Cand Muzeul de Stiinta din Florenta a intrat in renovare si a
\ndecis sa organizeze un turneu cu exponatele cele mai de pret,
\nbrandul italian de orologerie Officine Panerai a devenit sponsorul
\nprincipal al intregii initiative. Se stie ca brandurile orologere
\npun mare pret pe traditie, iar companiile nu rateaza ocazia de a-si
\nasocia numele cu initiative culturale. Vedetele “turneului” sunt
\nsingurele doua telescoape din lume folosite de Galileo Galilei,
\nparintele stiintei moderne. Asa ca, in anul astronomiei (cum a fost
\ndeclarat 2009 in cinstea implinirii a 400 de ani de la descoperirea
\ntelescopului astronomic), Officine Panerai a calatorit la Beijing
\nsi Philadelphia alaturi de instrumentele care au schimbat lumea
\nstiintei, iar pana ianuarie a poposit la Stockholm.<\/p>\n
Firma italiana este doar una dintre cele care si-au asociat
\nnumele cu stiinta si cultura. Si este de asteptat ca tendinta sa
\ncontinue, pe masura ce evenimentele de popularizare a stiintei
\ndevin mai numeroase si mai sofisticate, iar a merge la un muzeu de
\nstiinta incepe sa echivaleze cu o forma de divertisment, in care
\nsecretele universului ajung la publicul larg intr-un ambalaj
\natragator si accesibil.<\/p>\n
Duminica dimineata, muzeul de stiinta NEMO din Amsterdam e luat
\ncu asalt de copiii si adultii amatori sa aprofundeze modul cum
\nfunctioneaza lumea: fani de-ai lui Dexter, pasionati de povestea
\nlaureatului Nobel in economie John Forbes Nash in productia “A
\nBeautiful Mind” sau viitori oameni de stiinta. Pe cinci etaje,
\ndiverse instalatii si masinarii explica totul, de la bulele de
\nsapun si cum functioneaza corpul uman pana la fenomene naturale sau
\nmodul in care au fost construite podurile si cladirile.<\/p>\n
Astfel de locuri exista in orice mare oras din lume. Iar in
\njurul acestor centre sunt organizate ateliere interactive,
\nspectacole de teatru “stiintifice”, sunt proiectate filme in sistem
\nIMAX si sunt organizate evenimente de popularizare a stiintei.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Gabriel Ivan, education & science projects manager la
\nBritish Council, povesteste ca in Marea Britanie exista cel putin
\ndoua mari festivaluri de stiinta, cel de la Cheltenham si cel de la
\nEdinburgh, care aduna in fiecare an zeci de mii de participanti.
\nFestivalul de la Cheltenham, de exemplu, este considerat unul
\ndintre cele mai importante evenimente de gen din lume si include
\natat cercetatori si specialisti, cat si publicul larg, atras de
\nmaniera distractiva in care este prezentat totul. Anul viitor, in
\niunie, invitatul special va fi Heston Blumenthal, bucatar celebru
\nsi vedeta TV in Marea Britanie, iar alegerea este exact in spiritul
\npromovat de organizatori – stiinta este peste tot.<\/p>\n
British Council, inspirat de interesul publicului din Vest
\npentru stiinta, dar si de lipsa de comunicare accesibila a
\ndomeniului in alte tari, a derulat in zece tari din Europa de
\nSud-Est, in perioada 2007-2009, proiectul “Beautiful Science”.
\nIdeea a fost sa arate si fata mai “comerciala” a stiintei. In
\nRomania, proiectul a inclus mai multe sectiuni – FameLab (concurs
\nde comunicare stiintifica), Visualise (o piesa de teatru care
\nprezinta experiente de fizica si chimie ce produc efecte de sunet
\nsi imagine spectaculoase, pusa in scena de trupa britanica Science
\nMade Simple) si dezbateri sustinute de oameni de stiinta si
\njurnalisti pe teme care pot interesa publicul cel mai larg
\n(schimbarea climatica, relatia dintre stiinta si religie).<\/p>\n
Reactia publicului a fost pe masura asteptarilor. “Spectacolul
\nVisualise a facut sali pline la Teatrul de Opereta din Bucuresti,
\nunde aproape o mie de elevi si profesorii lor au fost entuziasmati
\nde aceasta modalitate de a face stiintele mai accesibile.” Una
\ndintre cele mai populare sectiuni a fost FameLab, care a pornit de
\nla ideea ca si oamenii de stiinta pot fi staruri, demoland
\nprejudecata ca stiinta nu poate face audienta. Finalele din 2007 si
\n2009 au fost transmise integral de TVR. In total, la selectii au
\nparticipat peste 300 de studenti, profesori sau cercetatori, care
\nau lasat halatele si tracul in laborator si au prezentat subiecte
\ndin domeniul lor in stil amuzant. “Finala din 2009 a adus in sala
\npeste 400 de elevi de liceu, care au asistat la un adevarat show al
\nstiintei ce a inclus prezentari ale unor subiecte care pot parea
\nindepartate de preocuparile tineretului de astazi: teoria
\nrelativitatii, matematica numarului zero, structura creierului,
\nbacteriile, fractalii.”<\/p>\n
Ionut Topala, doctor in fizica, a castigat marele premiu,
\ndemonstrand ca plasma este peste tot, de la supermarket pana in
\nstele. Cristina Bercea, eleva, a ocupat locul al doilea cu un
\nraspuns stiintific la o intrebare emotionala: “Daca am fi fost
\nimpreuna pe Titanic, iar barca de salvare ar fi fost prea mica,
\nm-ati fi aruncat pe mine ca sa va salvati? Raspunsul nu e in inima,
\ne in creier”. Iar Cristina Negut, eleva, a primit premiul de
\npopularitate demonstrand pur si simplu ca Winston Churchill a fost
\nun morcov. “Primii patru clasati in fiecare selectie au urmat, in
\nfiecare an, inainte de a se prezenta in finala, un curs de
\ncomunicare a stiintei livrat de specialisti romani si britanici. Au
\ninvatat ca un bun comunicator de stiinta trebuie sa cunoasca
\ndomeniul despre care vorbeste, dar si sa fie clar si cat se poate
\nde expresiv, pentru a lamuri si a incanta publicul nespecializat.
\nSi mai ales sa prezinte un subiect stiintific complicat in cel mult
\n3 minute.”\n <\/p>\n
<\/p>\n
Castigatorii au participat la FameLab International de la
\nCheltenham alaturi de castigatorii din Marea Britanie si din
\ncelelalte 9 tari din Europa de Sud-Est. Incurajat de reactia
\npublicului, British Council a decis ca FameLab sa devina o
\ncompetitie mondiala ce va fi organizata in tari de pe toate
\ncontinentele.<\/p>\n
“Principalul rezultat al acestor evenimente de prestigiu pentru
\ncomunitatea comunicatorilor de stiinta din Marea Britanie si din
\nalte tari ale lumii a fost formarea retelei Beautiful Science, care
\ncuprinde deja sute de tineri comunicatori de stiinta din mai multe
\ntari ale Europei.”<\/p>\n
Anul acesta, British Council pregateste pentru Romania alte
\nproiecte de promovare a stiintei. Proiectul Darwin Now se va
\nfinaliza in Romania printr-o dezbatere publica intitulata
\n“Controverse actuale in jurul lui Darwin: reprezinta evolutionismul
\no provocare pentru religie?”. Dezbaterea va avea loc la Bucuresti,
\nla inceputul lunii martie, cu concursul unor specialisti (biologi,
\nfilozofi, teologi si comunicatori de stiinta) din Romania si din
\nMarea Britanie.<\/p>\n
Urmatoarea initiativa a British Council la nivel global va fi
\nGlobal Innovation Lab, un proiect pe trei ani care, conform lui
\nGabriel Ivan, “va duce la crearea unei comunitati internationale de
\ncercetatori aflati la inceputul carierei si de tineri inovatori din
\ntoate domeniile, care vor lucra impreuna pentru a dezvolta solutii
\nla provocarile globale actuale – schimbarea climei, securitatea
\nalimentara, securitatea energetica”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Stiinta a iesit din laboratoarele de cercetare si a inceput sa atraga publicul larg, interesat sa-si explice fenomenele din jur. Evenimentele de popularizare a stiintei au devenit o nisa interesanta pentru muzee si institute culturale, pentru institutiile de media, ca si pentru companiile interesate sa ofere sponsorizari.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3834],"tags":[11606,206],"class_list":["post-17155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lifestyle","tag-arta-si-societate","tag-lifestyle"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17155"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37108,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17155\/revisions\/37108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}