\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5463254\/3\/banda-banci.jpg?width=347&height=31\")
<\/a><\/p>\nCeea ce atunci era doar o declaratie intr-un cerc restrans a
\ndevenit ulterior cuvantul de ordine in comentariile despre mersul
\ncursului, nu numai pe parcursul lui ianuarie 2010, cand cursul a
\natins uimitorul nivel de 4,1008 (la 18 ianuarie), dar si in
\nprognozele privind ce se va intampla in urmatoarele luni. Cresterea
\nde valoare a leului fata de euro a devenit cel mai comentat
\nfenomen, de la cele mai nevinovate explicatii, legate de trecerea
\ncu bine a perioadei alegerilor si noile sperante privind
\ncontinuarea acordului cu FMI, si pana la explicatia prin atacurile
\nspeculative ale catorva jucatori mari din piata valutara, aceiasi
\ncare anul trecut au mizat pe o cadere a leului spre 4,5-5 lei\/euro,
\niar acum ar paria pe o intarire excesiva, spre 3,5 lei\/euro.<\/p>\n
Spunem intarire excesiva nu numai pentru ca, asa cum ne-a
\ninvatat experienta anilor 2006-2007, un curs mult sub 4 lei\/euro e
\npericulos prin definitie pentru exportatori, ci si pentru ca, daca
\natunci cresterea economica accelerata i-a putut insela pe multi sa
\nconsidere ca un curs apropiat de 3 lei\/euro ar fi fost corect,
\ncorespunzator cu performanta economica, acum astfel de iluzii nu
\nmai exista. “Aprecierea recenta a leului a avut o dinamica prea
\nrapida pentru a fi de durata. Vom observa o revenire catre 4,2
\ninainte de reintrarea in intervalul 4-4,1 si apoi testarea pragului
\nde 4 lei. |n momentul de fata, un curs intre 4,15-4,2 lei\/euro este
\nmai realist”, considera Florian Libocor, economist-sef al BRD si
\npresedinte al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
\n(AAFBR). El se asteapta ca pe parcursul lui 2010 sa avem de-a face
\ncu “un prefix al cursului de schimb mai mic de 4, insa nu
\nconsiderabil sub acest prag” (foarte probabil 3,9 dupa prima
\njumatate a anului) si cu o volatilitate mai accentuata a cursului
\ndecat anul trecut.<\/p>\n
<\/p>\n
De un curs realist situat undeva la 4,2 lei\/euro vorbesc si
\nMeral Omer, director de trezorerie al Libra Bank, Laurentiu Ovesea,
\ndealer in cadrul trezoreriei Bancii Italo-Romena, respectiv Rozalia
\nPal, economist-sef al UniCredit Tiriac Bank. Aceasta din urma
\nconsidera ca anul ar putea sa se si incheie la acest nivel de 4,2,
\npentru ca pe termen mai lung sa se indrepte spre o apreciere reala
\npe termen lung, odata cu redresarea economiei si convergenta cu
\nzona euro, in care Romania spera sa se integreze in 2015. Si, cu
\nmici exceptii, la intervalul 4,1-4,3 se opresc majoritatea
\nbancherilor si a analistilor chestionati de BUSINESS Magazin despre
\nevolutia cursului.<\/p>\n
Nuantele intervin insa acolo unde bancherii insista mai mult pe
\nceea ce se poate intampla pe termen foarte scurt si pe
\nvolatilitatea posibila a cursului, ca efect al unor factori mai
\nmult sau mai putin previzibili ce actioneaza asupra leului. Din
\nseria celor mai putin previzibili, avand in vedere ca au legatura
\npractic cu orice, de la situatia din pietele de origine ale
\ninvestitorilor si pana la ce se intampla cu fiecare economie din
\nspatiul est-european, fac parte speculatiile pe curs. Laurentiu
\nOvesea de la Italo-Romena considera chiar ca, daca e sa puna in
\nbalanta elementele care pot influenta cursul, 50% ar conta factorii
\ninterni si 50% “cei externi – speculativi”. Pentru Catalina Molnar,
\nsenior economist la RBS Bank Romania, aprecierea leului se
\njustifica prin randamentele ridicate la leu, care atrag
\ninvestitorii, imbunatatirea perceptiei despre Romania dupa ce
\ntensiunile politice s-au calmat si dupa ce a revenit increderea ca
\nacordul cu FMI va continua, ca si prin sentimentul favorabil in
\ngeneral monedelor din tarile emergente.<\/p>\n
Numai ca, dupa cum am vazut, leul s-a apreciat si in conditii de
\nscadere a dobanzilor, ba chiar dupa ce BNR a redus dobanda de
\npolitica monetara in ianuarie, ceea ce indica evident speculatii de
\nmoment si mai putin o tendinta profunda. Ca atare, “de durat nu
\ncred ca o sa dureze mult, cam 1-2 luni, iar apoi cursul va reveni
\npe la 4,2-4,25”, dupa opinia lui Florin Constantinescu, dealer al
\nBancii Carpatica. Explicatia lui Lucian Anghel, economist-sef al
\nBCR, este ca o apreciere de durata a leului e greu de imaginat in
\nlipsa unei cresteri semnificative de productivitate si a
\ncapacitatii economiei de a exporta volume importante de bunuri si
\nservicii cu valoare adaugata mare. “Pentru prezent, leul are nevoie
\nde stabilitate, iar aceasta inseamna o evitare atat a presiunilor
\nde depreciere, cat si a celor de apreciere bazate exclusiv pe
\ntranzactii speculative”, adauga Anghel.<\/p>\n
<\/p>\n
Aceeasi logica, dar alte cifre avanseaza Michaela Raluca }apu,
\nsenior financial associate al Saxo Bank, conform careia vom avea o
\nluna de apreciere, de origine speculativa, pana spre 3,96 lei\/euro,
\npentru ca in trei luni sa ne intoarcem in jur de 4,10, dupa care
\nleul va incepe sa se deprecieze usor pana spre sfarsitul anului,
\ndaca autoritatile nu vor aborda corect problemele din economie, asa
\ncum au fost identificate de FMI. “Aceasta va face ca investitorii
\nsa doreasca prime de risc mai mari pentru a investi in Romania”,
\nafirma }apu. Vlad Muscalu, economist al ING, adauga ca inclusiv
\ndaca vor fi aplicate reforme pentru corectarea dezechilibrelor din
\nsectorul public, “se poate ca impactul sa fie important, insa
\nefectele sa nu fie vizibile in urmatoarele sase luni”. Ca atare,
\nconchide Muscalu, decisiva pe termen scurt ramane rentabilitatea
\nplasamentelor in lei, influentata de dobanzi: ING se asteapta ca
\nBNR sa reduca dobanda de politica monetara pana la 6,25% la
\nsfarsitul lunii mai, ceea ce va face leul mai putin atractiv pentru
\ninvestitori.<\/p>\n
Aproape fara exceptie, bancherii au salutat faptul ca banca
\ncentrala a reluat in ianuarie, dupa trei luni de expectativa,
\nciclul reducerilor de dobanda inceput cu un an in urma. Se stie ca
\norice taiere a dobanzii de catre BNR are, mai mult sau mai tarziu,
\ndoua efecte, ambele benefice pentru economie: pe de o parte reduce
\ndin interesul speculatorilor care poate provoca o apreciere
\nexcesiva a leului, pe de alta parte antreneaza ieftinirea
\ncreditelor bancare. Estimarile bancherilor despre cat de mult va
\nfolosi BNR aceasta parghie difera insa. Catherine Grady, analist la
\nDeutsche Bank, estimeaza ca dobanda de politica monetara va fi
\nredusa la 7% pana in martie, la 6% pana in iunie si la 5,5% pana in
\ndecembrie, ceea ce va oferi “o importanta sustinere pentru
\nredresarea economiei”, prin impingerea dobanzilor bancare in jos si
\ndeci facilitarea accesului la credite. O estimare mai ponderata are
\nRozalia Pal de la UniCredit }iriac Bank, care mizeaza pe o dobanda
\nde politica a BNR de 7% in iunie si 6,5% in decembrie, cu efect
\n“semnificativ” asupra dobanzilor bancare in lei atat la depozite,
\ncat si la credite, care se vor putea reduce cu 1,5-2% in prima
\njumatate a anului si cu 3% in total pana in decembrie.<\/p>\n
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen, se asteapta ca
\ndobanda de politica monetara sa ajunga spre 6,25% la sfarsitul
\nanului, insa considera ca spatiul de manevra al bancii centrale
\neste “strict conditionat de coerenta politicii fiscale si de
\nangajamentul Guvernului de a implementa reformele cerute de acordul
\ncu FMI”; in plus, spune Dumitru, trebuie tinut cont ca rata
\ninflatiei este inca ridicata in Romania in comparatie cu alte tari
\ndin UE. Nimeni n-a uitat ca anii trecuti, leul puternic a sustinut
\nconstant dezinflatia, in conditii de imprudenta fiscala (majorari
\nde salarii si pensii, deficit bugetar in crestere). Acum insa,
\nrecesiunea si scaderea cererii din economie functioneaza ca o frana
\nnaturala in calea inflatiei, iar majorari de salarii, pensii si
\ncheltuieli bugetare nu mai sunt de asteptat.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Riscurile ca preturile sa creasca ar putea veni din partea altor
\nfactori – un posibil an agricol slab (Ionut Dumitru), o scumpire
\nrapida a energiei si a combustibililor, daca relansarea economiilor
\noccidentale va fi mai rapida decat sunt asteptarile (Ella Kallai,
\neconomist-sef al Alpha Bank), cresterea anumitor preturi
\nadministrate ce au fost controlate pe parcursul anului electoral
\n2009 (Vlad Muscalu), majorarea accizelor (Luminita Runcan, director
\nde trezorerie la Banca Transilvania) si “inventarea de diverse noi
\ntaxe (a se vedea taxa fast-food), care ar putea atrage un efect de
\n<bulgare de zapada>” (Laurentiu Ovesea). Punand in balanta
\ninsa toti acesti factori si probabilitatea ca ei sa actioneze, cei
\nmai multi bancheri apreciaza ca inflatia se va incadra in 2010 in
\nintervalul tintit de BNR (2,5-4,5%). “Sunt sanse sa inregistram in
\nacest an cea mai redusa rata a inflatiei din ultimii 20 de ani”,
\nconchide Luminita Runcan.<\/p>\n
Toti bancherii care ne-au comunicat opiniile despre evolutia
\ncursului in urmatoarea jumatate de an insista pe importanta
\npoliticilor economice ale Guvernului (Florin Constantinescu de la
\nCarpatica apreciaza chiar ca acestea influenteaza cursul in
\nproportie de 80%, si doar 20% e de atribuit evenimentelor externe).
\nFata de previziunile de la jumatatea anului trecut, lucrul bun e ca
\na disparut nesiguranta legata de ciclul electoral; in schimb, au
\nramas de rezolvat din 2009 aceleasi probleme ale bugetului –
\naparatul administrativ ineficient, sectorul bugetar
\nsupradimensionat, colectarea insuficienta a veniturilor. Cristian
\nPopa, viceguvernatorul BNR, declara recent ca indicatorul crucial
\nla care se va uita banca centrala in 2010 va fi deficitul bugetar –
\nnu doar pentru ca reducerea lui (deocamdata de la 7,3% din PIB anul
\ntrecut la 5,9% anul acesta) e o conditie a FMI pentru continuarea
\nfinantarii, dar mai ales pentru ca daca Romania vrea sa aiba sanse
\nsa adopte euro in 2015, e obligatorie o scadere accelerata a
\ndeficitului pana la mai putin de 3% din PIB.<\/p>\n
Se poate incadra Guvernul intr-un deficit de 5,9% din PIB? “Va
\nfi greu, dar e posibil. Irlanda poate sluji ca un exemplu de urmat:
\na redus cheltuielile cu salariatii din sectorul public,
\ncheltuielile cu serviciile publice, cheltuielile cu pensiile si
\najutoarele de somaj; si in ciuda problemelor ei, Irlanda iese din
\ncriza”, comenteaza Michaela Raluca }apu de la Saxo Bank. Daca
\naceasta faza va fi depasita, Romania va avea doar de castigat,
\nspune ea, pentru ca salariile mai mici decat in zona euro, forta de
\nmunca instruita si o productivitate mai mare vor continua sa atraga
\ninvestitorii dinspre zona euro catre Est si vor stimula crearea de
\nlocuri de munca.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“|n fapt, consider ca Europa de Est are in prezent un potential
\nde crestere net superior tarilor vestice pentru urmatorii 7-10
\nani”, pluseaza Ovidiu Dumitrescu, managerul pentru piete de capital
\nal OTP Bank Romania. Acest potential ar fi constientizat si de
\ninvestitorii care de la inceputul anului s-au manifestat asa de
\noptimist fata de unele tari din regiune – Polonia, Ungaria si
\nRomania, ai caror indici bursieri s-au apreciat cu 2-10% de la
\ninceputul anului, in timp ce unele dintre monedele regiunii s-au
\napreciat in raport cu euro (zlotul – de la 4,01 la 4,05 pentru un
\neuro, leul – de la 4,2 la 4,1). Ar fi deci o ratiune pentru care
\nOTP se asteapta la o relativa stabilitate a cursului, in intervalul
\n4,1-4,3. |n privinta raportului leu\/dolar, e de remarcat o oarecare
\napreciere a dolarului fata de celelalte valute, pe masura ce
\neconomia SUA isi revine, insa “aici volatilitatea este mai mare”.
\nFlorian Libocor de la BRD crede totusi ca perspectiva unei reveniri
\na economiei SUA nu e deloc consistenta, asa incat ramane la parerea
\nca raportul leu\/dolar va continua sa ramana sub 3, in palierul
\n2,7-2,8.<\/p>\n
Intorcandu-se la evenimentele din Romania, Arend Kapteyn,
\neconomist-sef pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa la
\nDeutsche Bank, apreciaza ca instalarea noului guvern, adoptarea
\nbugetului pe 2010 si continuarea programului cu FMI fac ca Romania
\n“sa castige o fereastra de inca 3-4 luni in care totul pare sa se
\nmiste in directia corecta”. Principala preocupare a analistului ar
\nfi doar o eventuala contagiune din partea bancilor grecesti, in
\nconditiile problemelor din economia elena, catre bancile din
\nRomania, sub forma unor reduceri ale fluxurilor de capital. |n
\nraportul despre Romania remis BUSINESS Magazin, Kapteyn anticipeaza
\no depreciere spre 4 lei\/euro in 3 luni si ca atare recomanda
\ninvestitorilor sa-si mentina pozitiile short pe leu (sa aiba in
\nvedere vanzarea de lei) in acest orizont de timp.<\/p>\n
Ce se va intampla dincolo de aceste trei luni? Dorin Cojocaru,
\nfost bancher si actualmente manager al firmei de consultanta DTD
\nTeam Advisory Services, clasifica riscurile legate de moneda
\nnationala pe trei paliere: primul este cel al “scenariilor
\nspeculative initiate si coordonate de o serie de institutii
\nfinanciare externe”, pe termen scurt (1-3 luni); al doilea este
\nlegat de un optimism nejustificat asupra evolutiei economiei in
\n2010 si in urmatorii 2-3 ani, care ar slabi motivatia autoritatilor
\nde a optimiza costurile bugetare si de a merge inainte cu un
\nprogram de investitii in infrastructura; al treilea tine de o
\nposibila reducere peste asteptari a vanzarilor din retail, tinand
\ncont ca restrangerea de pana acum a consumului a priit balantei de
\nplati si dezinflatiei, dar a avut efecte dure asupra economiei
\nreale, respectiv a companiilor confruntate cu blocajul
\nfinanciar.<\/p>\n
In privinta optimismului nejustificat pe care il are in vedere
\nDorin Cojocaru, e de notat ca nu numai peisajul economiei
\nromanesti, dar si cel al economiei europene si americane raman inca
\ngreu de interpretat. Sunt economisti care se tem de un nou val al
\ncrizei, iminent atunci cand statele vor inceta sa mai sustina
\nbancile; sunt altii ferm convinsi ca tot ce-a fost mai rau a trecut
\nsi ca relansarea se va propaga rapid de la pietele dezvoltate spre
\ncele emergente.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Aceste divergente se reflecta si in prognozele institutiilor
\nfinanciare: daca FMI, de pilda, crede posibila o crestere economica
\nde 1,3% pentru Romania in acest an, o agentie de rating ca Moody’s
\nse dovedeste neasteptat de optimista, vorbind de o crestere de 2,3%
\npentru Romania si de o viitoare imbunatatire a ratingurilor pentru
\ntari lovite brutal de criza anul trecut – Ungaria si tarile
\nbaltice. Florian Libocor (BRD) apreciaza ca si ratingul Romaniei se
\nva ameliora: “Cu un deficit de cont curent corectat agresiv in 2009
\n(corectie care a inceput inca din primul trimestru al anului 2008),
\no datorie publica a statului mult sub nivelul altor state emergente
\ndin regiune si confortabil incadrata in limita criteriilor
\nTratatului de la Maastricht (29% in prezent, mult sub plafonul
\ncerut de 60% din PIB, n.red.) si o dinamica a procesului de
\ncreditare aproape de stagnare (trebuie spus si ca raportul credit
\nneguvernamental la PIB este inca mic), ratingul Romaniei nu doar
\npoate, dar trebuie sa revina in acest an la nivelul investitional,
\ncu perspectiva pozitiva”. Deficitul de cont curent estimat pentru
\n2009 a fost de 4,5% din PIB, fata de 11,8% din PIB in 2008.<\/p>\n
Chiar daca alte analize au in vedere o crestere economica mult
\nmai mica sau chiar o stagnare, dintre bancherii care au raspuns
\nintrebarilor BUSINESS Magazin, nimeni nu mai crede posibila o
\ncontinuare a declinului si in 2010. Saxo Bank estimeaza o crestere
\nde 0,5%, ING de 1,6% (“o mare parte din productia sectorului
\nindustrial este destinata exportului, deci vedem cresterea
\nsustinuta de revenirea activitatii la nivel global”, explica Vlad
\nMuscalu), in timp ce Melania Hancila, directorul departamentului de
\ncercetare si strategie de la Volksbank, afirma ca economia ar putea
\ncreste cu 1,5% in conditiile unei performante pozitive a
\nindustriei, a serviciilor financiare si a exporturilor.<\/p>\n
Reprezentantii Intesa Sanpaolo Bank considera ca “ar putea fi
\nrelativ usor sa atingem si sa depasim cifra mentionata de FMI”,
\nadaugand insa ca esential pentru dezvoltarea viitoare va fi cat de
\nmult spatiu de crestere economica se va crea prin cresterea
\nproductivitatii muncii. Dupa Georgiana Constantinescu, research
\n& publishing specialist la Credit Europe, principalele motoare
\nde crestere vor fi revigorarea exporturilor, in baza cererii de pe
\npietele europene, si atragerea de investitii straine directe.
\nRiscuri? “Evident, o evolutie negativa si punerea in pericol a
\ntintelor stabilite cu FMI ar genera aversiune la risc si retragerea
\nde fonduri, dublata de scumpirea lor pe pietele internationale”,
\nraspunde Meral Omer.<\/p>\n
Relansarea pietelor externe, in special in zona euro, va juca
\ninsa rolul esential, in opinia lui Lucian Anghel (BCR); la aceasta
\nse vor adauga conditiile meteo, daca vor fi propice pentru anul
\nagricol, precum si modul in care vor continua lucrarile de
\ninfrastructura sau alte obiective majore lansate in executie de
\ncatre stat. |n fine, Florin Constantinescu, dealerul Carpatica,
\nafirma ca or sa ne ajute cel mai probabil exporturile, romanii din
\nstrainatate si cursul de schimb, care pana acum a franat
\nimporturile excesive. Rezumand, cum o face economistul-sef al
\nRaiffeisen, Ionut Dumitru, “orice cifra de crestere a PIB cuprinsa
\nintre 0% si 2% pare plauzibila in acest moment”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
|n schimb, creditarea nu va fi un motor de crestere, “mai ales
\nca ne asteptam in continuare la falimente si somaj in crestere,
\nceea ce afecteaza perceptia bancilor fata de riscul de
\ncontrapartida”, sustine Catalina Molnar de la RBS Bank – si nici
\ncererea de credite nu va fi neaparat mai mare, din aceleasi motive.
\n“Nici macar in tarile dezvoltate (a se vedea zona euro), unde
\ndobanzile sunt foarte mici, creditarea nu s-a revigorat
\nsubstantial, continuand in termeni anuali sa se contracte”, adauga
\nIonut Dumitru de la Raiffeisen. Replicand criticilor implicite la
\nadresa reticentei bancilor de a mai da credite in economia reala,
\nOvidiu Dumitrescu, managerul pentru piete de capital al OTP Bank
\nRomania, noteaza ca “reducerea drastica a creditarii este o
\n<nota de plata> a suprasolicitarii acestor resurse de catre
\nagentii economici, in perioada dinaintea crizei, nu doar in tara
\nnoastra, ci si in strainatate”. Cat despre perspectiva creditarii,
\nMelania Hancila de la Volksbank se asteapta ca aceasta sa isi
\nrevina lent, cu un ritm de crestere in jur de 5% in 2010, iar
\nRozalia Pal, economistul-sef al UniCredit }iriac Bank, estimeaza o
\nmajorare a creditarii cu 5,5%. Conform datelor BNR, creditul privat
\nin lei a scazut anul trecut cu 9% in termeni reali, iar creditul in
\nvaluta s-a redus cu 1%.<\/p>\n
Din unghiul consultantului, problema relatiei intre banci si
\neconomia reala se pune un pic diferit – pe de o parte, considera
\nDorin Cojocaru, reluarea creditarii ar necesita si o schimbare a
\natitudinii si a modului de analiza a riscului din partea bancilor,
\nasa incat vor avea de castigat in cele din urma bancile care vor
\nreusi “o noua abordare a analizei si a deciziei de creditare”; pe
\nde alta parte, chiar daca e de asteptat o coborare a dobanzilor ce
\nva facilita accesul la imprumuturi, Cojocaru spune ca sistemul
\nbancar va incerca sa mentina cat mai mult timp diferenta dintre
\ndobanzile active si pasive, spre a-si asigura profitabilitatea. {i
\n“in continuare vor aparea pierderi in sistemul bancar in zona de
\nretail, constructii si comert, fapt ce va crea o presiune deosebita
\nasupra diferentei de dobanda”.<\/p>\n
Prin urmare, s-ar spune ca evolutia cursului va depinde de un
\nnumar atat de mare de variabile si ca ponderea acestora e asa de
\ngreu de cuantificat (intr-adevar, parerile bancherilor sunt foarte
\nimpartite in privinta a ceea ce va conta cel mai mult pentru mersul
\ncursului), incat prognozele au devenit mai greu de formulat ori cel
\nputin mai divergente decat anul trecut. |n realitate insa,
\n“pariurile pe curs” pentru urmatoarele sase luni (un exercitiu pe
\ncare bancherii l-au facut la fiecare jumatate de an, la solicitarea
\nBUSINESS Magazin) sunt destul de apropiate in jurul cifrei de 4, cu
\nun minim de 3,95 (Volksbank) si un maxim de 4,25 (ING Bank).\n <\/p>\n
<\/p>\n
La fel de remarcabila e si continuitatea cu prognozele de vara
\ntrecuta. Raportat la cursul de 4,2282 lei\/euro, inregistrat in
\nultima zi a lui decembrie 2009, cele mai corecte “pariuri pe curs”
\npentru sfarsitul anului trecut le-au facut, vara trecuta, Credit
\nEurope Bank (4,20-4,25 lei\/euro), Banca Transilvania (4,25
\nlei\/euro), Libra Bank (4,25-4,30) si Bancpost (4,1-4,3), in
\nconditiile in care nici celelalte banci n-au fost insa foarte
\ndeparte de cursul corect. |nca o data, explicatia tine de planurile
\ndistincte in care poate fi considerata moneda nationala: daca la
\nsuprafata se vede mai intotdeauna o economie devastata de crize
\nfinanciare ori politice si vulnerabila la fuga sau la navala
\ncapitalului speculativ, in profunzime se vad stalpii de sustinere –
\nprudenta BNR, acordul cu FMI, apartenenta la UE si perspectiva
\nconvergentei cu zona euro.<\/p>\n
Asadar, pare sa fie lectia bancherilor, daca in anul de groaza
\n2009 n-au pus raul inainte, cu atat mai putin ar avea de ce s-o
\nfaca acum. Vom vedea la vara daca au sau nu dreptate.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Probabil va mai aduceti aminte de estimarile de vara trecuta ale bancherilor despre felul cum se va misca leul pana la sfarsitul lui 2009 – departe de temutul prag de 5 lei pentru un euro, dar si de neverosimilul 3 lei pentru un euro, al verii lui 2007. Acum, pentru urmatoarea jumatate de an, majoritatea bancherilor prevad o relativa acalmie pe frontul cursului, care va continua sa oscileze in jur de 4-4,1-4,2 lei\/euro, asteptand iesirea din recesiune. Diavolul ramane insa, ca de obicei, in detalii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,7733,7585,930,8349,7457],"class_list":["post-17154","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-curs-valutar","tag-estimari","tag-euro","tag-leu","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17154","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17154"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17154\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37107,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17154\/revisions\/37107"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17154"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17154"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17154"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}