\n“Vreau s\u0103 muncesc mult, dar c\u00e2nd vreau eu\u201d, \u201eVreau s\u0103 muncesc mult \u015fi repede, dar s\u0103 decid eu asupra procedurii\u201d, \u201eVreau ca munca mea s\u0103 aib\u0103 o semnifica\u0163ie pentru mine\u201d sunt c\u00e2teva exemple ale nevoilor angaja\u0163ilor de ast\u0103zi, a c\u0103ror motivare \u00eencepe din ce \u00een ce mai mult s\u0103 treac\u0103 de schemele clasice de beneficii extrasalariale. \u201eMotivarea este un termen foarte des folosit \u00een literatur\u0103, dar \u00eenvechit la momentul acesta. Nu se mai vorbe\u015fte at\u00e2t de mult de motivare \u015fi este \u015fi foarte greu s\u0103 spui c\u0103 un om nu este motivat. Este imposibil s\u0103 nu fie motivat de ceva, nu este motivat de ce ai vrea tu s\u0103 fie motivat. Abordarea care ast\u0103zi se utilizeaz\u0103 cu prec\u0103dere este dac\u0103 angaja\u0163ii sunt implica\u0163i \u00een munc\u0103 \u00een direc\u0163ia \u00een care tu vrei s\u0103 fie: depun energie, le pas\u0103, se responsabilizeaz\u0103, sunt entuzia\u015fti, creativi. Termenul folosit ast\u0103zi este \u201eengagement\u201d (implicare), spune prof. dr. Drago\u015f Iliescu, specializat \u00een psihologie organiza\u0163ional\u0103 \u015fi care pred\u0103 \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Psihologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti.
\nDin punctul de vedere al profesorului, re\u0163eta succesului pentru a men\u0163ine un angajat implicat la locul de munc\u0103 este ca angajatorul s\u0103 \u00eei ofere mai multe resurse dec\u00e2t cerin\u0163e. Astfel, explic\u0103 profesorul, fiecare manager ar trebui s\u0103 se uite \u00een organiza\u0163ia sa \u015fi s\u0103 vad\u0103 care dintre cerin\u0163e pot fi evitate: deadline, volum de munc\u0103, target etc. \u015fi care sunt resursele pe care i le poate pune la dispozi\u0163ie angajatului: flexibilitate, feedback etc. Prin \u00eenclinarea balan\u0163ei \u00een favoarea resurselor, exist\u0103 o \u015fans\u0103 mult mai mare de a p\u0103stra angajatul implicat \u015fi entuziast. \u201eC\u00e2nd exist\u0103 mai multe cerin\u0163e dec\u00e2t resurse, stresul intervine \u015fi ajungi treptat \u00een burnout, dac\u0103 starea persist\u0103. Generezi entuziasm \u015fi implicare prin echilibrul pe care \u00eel creezi \u00eentre resurse \u015fi cerin\u0163e.\u201d
\nDe asemenea, semnifica\u0163ia personal\u0103 atribuit\u0103 activit\u0103\u0163ii sau sentimentul controlului angajatului asupra muncii pot constitui resurse importante.Profesorul mai spune c\u0103 men\u0163inerea angajatului la un nivel mare de implicare la job nu este un proces individual, ci este generat\u0103 de mai multe variabile de context.
\n\u201eMotiva\u0163ia era v\u0103zut\u0103 ca un proces individual: un om este motivat de ceva, un altul de altceva, \u015fi asta face ca managementul s\u0103 fie aproape imposibil, pentru c\u0103, de\u015fi lucrezi cu oameni, este dificil s\u0103 lucrezi cu fiecare \u00een parte. Este greu de gestionat. Motiva\u0163ia, de\u015fi pare a fi un lucru individual, este generat\u0103 de variabile de context, care \u0163in de munc\u0103 \u00een general, nu de variabile individuale. \u015ei asta este foarte bine, pentru c\u0103 asta face managementul, se ocup\u0103 de contextul muncii.\u201d
\nOrice job este caracterizat de cerin\u0163e care sunt inevitabile, cum ar fi targetul, volumul de munc\u0103, deadline-urile. Angajatorul poate s\u0103 contrabalanseze aceste cerin\u0163e prin alocarea de resurse, dintre care unele critice.
\n\u201eO parte dintre resursele care au impact semnificativ sunt: sprijinul, feedbackul \u2013 o resurs\u0103 absolut critic\u0103 \u2013 po\u0163i gestiona un volum foarte mare de munc\u0103 \u015fi \u00een condi\u0163ii de stres dac\u0103 \u0163i se spune \u00een mod constant dac\u0103 ceea ce faci este bine sau nu. O organiza\u0163ie bazat\u0103 pe feedback este una care, \u00een general, creeaz\u0103 o implicare mult mai mare. Semnifica\u0163ia personal\u0103 a muncii este o alt\u0103 resurs\u0103 important\u0103\u201d, mai spune Drago\u015f Iliescu.
\n\u00cen momentul \u00een care cerin\u0163ele sunt mai multe dec\u00e2t resursele, angajatul, expus la stres \u00een mod constant, poate avea un sindrom denumit burnout, care se manifest\u0103 prin epuizare fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, dar \u015fi prin cinism.
\n\u201eBurnoutul se traduce prin epuizare, o traducere care nu este tocmai bun\u0103. Nu este un sindrom clinic. \u00cen mod evident, \u0163ine de stres prelungit. Stresul acut este o parte integrant\u0103 din via\u0163a noastr\u0103 \u015fi nu ai cum s\u0103-l evi\u0163i. La sf\u00e2r\u015fitul unei perioade prelungite de stres cronic, ajungi \u00eentr-un sindrom ciudat, care are o component\u0103 emo\u0163ional\u0103 \u015fi una comportamental\u0103, dar care nu reprezint\u0103 un diagnostic.\u201d
\nBurnoutul duce la afec\u0163iuni psihiatrice, precum depresia. Este asociat de asemenea cu afec\u0163uni fizice severe, \u00een mod special cardiace, care sunt ireversibile: \u201eDin burnout ie\u015fi, dar din boala de inim\u0103 dezvoltat\u0103 din cauza stresului nu ie\u015fi\u201d.
\nSpecialistul recomand\u0103 ca, dac\u0103 o persoan\u0103 crede c\u0103 a intrat \u00eentr-o asemenea stare de epuizare, s\u0103 apeleze la un psiholog, care \u00eel va ajuta s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 momentul.
\n\u201eO persoan\u0103 care este \u00een burnout prezint\u0103 epuizare fizic\u0103 \u015fi mental\u0103, este f\u0103r\u0103 vlag\u0103, f\u0103r\u0103 chef de nimic. Nu se mai bucur\u0103 de nimic. Burnoutul are ca efecte \u015fi cinismul, un tip de agresivitate pasiv\u0103 prin care angaja\u0163ii privesc lumea. Foarte pe scurt, a\u015f zice c\u0103 este o stare psihologic\u0103, iar acest sindrom apare dup\u0103 expunerea \u00eendelungat\u0103 la stres. Se rezolv\u0103 destul de u\u015for dac\u0103 este identificat. Fiind \u00een t\u0103r\u00e2mul psihologiei, aceasta este foarte bine echipat\u0103 pentru a rezolva sindromul de burnout. Cu alte cuvinte, dac\u0103 b\u0103nuie\u015fti c\u0103 e\u015fti \u00een burnout, discut\u0103 cu un psiholog.\u201d<\/p>\n
\nAngajatul milenial –
\no b\u0103taie de cap. Mit sau adev\u0103r?
\n\u201eAm f\u0103cut \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva colegi o serie de studii interesante axate pe evolu\u0163ii intergenera\u0163ionale. \u00centr-adev\u0103r, exist\u0103 diferen\u0163e rezonabil de mari \u00eentre genera\u0163ii. \u00cen principiu, acestea sunt caracterizate de faptul c\u0103 o genera\u0163ie dob\u00e2nde\u015fte valorile pe care le are, felul \u00een care vede lumea, \u00een urma experien\u0163elor care au marcat-o. Spre exemplu, p\u0103rin\u0163ii mei erau copii \u00een vremea r\u0103zboiului. Au fost adolescen\u0163i \u00een timpul marii foamete de dup\u0103 r\u0103zboi. Este imposibil ca o asemenea experien\u0163\u0103 s\u0103 nu te marcheze. Genera\u0163ia care a trecut prin acele lucruri va pre\u0163ui mai mult dec\u00e2t orice siguran\u0163a, securitatea\u201d, exemplific\u0103 specialistul.
\nAngaja\u0163ii tineri, care fac parte din genera\u0163ia Millennials \u015fi care au crescut \u00eentr-un mediu democratic, abundent \u00een resurse, lu\u00e2nd contact cu tehnologia \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rste fragede, se deosebesc la nivel de valori dar \u015fi comportamental de genera\u0163iile din urm\u0103. \u201eEu sunt copilul Revolu\u0163iei, este imposibil ca momentele acelea s\u0103 nu m\u0103 fi marcat. Genera\u0163ia milenial\u0103 este n\u0103scut\u0103 \u00eentr-un mediu deja democratic, deja fertil pentru creativitate. Evenimentele care erau tipice pentru societatea \u00een care ai crescut persist\u0103 \u015fi se imprim\u0103 \u00een felul \u00een care se comport\u0103, viseaz\u0103, felul \u00een care construie\u015fte o genera\u0163ie \u015fi dup\u0103 ce aceasta a dep\u0103\u015fit etapele de adolescen\u0163i sau de copii.\u201d Genera\u0163ia Millennials \u015fi genera\u0163ia Z, care o precede, sunt caracterizate de o inteligen\u0163\u0103 mai mare, de o con\u015ftiinciozitate ridicat\u0103, dar \u015fi de o instabilitate emo\u0163ional\u0103 mai ridicat\u0103.
\n\u201eGenera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 este perceput\u0103 ca fiind mai pu\u0163in ata\u015fat\u0103 de organiza\u0163ie. Ce rezult\u0103 destul de clar din studiile noastre este c\u0103 exist\u0103 o schimbare \u00een variabilele individuale, cre\u015fte inteligen\u0163a, cre\u015fte con\u015ftiinciozitatea \u2013 atunci c\u00e2nd se responsabilizeaz\u0103 sunt foarte responsbili \u2013, cre\u015fte extraversia \u2013 u\u015furin\u0163a cu care vorbe\u015fti despre tine \u015fi comunici \u2013, cre\u015fte instabilitatea emo\u0163ional\u0103. Noile genera\u0163ii sunt mai instabile emo\u0163ional dec\u00e2t vechile genera\u0163ii, \u00ee\u015fi controleaz\u0103 mult mai greu impulsurile.\u201d
\n\u00cen ciuda opiniei generale, \u201ecopiii din ziua de azi\u201d sunt mai inteligen\u0163i dec\u00e2t genera\u0163iile anterioare. La fiecare decad\u0103, media coeficientului de inteligen\u0163\u0103 cre\u015fte \u00een Rom\u00e2nia cu trei puncte, fenomen denumit Flynn.
\n\u201e\u00cen spa\u0163iul public se vehiculeaz\u0103 ideea c\u0103 reprezentan\u0163ii genera\u0163iei de 18 ani de ast\u0103zi sunt ni\u015fte incapabili. Ce \u015ftim, de fapt, din date, este c\u0103 sunt mai inteligen\u0163i dec\u00e2t eram noi. Cam cu trei puncte de IQ pe decad\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 la o diferen\u0163\u0103 de 20 de ani media genera\u0163iei mai noi este mai mare cu 6 puncte de IQ.\u201d
\nO alt\u0103 diferen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre mileniali \u015fi genera\u0163ia anterioar\u0103 se refer\u0103 la nevoia de siguran\u0163\u0103 \u015fi securitate care la cei mai tineri nu este at\u00e2t de pregnant\u0103. Astfel, cei n\u0103scu\u0163i dup\u0103 Revolu\u0163ie, crescu\u0163i \u00eentr-un mediu perceput ca fiind sigur \u015fi care ofer\u0103 resurse multiple, nu pun at\u00e2t de mare accent pe conservarea resurselor \u015fi pe siguran\u0163\u0103 \u015fi securitate.
\n\u201eGenera\u0163iile tinere au crescut \u00eentr-o lume \u00een care abund\u0103 resursele. C\u00e2nd e\u015fti crescut st\u00e2nd la coad\u0103 la p\u00e2ine pentru a prinde o jum\u0103tate de p\u00e2ine de om, nu ai resurse \u015fi te formezi \u00een direc\u0163ia conserv\u0103rii resurselor. Noua genera\u0163ie a crescut \u00eentr-un context al abunden\u0163ei.\u201d Diferen\u0163ele dintre genera\u0163ii exist\u0103 \u015fi la nivelul valorilor. Drago\u015f Iliescu observ\u0103 cum tinerii adopt\u0103 mult mai puternic modelul vestic de individualism, fa\u0163\u0103 de genera\u0163iile anterioare, care erau caracterizate de colectivism \u2013 pre\u0163uirea faptului c\u0103 to\u0163i sunt la fel.
\n\u201eRom\u00e2nia este \u00een mod marcant o cultur\u0103 colectivist\u0103. Tipic \u00eentr-o cultur\u0103 colectivist\u0103 este c\u0103 pre\u0163uie\u015fte faptul c\u0103 to\u0163i sunt la fel. E aversiv\u0103 fa\u0163\u0103 de merit, cum s\u0103 fii altfel dec\u00e2t ceilal\u0163i? E r\u0103u. Sunt multe alte \u0163\u0103ri care au aceste tendin\u0163e, cum ar fi \u0163\u0103ri din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est. Noile genera\u0163ii din Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 mai mult c\u0103tre o cultur\u0103 individualist\u0103, precum culturile occidentale, ale c\u0103ror valori le prelu\u0103m din ce \u00een ce mai mult. Noua genera\u0163ie este masiv individualist\u0103\u201d, mai spune Drago\u015f Iliescu. Crescu\u0163i \u00eentr-un mediu \u00een care sunt obi\u015fnui\u0163i cu feedback imediat (re\u0163elele sociale, spre exemplu, \u00een care imediat dup\u0103 o postare genereaz\u0103 feedback \u2013 like, comentariu etc.), tinerii sunt dependen\u0163i de aceast\u0103 form\u0103 de validare sau, dup\u0103 caz, invalidare, a muncii lor. Instabilitatea emo\u0163ional\u0103 ridicat\u0103 \u00eei face s\u0103 fie mai afecta\u0163i de un feedback negativ dec\u00e2t ar fi un angajat dintr-o alt\u0103 genera\u0163ie.
\nUn alt aspect care caracterizeaz\u0103 genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de angaja\u0163i se refer\u0103 la instabilitatea la locul de munc\u0103. Drago\u015f Iliescu explic\u0103 faptul c\u0103 tinerii tind s\u0103 fie mai flexibili c\u00e2nd vine vorba de locul de munc\u0103 \u015fi ca urmare a oportunit\u0103\u0163ilor mult mai diversificate dec\u00e2t \u00een anii de comunism, de exemplu, c\u00e2nd cele mai multe persoane f\u0103ceau carier\u0103 numai \u00eentr-un singur loc.
\n\u201eSunt dou\u0103 for\u0163e care ac\u0163ioneaz\u0103 aici: pe de-o parte faptul c\u0103 sunt mai multe oportunit\u0103\u0163i. Un al doilea lucru, care este tipic pentru mileniali, este c\u0103 nu se mai asociaz\u0103 cu organiza\u0163ia. Acel \u00abNu plec de aici c\u0103 am vorbit cu oamenii \u015fi mi-am dat cuv\u00e2ntul\u00bb nu mai este \u00een raport cu organiza\u0163ia, ci cu o cauz\u0103. \u00cen momentul \u00een care cauza cu care ei se identific\u0103 poate fi servit\u0103 mai bine \u00een alt\u0103 parte, va pleca \u00een alt\u0103 parte.\u201d De asemenea, tinerii angaja\u0163i au nevoie de sentimentul c\u0103 se dezvolt\u0103 \u00eencontinuu, spre deosebire de genera\u0163iile din urm\u0103. Dac\u0103 \u00eenainte, c\u00e2nd dup\u0103 ce angajatul \u00eenv\u0103\u0163a tot ce putea face la locul de munc\u0103 considera c\u0103 din acel moment este cu adev\u0103rat productiv, tinerii angaja\u0163i simt nevoia de dezvoltare continu\u0103.
\n\u201eAi foarte mul\u0163i tineri adul\u0163i care zic: sunt de doi ani \u00een jobul \u0103sta \u015fi simt c\u0103 nu mai am ce \u00eenv\u0103\u0163a, deci plec \u00een alt\u0103 parte. Din nou, acest aspect este tipic individualist \u2013 construie\u015fti la dezvoltarea proprie \u015fi c\u00e2nd sim\u0163i c\u0103 nu mai pui c\u0103r\u0103mizi la construc\u0163ie, te duci \u00een alt\u0103 parte.\u201d
\nGenera\u0163ia nou\u0103 de angaja\u0163i, genera\u0163ia Z, nu se diferen\u0163iaz\u0103 de mileniali \u00een zona de calitate, ci de cantitate. Trendul se continu\u0103, ace\u015ftia fiind \u015fi mai instabili emo\u0163ionali, \u015fi mai con\u015ftiincio\u015fi, \u015fi cu un IQ mai ridicat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Motivarea angajatului este deja un concept \u00eenvechit, iar schemele clasice de beneficii, cum ar fi acordarea de tichete de mas\u0103 sau abonamente la sala de sport, nu mai sunt suficiente \u00een contextul actual al pie\u0163ei muncii. \u201eEngagementul\u201d este cuv\u00e2ntul cheie pentru angaja\u0163ii prezentului, spune Specialistul \u00een psihologie organiza\u0163ional\u0103 Drago\u015f iliescu.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8451,10638,273,192,9879,534,17444,20403,80,32963,19591],"class_list":["post-171530","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-abonamente","tag-acordare","tag-angajare","tag-angajati","tag-beneficii","tag-context","tag-motivare","tag-psihologie","tag-refuz","tag-scheme","tag-specialist"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/171530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=171530"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/171530\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=171530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=171530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=171530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}