{"id":17159,"date":"2010-02-01T23:00:00","date_gmt":"2010-02-01T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=17159"},"modified":"2026-04-02T15:22:22","modified_gmt":"2026-04-02T15:22:22","slug":"vor-duce-e-readerele-la-moartea-cartilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=17159","title":{"rendered":"Vor duce e-readerele la moartea cartilor?"},"content":{"rendered":"

“De trei ani, de cand mi-am luat primul e-reader, nu am mai
\ncitit carti pe hartie. Doar daca imi trebuia la scoala o carte si
\nn-o gaseam online”, marturiseste Alina Constantinescu, studenta in
\nultimul an la Facultatea de Economie din cadrul Universitatii
\nRutgers din New Jersey. Cand era in Romania, spune tanara, in
\nfiecare zi cand mergea la scoala trebuia sa care o multime de carti
\ndupa ea. “In schimb, acum am un singur dispozitiv, care e mult mai
\nusor; pe el citesc si cartile, si cursurile necesare la facultate,
\nsi romane, reviste sau ziare in timpul meu liber.” La fel ca si
\nAlina, multi dintre tinerii din America au renuntat sa citeasca
\nvolume tiparite, optand pentru un cititor electronic (e-reader).
\nMajoritatea colegilor si prietenilor Alinei au e-readere, iar
\nKindle de la Amazon este cel mai popular, dupa cum spune studenta.
\nToti sunt avizi dupa tehnologie noua si vor sa tina pasul cu ea, a
\nmai adaugat tanara.<\/p>\n

Intr-adevar, sunt oameni care pun e-readerul in geanta langa
\niPhone, iPod si telefon sau langa un tablet PC. Sunt pasionatii de
\ntehnologie, cei dispusi oricand sa integreze un nou dispozitiv in
\nviata lor, comenteaza John Horrigam, director asociat al
\ninstitutului de cercetare Pew Internet & American Life
\nProject.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

In prezent, Kindle de la Amazon este cel mai cunoscut dispozitiv
\nde citit al cartilor online de pe piata, insa vin tare din urma
\nSony Reader Digital Books, STAReBook, Booken Cyborg Gen3, Fujitsu
\nFLEPia, Readius si Onix Boox. Si tot mai multe companii din
\ndomeniul tehnologic vor sa patrunda in acest segment. Potrivit
\nanalistilor, piata de e-readere va inregistra o crestere masiva in
\nurmatorii ani. In 2009, la nivel global, au fost vandute
\naproximativ cinci milioane de cititoare electronice, iar anul
\nacesta vanzarile vor fi cuprinse intre 13 si 14 milioane de
\nunitati, conform estimarilor companiei de cercetare iSuppli.<\/p>\n

Henry Richard, director de vanzari in cadrul Freescale, este de
\nparere ca, in urmatorii ani, smartbook-urile si e-readerele vor fi
\nprodusele vedeta si ne vom confrunta cu o explozie pe piata
\nacestora, in timp ce Neelan Choski, directorul de operatiuni al
\ncompaniei Lexcycle, constata ca publicatiile si editurile trec
\nprintr-un moment greu acum, iar e-readerele au de castigat de aici.
\n“Cred insa ca atunci cand economia isi va mai reveni, e-readerele
\nnu vor mai fi vazute ca niste produse care inlocuiesc cartile
\ntraditionale, ci ca unele complementare acestora”, a spus Choski,
\nprecizand ca e-readerele nu vor inlocui prea curand nu numai
\ncartile, dar nici revistele sau ziarele.<\/p>\n

<\/p>\n

Seria de lansari ale noilor dispozitive a inceput in forta din
\nprima luna a anului, odata cu Consumer Electronics Show (CES) de la
\nLas Vegas, cel mai mare targ tehnologic din lume. Spre exemplu,
\ndispozitivul lansat de compania Skiff are cel mai mare ecran, de
\n11,5 inci (30 cm) si a fost creat special pentru citirea ziarelor,
\na revistelor si a documentelor PDF. Cel lansat de Plastic Logic
\neste color si prin intermediul lui pot fi citite documente Word,
\nfisiere PDF, prezentari PowerPoint si documente Excel, iar cele
\ndoua aparate de citit carti virtuale lansate de producatorul de
\nelectronice Samsung au ecran tactil, pe care poti sa si scrii cu un
\npix special.<\/p>\n

Si Apple si-a anuntat la CES intrarea pe piata dispozitivelor
\npentru citit carti online, anuntand aparitia in luna martie a unui
\naparat cu ecran de 10 inci (25 de cm) si Wi-Fi. “Ceea ce va
\ndiferentia noul dispozitiv Apple de celelalte aparate de acelasi
\ngen va fi software-ul”, a spus Gene Munster, analist al Piper
\nJaffray & Co. De asemenea, va reprezenta un adversar de temut
\nsi pentru notebook-uri, considera analistul. Pana la sfarsitul
\nanului, Apple ar putea vinde aproximativ 1,4 milioane de e-readere.
\nDaca pretul dispozitivului va fi de aproximativ 600 de dolari,
\nvanzarile companiei Apple vor creste cu 2% in 2010, a apreciat
\nMunster. Pentru a se diferentia de alte e-readere si in mod special
\nde Kindle, noul aparat Apple va transforma cartile digitale si
\nrevistele online in experiente interactive, oferind celor ce citesc
\nlink-uri catre interviuri luate autorilor, fotografii si site-uri
\nde clipuri video, incluzand insa si publicitate.<\/p>\n

Nici Microsoft nu s-a lasat mai prejos, anuntand la doar o zi
\ndupa Apple lansarea unui tablet PC, care ofera, pe langa functia de
\ncititor de carti electronice, si posibilitatea de a naviga pe
\ninternet. Noul dispozitiv Microsoft, care se va numi Courier, va fi
\nprodus de Hewlett-Packard, va avea ecran tactil, va rula pe
\nsistemul de operare Windows 7, va permite citirea de carti online
\nsi va fi pus in vanzare in a doua jumatate a anului.<\/p>\n

Din seria de lansari care a avut loc la inceputul acestui an nu
\nputea lipsi Amazon, care a anuntat noua versiune a e-readerului
\nKindle, numit Kindle DX, disponibila in peste 100 de tari. Cu un
\necran de 9,7 inci, Wi-Fi, o memorie de 3,3 GB si o capacitate de
\nstocare de 3.500 de carti, noul dispozitiv va putea fi cumparat
\nonline (de pe Amazon.com, fireste) la un pret de 489 de dolari. In
\nluna octombrie a anului trecut, compania a distribuit pentru prima
\ndata in afara Statelor Unite o versiune mai mica a e-readerului,
\ncare are un ecran de 6 inci si care costa in jur de 279 de
\ndolari.<\/p>\n

In ce priveste cartile disponibile online pentru aceste
\nechipamente, oferta e relativ bogata. Numai platforma Google Books
\nofera peste 10 milioane de carti scanate, cu scopul de a crea o
\nbiblioteca accesibila oricarei persoane care are conexiune la
\ninternet. Alina Constantinescu, studenta de la Rutgers, ne-a spus
\nca pana acum a descarcat peste 200 de carti pentru a le citi ca
\nfisiere. “Si am prieteni care au ajuns chiar la o mie”, adauga
\nea.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Exista si alte initiative de mare amploare in afara de cea a
\nGoogle. Frederic Mitterrand, ministrul francez al culturii, a
\nelaborat un plan de a face accesibil patrimoniul literar al tarii
\npe o platforma digitala, prin ceea ce el spera ca va fi un
\ncompetitor de temut pentru Google Books. “Nu vreau ca acest proiect
\nsa devina ultimul dintr-o serie de lungi dispute franco-americane,
\nchiar daca ele pot fi, curios, fermecatoare”, a comentat insa
\nMitterrand, precizand ca e vorba de un nou portal al literelor si
\nartelor frantuzesti, ce va fi dezvoltat pe baza Gallica, colectia
\ndigitala de carti si documente a Bibliotecii Nationale. In total,
\nGallica avea anul trecut mai putin de un milion de carti,
\ndocumente, imagini si documente audio, fiind accesibila online in
\nspecial pentru uzul cercetatorilor. In ce priveste o viitoare
\ncolaborare cu Google Books, Mitterrand a spus doar ca ea “se va
\nface dupa regulile Frantei”, insa a adaugat ca ar fi benefica
\npentru ambele platforme: Google Books ar avea o baza de date mai
\nmare si ar atrage mai multi utilizatori in afara sferei
\nanglo-saxone, iar literatura franceza va fi cunoscuta de un public
\nmai larg.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Iei volumul din biblioteca, te asezi in fotoliu si incepi sa-l rasfoiesti. Ei bine, nu: acum iti cumperi un cititor electronic, unde ti-ai depozitat cartile pe care vrei sa le porti cu tine si, eventual, sa le si citesti la un moment dat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[14851,193],"class_list":["post-17159","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-e-reader","tag-it"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17159","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17159"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17159\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37112,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17159\/revisions\/37112"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17159"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17159"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17159"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}