![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/5462700\/10\/banda-2-copy.jpg?width=456&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nMark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
\nimportanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
\n(CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
\nmai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
\npericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
\nreducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
\nPIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
\nsporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
\nar fi fost oportune”, explica Gibbins.<\/p>\n
La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
\nimprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
\nconditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
\nmari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
\na consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
\npentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
\nimportant pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
\ncapat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
\nprimavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
\nguvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
\neconomiei pana atunci.<\/p>\n
<\/p>\n
Dupa estimarile guvernului, somajul din Ungaria a depasit deja
\n10,5% la sfarsitul anului trecut, o valoare de care noi ar urma sa
\nne apropiem abia anul acesta (FMI estimeaza pentru Romania o rata a
\nsomajului de 9,6% la finele lui 2009 si de 10% in cursul lui
\n2010).<\/p>\n
Reducerea deficitului a fost principala conditie de indeplinit
\nin virtutea acordului de credit stand-by cu FMI si UE, in valoare
\nde 20 de miliarde de euro, pe care Ungaria l-a semnat inca din
\nnoiembrie 2008. Anul acesta, ungurii au modificat codul fiscal –
\nTVA a crescut de la 20% la 25%, cu cote preferentiale pentru
\nalimentele de baza, s-au redus cheltuielile sociale, s-a modificat
\nsistemul de pensii si s-au taiat serios cheltuielile din bugetul
\ncentral. Guvernul maghiar a crescut accizele cu 5-6% pentru tutun,
\nbauturi alcoolice si combustibili, a redus contributiile platite de
\nangajator de la 32% la 27% si a majorat impozitul pe profit de la
\n16% la 19%. Treptele impozitului pe venit au fost si ele
\nmodificate. De la 1 iulie 2009, cine castiga pana in 1,7 milioane
\nde forinti (620 de euro) platea 18% impozit, cine castiga mai mult
\nde atat platea 36%; de la 1 ianuarie 2010, salariile de pana in 5
\nmilioane de forinti, adica in jur de 1.800 de euro, sunt impozitate
\ncu 17%, iar cele mai mari de atat cu 32%.<\/p>\n
Cehia e o tara dependenta foarte mult de exporturi, si scaderea
\nconsumului in Europa de Vest a adus criza intr-o economie ceha
\nbazata pe industria auto, pe constructii, metalurgie si productia
\nde sticla. Automobilele inseamna aproape 25% din economie, iar
\nscadererea cererii pentru Skoda, mai ales in Germania, s-a simtit
\ndin plin. Cu principalul motor calat, s-a recurs la masuri
\nanticriza: reducerea contributiilor sociale, sprijinirea micilor
\nintreprinderi, cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare,
\nsprijinirea agriculturii, cresterea investitiilor in infrastructura
\nsi in izolatia termica a cladirilor, pentru ca firmele de
\nconstructii sa nu se sufoce complet. Aceasta e lista de masuri pe
\ncare o enumera biroul economic al Ambasadei Cehiei la Bucuresti. In
\nrealitate, spune cehul Martin Smekal, partener al Deloitte, din
\ncauza unor motive evidente – cum este instabilitatea politica,
\nCehia nu a adoptat prea multe masuri anticriza. Smekal numeste si
\nel cateva: statul si-a crescut garantiile si imprumuturile pentru
\nmediul de afaceri; Cehia nu si-a sistat investitiile si
\ncheltuielile, mai ales cele cu infrastructura, si sustine astfel
\nrevitalizarea economiei. “Dar asta a condus desigur la discutii
\ndespre problemele de buget si probabil ca statul va fi nevoit sa
\nmicsoreze cheltuielile din 2010”, spune Smekal.<\/p>\n
Si in Cehia, mai buna folosire a fondurilor europene a ramas la
\nnivel de intentie. “Se cauta solutii, dar e un subiect sensibil din
\npunct de vedere politic (cine va influenta distributia
\nfondurilor?), deci situatia politica nu indica deloc o solutionare
\nrapida”, marturiseste Martin Smekal.<\/p>\n
Cea mai eficienta masura anticriza luata de Cehia s-a dovedit
\nprogramul “Rabla” din Germania. Asa cum Dacia a crescut productia,
\nsi-a rechemat angajatii la fabrica (dupa ce ii trimisese acasa si
\nsistase productia in unele zile) si a vandut 30.000 de Logan numai
\nin prima faza a aceluiasi program “Rabla”, la fel a facut si Skoda.
\nIn Cehia, unde industria auto inseamna 25% din produsul intern
\nbrut, gura de oxigen a fost cu atat mai importanta. Insa programul
\ndin Germania a incetat la finele anului trecut si guvernul de la
\nPraga asteapta deja efectele negative in economie, in primul rand o
\ncrestere a ratei somajului (8% la finele lui 2009). “Se discuta
\nintroducerea unui program similar pentru industria auto si in
\nCehia, dar deocamdata nu se stie daca efectele vor fi aceleasi”,
\ncomenteaza Smekel.\n <\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Guvernul de tehnocrati instalat la Praga in primavara trecuta a
\nluat decizia de a majora TVA de la 19% la 20% de la 1 ianuarie, iar
\no seama de politicieni aflati in campanie pentru alegerile din mai
\ndiscuta despre posibila introducere a unei taxe de solidaritate
\npentru milionari. Desigur, daca principalele piete de export ale
\nCehiei – Germania, Slovacia, Polonia, Franta si Marea Britanie –
\nisi vor reveni mai rapid decat e anticipat, probabil Cehia va iesi
\ndin criza cu ajutorul partenerilor ei de afaceri.<\/p>\n
Bulgaria, spune Gibbins, partenerul din KPMG, s-a axat pe
\nreducerea cheltuielilor bugetare pentru a reduce astfel deficitul
\nfiscal, la fel cum s-a incercat si la noi. In plus, vecinii nostri
\nnu mai pot accesa fonduri europene, pentru ca Uniunea Europeana a
\ndecis blocarea lor pana cand problemele de coruptie vor fi
\nameliorate. Guvernul de dreapta instaurat in a doua parte a lui
\n2008 s-a concentrat pe critica politicii socialistilor, cei ce au
\ndetinut puterea inainte, dar n-a excelat deocamdata prin initiative
\nanticriza.<\/p>\n
In Letonia, principalul pericol, cel putin de-a lungul anului
\ntrecut, a fost ca guvernul sa ramana fara bani, cu fiecare
\nintarziere a banilor de la FMI si UE. Suna cunoscut: acelasi
\npericol ne-a pandit si pe noi. “Guvernul leton a luat cateva masuri
\npe care le considera a fi anticriza, insa as spune mai degraba ca
\ns-a incercat doar aducerea mai multor bani la buget din taxe”,
\nspune Mark Gibbins. El crede ca aceste majorari (in iulie 2009,
\nguvernul de la Riga a crescut TVA de la 18% la 21%, cu o rata
\nredusa de 9% si chiar zero in anumite cazuri; impozitul pe profit a
\nfost pastrat la 21% din 2008) nu au avut efectul scontat, pentru ca
\nmulti contribuabili au migrat din economia reala catre cea gri sau
\nneagra. Greseala aceasta nu au facut-o si autoritatile noastre. La
\nRiga, guvernul incearca sa incurajeze modelul de business prin
\nreducerea costurilor administrative, insa a majorat impozitul pe
\nvenit de la 18 -20% si vrea sa implementeze un program de sustinere
\na angajatilor disponibilizati.<\/p>\n
Pe cat se poate prevedea, Romania nu va ajunge nici la o rata a
\nsomajului de peste 16%, atat cat este intr-o alta tara baltica,
\nEstonia. Principalele masuri de reactie la criza se concentreaza,
\nin Estonia pe taierea costurilor sectorului public. In ciuda
\ndeciziilor justitiei, care a declarat neconstitutionala initiativa
\nguvernului de a reduce pensiile, tinta oficial asumata cu UE ramane
\nin continuare de a reduce deficitul bugetar de la 10% din PIB anul
\ntrecut la 8,5% din PIB.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In Lituania, cresterea accelerata a economiei, bazata la fel ca
\nin Romania pe consumul pe credit, s-a sufocat dupa ce consumul s-a
\nprabusit. Economistii de la Ambasada Lituaniei nu vorbesc despre
\nrevirimentul economiei nationale mai devreme de 2011 (cand asteapta
\no crestere de 4,5%) si se concentreaza pe o intreaga lista de
\nmasuri anticriza, de la majorarea TVA de la 18% la 21%, renuntarea
\nla scutiri de TVA si majorarea accizelor pentru tutun si alcool,
\nreducerea veniturilor bugetale si concedierea a 20% dintre
\nbugetari, pana la cresterea contributiilor pentru asigurarile
\nsociale si taxarea tranzactiilor imobiliare. Inca sunt discutii
\nlegate de micsorarea pensiilor si ridicarea pragului de varsta
\npentru pensionare. Lituanienii au si un plan de stimulare economica
\npentru perioada cand criza va fi depasita, axat pe “dezvoltarea
\noportunitatilor de afaceri, cresterea eficientei energetice a
\ncladirilor, mai buna utilizare a fondurilor structurale europene si
\natragerea investitorilor straini”.<\/p>\n
Pana atunci insa, guvernul de la Vilnius estimeaza o contractare
\na PIB de peste 16% la finele lui 2009, in conditiile unui somaj
\ncare a atins 12,5%. Indiferent de masurile luate, dependenta fata
\nde pietele de export va impiedica un reviriment rapid in 2010.<\/p>\n
Polonia este un caz aparte. Pentru multi a parut miraculos ca
\neconomia poloneza a fost singura din UE care evitat recesiunea,
\nreusind anul trecut cresteri, desi sub 2%, in fiecare trimestru.
\nPrincipalul ei avantaj pare sa fie cererea interna mare si
\ndependenta redusa fata de export. Planul pentru Stabilitate si
\nDezvoltare, asa cum au numit guvernantii de la Varsovia suma
\nmasurilor anticriza, include, printre altele, cresterea garantiilor
\npentru depozitele bancare si garantii pentru tranzactiile dintre
\nbanci. Sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii s-a bazat in
\nprimul rand pe liberalizarea pietei muncii si incurajarea
\ninvestitiilor de tip start-up. Polonia a urgentat procedurile de
\ninchidere si infiintare de noi firme si a simplificat mult
\nreglementarile pentru parteneriatele public-private (una dintre
\nmasurile cele mai eficiente, daca ii intrebi pe analisti si
\nconsultanti). A fost accelerata absorbtia fondurilor europene, iar
\nguvernul polonez a infiintat Rezerva Sociala de Solidaritate, un
\nprogram prin care sprijina persoanele care si-au pierdut locurile
\nde munca la inapoierea banilor imprumutati de la banci.<\/p>\n
Mark Gibbins spune ca posibilii factori care au jucat in
\nfavoarea Poloniei sunt sectorul agricol foarte puternic, respectiv
\ndimensiunea si capacitatea de absorbtie a pietei interne. “In plus,
\nfoarte important, nimeni nu poate sa scoata din ecuatie efectele
\norganizarii Euro 2012, care poate sa actioneze deopotriva ca plasa
\nde siguranta si ca stimul pentru investitii”, explica
\nreprezentantul KPMG. Se fereste totusi sa ofere prognoze. “Nu poti
\nestima daca tarile cu o puternica cerere interna or sa-si revina
\nmai repede decat economiile orientate catre export.”<\/p>\n
Multe tari din regiune, asa cum e cazul Cehiei, sunt dependente
\nde exporturi; asadar, daca vestul Europei isi va reveni mai devreme
\ndecat s-a prevazut, ar putea impulsiona si cresterea acestor
\neconomii. De cealalta parte, tarile cu piete interne mari, cum e
\nPolonia, ar putea avea performante si mai bune daca nivelul
\nconsumului s-ar indrepta spre cote apropiate de cele din 2007. In
\nansamblu insa, toate masurile luate de guvernele din regiune
\ndovedesc ca a fost si este inca foarte dificil pentru statele din
\nEuropa Centrala si de Est sa vina cu solutii eficiente la
\nproblemele ridicate de criza: UE si (acolo unde e cazul) FMI le
\nrecomanda insistent sa-si reduca deficitele bugetare, in vreme ce
\ntarile respective, dependente de capital extern, au nevoie in
\nprimul rand de bani mai multi pentru relansarea economiei. Intr-o
\noarecare masura, conchide Mark Gibbins, masurile luate in Vest sau
\nchiar in SUA au un impact mai important decat masurile adoptate
\nlocal de fiecare guvern in parte. Pana acum, doar Polonia a putut
\nsa-l contrazica.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru a vedea daca autoritatile noastre au reactionat bine sau prost la criza economica, BUSINESS Magazin a cautat posibile comparatii cu ceea ce s-a intamplat in celelalte tari din Est.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[5879,7284,182,7150,7289,8173,10898,29,15621,98,8988,7169],"class_list":["post-17162","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-bulgaria","tag-cehia","tag-criza","tag-estonia","tag-letonia","tag-lituania","tag-masuri","tag-polonia","tag-pragrame","tag-romania","tag-special","tag-ungaria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17162","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17162"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17162\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37115,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17162\/revisions\/37115"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17162"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17162"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17162"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}