru fabricarea alimentelor pentru animale de
\ncompanie, dar in alte tari ale lumii sunt folosite si pentru
\nnutretul porcilor.<\/p>\n
\noportunitati intr-o nisa neacoperita, propice investitiilor. Radu
\nStoicoviciu, partener senior in cadrul PricewaterhouseCoopers(PwC),
\nremarca insa ca lansarea unor noi investitii este mai dificila
\ndecat in anii anteriori, din motive legate de perceptia asupra
\nraportului risc-beneficii si de disponibilitatea redusa a
\nresurselor financiare. “Cu toate ca exista anumite particularitati,
\nproductia in industria alimentara se supune acelorasi restrictii”,
\nadauga Stoicoviciu. Pe de alta parte insa, acest domeniu este mai
\nputin supus ciclicitatii economice generale, astfel incat exista
\nposibilitatea ca anumite companii – chiar si impotriva piedicilor
\nactuale – sa fie dispuse sa deruleze investitii noi in domeniu. Ba
\nchiar “exista subdomenii in care este posibil ca investitiile sa
\nfie oportune chiar si in aceasta perioada”, spune reprezentantul
\nPwC. De exemplu, industria alimentara bazata pe produse bio ar
\nputea sa reprezinte o zona ce ar putea atrage investitii in
\nRomania.<\/p>\n<\/p>\n
\ndeclara reprezentantul firmei Safir, estimand ca la inceputul lunii
\nmartie vor incepe probele de functionare, iar productia
\npropriu-zisa va demara in aprilie. In 2010, unitatea ar urma sa
\nrealizeze o cifra de afaceri de 1,5 milioane de euro, in conditiile
\nin care firma poate furniza fainurile ca materie prima pentru
\nfabrici din Austria, Rusia sau China, cu care are deja semnate
\nprecontracte. “Asteapta mostre de la noi pentru a putea negocia
\ntermeni de contract”, afirma Safir. Compania lui reuneste acum o
\nferma de pasari, un abator si trei magazine de mici dimensiuni,
\nplasate in pietele din Vaslui, si a inregistrat anul trecut o cifra
\nde afaceri de 22 de milioane de euro, in crestere cu 5% fata de
\n2008. Profitul abia s-a mentinut insa la nivelul anului anterior,
\niar pentru 2010 previziunile sunt mai pesimiste. “Vanzarile din
\nianuarie si februarie sunt deja cu pierderi, pentru ca nu putem
\ncreste preturile in timp ce puterea de cumparare scade”, spune
\nSafir, care argumenteaza ca impactul cel mai mare asupra afacerii
\nil are suspendarea subventiei agricole, care reprezenta 20% din
\npretul produselor.<\/p>\n
\navantaj competitiv fata de alte companii care vor sa faca acelasi
\nlucru si asteapta vremuri mai sigure. In doi-trei ani, o companie
\nce reuseste sa puna acum la punct o investitie poate dobandi o cota
\nde piata avantajoasa si o pozitie sigura in piata, daca isi
\nfructifica eficient atuurile.<\/p>\n
\nvaloare de 120 de milioane de lei (30 mil. euro) si o suprafata
\nconstruita de 25.000 mp, spune Andreea Sut de la IBC Focus.
\nSantierul este destinat unei fabrici de prelucrare a produselor
\nlactate in judetul Brasov, beneficiarul fiind Olympus Dairy
\nIndustry. Afacerea tine de compania Tyras, o afacere de familie
\ndetinuta de fratii Dimitrios si Michail Sarantis, prezenta in
\nindustria locala a lactatelor de mai multi ani. Grecii sunt
\nactionari majoritari ai companiilor Tyrom din localitatea Baraolt
\n(Covasna) si Olympus Dairy Industry (Brasov). Proiectul dezvoltat
\nla Brasov, in localitatea Halchiu, este cea de-a doua fabrica pe
\ncare o fac grecii in Romania, dupa cea de la Baraolt. In fabrica de
\nla Halchiu ar urma sa lucreze aproximativ 350 de brasoveni, conform
\nreprezentantilor companiei, unitatea fiind dezvoltata in cadrul
\nunui parc industrial de 225 de hectare, ce ar urma sa fie cel mai
\nmare din Transilvania. Alaturi de fabrica grecilor se afla si
\nunitati de productie detinute de Reinert Romania (o fabrica de
\nmezeluri), compania nemteasca Miele Tehnica si austriecii de la Log
\nCenter. Si Reinert, care a investit deja 17 mil. euro, anunta
\nanterior ca doreste sa extinda capacitatea de productie, bugetul
\ntotal cheltuit pentru dezvoltare urmand sa ajunga la 25 mil.
\neuro.\n <\/p>\n
\nla Tyras si-au anuntat de mai bine de un an intentia de a prelua
\nprocesatorul de lactate Prodlacta, companie evaluata in prezent la
\nbursa la circa 10,5 mil. euro. In domeniul lactatelor insa,
\ndezvoltarea de noi investitii poate fi riscanta, atata vreme cat
\nzeci de producatori mici si medii s-au confruntat pe parcursul
\nultimului an cu dificultati si o parte din ei au intrat chiar in
\ninsolventa. “Exista zone ale industriei alimentare unde s-au
\nderulat investitii masive, care au condus la supracapacitate de
\nproductie”, declara Radu Stoicoviciu. Astfel, “avantajoasa este
\nachizitia unor active productive, in loc de investitia intr-o noua
\ncapacitate”, spune consultantul de la PwC.<\/p>\n
\ninscriu si cele ale firmelor CBA (un spatiu de depozitare pentru
\nproduse agroalimentare la Satu Mare, in valoare de 14,5 mil. lei)
\nsi Rianbo Com (un centru de procesare primara a produselor
\nagricole, la Tulcea). Pentru un nou centru de distributie la Cluj,
\ncompania Macromex, cel mai mare distribuitor de alimente congelate,
\nsi-a bugetat nu mai putin de 80 de milioane de lei (20 de milioane
\nde euro). Dan Minulescu, omul de afaceri care a dezvoltat Macromex,
\nspunea anterior ca noul centru de distributie din Transilvania va
\nfi inaugurat in 2011. Compania sa a inregistrat in 2008 o cifra de
\nafaceri de 120 mil. euro, avand 500 de angajati in Romania si inca
\n30 in Cehia. Macromex a incheiat la inceputul anului trecut un
\nparteneriat cu Unilever, fiind principalul distribuitor al marcii
\nde inghetata Algida pe piata autohtona. Anul acesta, distribuitorul
\nar putea prelua si contractul pentru marcile Napoca, achizitionate
\nanul trecut de Unilever de la Friesland Foods Romania.<\/p>\n
\ninvestitii ar putea fi o optiune viabila din mai multe puncte de
\nvedere. Pe de o parte, e vorba de perspectiva reluarii cresterii in
\nviitorul apropiat intr-o industrie “in care in continuare importam
\nmai mult decat poate ar trebui”, considera Belciu. Pe de alta
\nparte, acum se poate vorbi de costuri relativ bune pentru terenuri,
\nconstructii, forta de munca. Reprezentantul A. T. Kearney puncteaza
\ninsa ca finantarea continua sa fie o problema si bancile sunt in
\ncontinuare extrem de selective in a aproba un credit, “insa oricum
\nperspectivele sunt mai bune ca anul trecut”.<\/p>\n
\nca pericolele pandesc la tot pasul. Cel mai vizibil risc pentru
\ninvestitiile din aceasta perioada este ca o firma sa nu reuseasca
\nsa-si finalizeze proiectele si sa intre in insolventa, considera
\nGeorge Safir. De aceea, atentioneaza Bogdan Belciu, “ceea ce criza
\nar trebui sa-i fi invatat pe toti este ca o investitie trebuie
\nfacuta pe baza unei analize riguroase a pietei si a concurentei, cu
\nplan de afaceri bine gandit si fundamentat”. Perioada cand orice
\ninvestitie putea deveni rentabila in principiu, in lipsa unor
\ngreseli majore, a trecut si nu va mai reveni curand – daca va mai
\nreveni vreodata. Acest lucru ramane valabil si in industria
\nalimentara, care desi este printre cele mai atractive domenii,
\nprezinta in continuare riscuri semnificative pentru cei cu un model
\nde business ce functioneaza corect, de la dezvoltarea de produse la
\naprovizionare, productie, vanzare si distributie.\n <\/p>\n
\n(URBB), producatorul Tuborg, Carlsberg si Granini in Romania.
\nPentru 2010, compania a bugetat sase milioane de euro pentru
\ndezvoltarea si modernizarea liniilor de imbuteliere si a sistemului
\nlogistic. Ca urmare, vanzarile ar trebui sa fie mai mari cu 8% in
\nsegmentul de bere, tinta pentru cifra de afaceri fiind de 400 de
\nmilioane de lei (96 de milioane de euro). Compania a inregistrat in
\n2009 o stagnare a volumului de bere vandut, ceea ce i-a permis o
\nmajorare a cotei de piata la 9,5% in volum, in conditiile in care
\nindustria in ansamblu a scazut cu 15%. “Desi a fost poate cel mai
\ndificil an pentru majoritatea sectoarelor, eforturile noastre de
\neficientizare a businessului au dat roade”, a declarat Shachar
\nShaine, presedintele companiei. URBB este singura companie de
\nprofil care a anuntat investitii pentru anul 2010, in timp ce
\ncompetitorii (Heineken si InBev) au inceput sa opreasca productia
\nin fabricile lor.<\/p>\n
\npentru economia romaneasca, cel putin in prima jumatate. Din
\nanumite puncte de vedere ar putea fi chiar mai dificil decat 2009,
\nspune Bogdan Belciu, intrucat criza persista, ceea ce impune
\nprudenta, costuri reduse si o foarte mare proactivitate. Dar pe de
\nalta parte incepe sa se vorbeasca din ce in ce mai mult despre
\niesirea la liman, “iar companiile care nu vor fi pregatite vor avea
\nde suferit cel putin pe termen mediu”, adauga Belciu. El conchide
\nca firmele vor trebui sa gaseasca acel punct de echilibru intre
\nabordarea pe termen scurt, de criza, si cea pe termen mediu si
\nlung, de dezvoltare, pe care economia romaneasca o va permite in
\ncontinuare din plin.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"