![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/5\/cezar-rapotan-copy.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n\nFie c\u0103 e vorba despre materiale de construc\u0163ii, despre servicii financiare, cosmetice sau produse alimentare, antreprenorii rom\u00e2ni au c\u0103utat \u015fi au g\u0103sit oportunit\u0103\u0163i de cre\u015ftere mai departe de frontierele Rom\u00e2niei. Curajul lor a pus Rom\u00e2nia pe harta investi\u0163iilor str\u0103ine.
\nChiar \u015fi a\u015fa \u00eens\u0103, investi\u0163iile directe realizate de companii rom\u00e2ne\u015fti \u00een str\u0103in\u0103tate sunt sub nivelul de 750 milioane de euro (date din 2017), ceea ce plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe ultimul loc \u00een regiune, semn c\u0103 poten\u0163ial de expansiune mai exist\u0103. Doar Polonia, de pild\u0103, a avut \u00een 2017 investi\u0163ii de peste 25 miliarde de euro \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\n\u201eProbabil c\u0103, \u00een viitor, vor conta mai pu\u0163in resursele naturale, inclusiv dimensiunea for\u0163ei de munc\u0103 (care, la noi, regreseaz\u0103 masiv, fiind campioni mondiali la depopulare), \u015fi mai mult capacitatea de a atrage antreprenori capabili s\u0103 inoveze, de a mobiliza capital \u015fi de a orchestra ecosisteme care s\u0103 \u00eencurajeze reinventarea permanent\u0103 a solu\u0163iilor tehnologice \u015fi a modelelor de business\u201d, spune Alexandru Reff, country mananging partener pentru Deloitte Rom\u00e2nia \u015fi Moldova.<\/p>\n
\nDoar \u00een ultimii doi ani, produc\u0103torul de materiale de construc\u0163ii Teraplast Bistri\u0163a, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a deschis o fabric\u0103 \u00een Serbia, prima investi\u0163ie direct\u0103 \u00een produc\u0163ie a unei companii rom\u00e2ne\u015fti dup\u0103 1990, iar FAN Courier, cel mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a local\u0103 de curierat, a deschis anul trecut un birou \u00een Budapesta, de unde asigur\u0103 servicii de curierat, dup\u0103 ce marcase deja expansiunea \u00een str\u0103in\u0103tate printr-un birou \u00een Bulgaria. Compania FAN Courier a fost fondat\u0103 de Adrian Mihai \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Neculai Mihai \u015fi cu prietenul lor Felix P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u00een 1998. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015ftia, re\u0163eaua de restaurante Salad Box \u2013 fondat\u0103 de Dan Isai, Radu Lupa\u015f, Daniel Lar \u015fi Vlad Lupa\u015f (care a decedat) \u2013 este un adev\u0103rat studiu de caz \u00een ceea ce prive\u015fte expansiunea peste grani\u0163e. Brandul rom\u00e2nesc \u2013 axat pe conceptul de salate cu o sum\u0103 de ingrediente la alegerea clientului \u2013 a ajuns pe trei continente, av\u00e2nd \u00een portofoliu restaurante \u00een Germania, Ungaria, Algeria, Marea Britanie \u015fi chiar Statele Unite ale Americii. \u00cencerc\u0103rile tuturor sunt pa\u015fi ai Rom\u00e2niei c\u0103tre interna\u0163ionalizare.<\/p>\n
\n\u201eDe\u015fi p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd visul antreprenorilor rom\u00e2ni era s\u0103 dezvolte un business, dup\u0103 care s\u0103-l v\u00e2nd\u0103 unei mari companii str\u0103ine, unii dintre ace\u015ftia au decis s\u0103 continue \u015fi, \u00een pofida concuren\u0163ei cu colo\u015fii din lumea avansat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 prea mult ajutor de la statul rom\u00e2n, s\u0103 reziste, ba chiar s\u0103 preia pozi\u0163ii dominante \u00een pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, spune George Mucibabici, pre\u015fedintele Deloitte Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nA\u015fa face Farmec, produc\u0103tor de cosmetice cu \u015fapte magazine \u00een afara Rom\u00e2niei \u015fi cu planuri pentru o nou\u0103 fabric\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, a\u015fa face Scandia, care a cump\u0103rat o fabric\u0103 \u00een Spania pentru cre\u015fterea portofoliului, \u015fi a\u015fa fac \u015fi alte companii antreprenoriale. Planurile nu mai merg \u00een principal c\u0103tre v\u00e2nzare, ci c\u0103tre expansiune. Din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. \u201eSunt acum antreprenori rom\u00e2ni care au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 principii de guvernan\u0163\u0103 corporativ\u0103 dup\u0103 toate standardele zilei sau preg\u0103tesc programe de succesiune \u00een familie\u201d, mai spune George Mucibabici.<\/p>\n
\nFirmele private rom\u00e2ne\u015fti num\u0103r\u0103 peste 2,5 milioane de angaja\u0163i, la o cifr\u0103 de afaceri cumulat\u0103 de 611 miliarde de lei \u00een 2017.
\nCompaniile cu capital privat rom\u00e2nesc au peste 75% din cifra de afaceri realizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een sectoarele de restaurante, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, construc\u0163ii, activit\u0103\u0163i sportive, investiga\u0163ii \u015fi protec\u0163ie, agricultur\u0103, peisagistic\u0103, hoteluri, construc\u0163ii de cl\u0103diri \u015fi s\u0103n\u0103tate privat\u0103. Pia\u0163a local\u0103 devine \u00eens\u0103 prea mic\u0103 pentru ele, astfel c\u0103 drumul expansiunii c\u0103tre str\u0103in\u0103tate este abia la \u00eenceput.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nExtindere la vecini<\/p>\n
\nRetailerul de bricolaj Arabesque, fondat de familia Rapotan din Gala\u0163i, a trecut pentru prima dat\u0103 grani\u0163ele \u0163\u0103rii \u00een 2005, c\u00e2nd a intrat pe pia\u0163a din Republica Moldova cu un centru \u00een Chi\u015fin\u0103u. La scurt timp, a urmat extinderea \u00een Ucraina, sub denumirea Budmax, ulterior re\u0163eaua continu\u00e2ndu-\u015fi strategia de expansiune \u015fi pe pia\u0163a din Bulgaria. Ast\u0103zi, Arabesque de\u0163ine 38 de centre comerciale \u00een Rom\u00e2nia, Moldova, Ucraina \u015fi Bulgaria. Expansiunea s-a v\u0103zut \u015fi \u00een cifra de afaceri.
\n\u00cen 2017, ultimul an pentru care exist\u0103 date publice, afacerile Arabesque au s\u0103rit de 370 de milioane de euro (1,7 mld. lei), dup\u0103 un avans de 5%. Num\u0103rul mediu de angaja\u0163i este de aproape 3.200.<\/p>\n
\nCele mai multe magazine ale companiei func\u0163ioneaz\u0103 ca centre de distribu\u0163ie de materiale de construc\u0163ii pentru companii \u015fi sunt deschise sub numele Arabesque. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, mai exist\u0103 \u015fi magazine destinate clien\u0163ilor persoane fizice, care, p\u00e2n\u0103 anul trecut, au func\u0163ionat sub numele Mr. Bricolage. \u00cen 2018 \u00eens\u0103, Cezar Rapotan a finalizat procesul de rebranding al magazinelor sale, din Mr. Bricolage \u00een MatHaus. Sub brandul Mr. Bricolage au existat \u00een total trei magazine.<\/p>\n
\nArabesque are \u00een Rom\u00e2nia magazine \u00een mai multe ora\u015fe, printre care Bucure\u015fti, Cluj, Bra\u015fov, Ia\u015fi, Craiova, Gala\u0163i, Piatra Neam\u0163, Foc\u015fani, potrivit informa\u0163iilor de pe site-ul companiei.
\nPrintre retailerii cu care Arabesque intr\u0103 \u00een concuren\u0163\u0103 pe segmentul de bricolaj din Rom\u00e2nia, evaluat la aproximativ 3 miliarde de euro anual, se num\u0103r\u0103 Dedeman, Leroy Merlin sau Brico D\u00e9p\u00f4t.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/9\/horia-ciorcila-copy.jpg?height=560&width=420\")
\nFinan\u0163\u0103ri pentru cre\u015ftere \u00een str\u0103in\u0103tate<\/p>\n
\nBanca Transilvania, cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia dup\u0103 valoarea activelor, a pariat pe Republica Moldova \u00een vederea extinderii peste grani\u0163e. Ca urmare, BT a cump\u0103rat, la \u00eenceputul anului 2018, Victoriabank, institu\u0163ie de credit de peste Prut, a treia cea mai mare banc\u0103 din Republica Moldova.<\/p>\n
\nDincolo de propria extindere peste grani\u0163e, Banca Transilvania reprezint\u0103 \u015fi sursa de finan\u0163are pentru mai multe businessuri locale care au decis s\u0103 se dezvolte \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\n\u201eSe pune problema cum o s\u0103 arate harta regional\u0103 a Europei din punctul de vedere al penetr\u0103rii capitalului rom\u00e2nesc. P\u00e2n\u0103 acum am vorbit doar despre intr\u0103ri de capital str\u0103in \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nDar deja \u00eencepem s\u0103 avem multe companii care au trecut de bariera de un miliard de euro cifr\u0103 de afaceri \u015fi multe care se apropie de aceast\u0103 barier\u0103. Ar fi foarte interesant de v\u0103zut, peste trei sau cinci ani, cum va ar\u0103ta harta dispersiei capitalului rom\u00e2nesc \u00een Europa\u201d, a spus Cosmin C\u0103lin, director executiv large corporate la Banca Transilvania.
\nTelecomul, IT-ul \u015fi industria alimentar\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre domeniile economiei care au trezit interesul oamenilor de afaceri \u00een vederea trecerii grani\u0163elor cu finan\u0163are de la Banca Transilvania.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen momentul \u00een care ai un business de succes \u00een Rom\u00e2nia \u015fi acel business poate s\u0103 fie replicat \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103, dac\u0103 po\u0163i s\u0103 te sus\u0163ii din afacerea din Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd businessul nou \u00eencepe s\u0103 se sedimenteze, noi putem asigura finan\u0163are. Am avut cereri din partea unor companii din industria alimentar\u0103, din telecom \u015fi din IT\u201d, a mai spus Cosmin C\u0103lin.
\nPe plan local, banca \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Horia Ciorcil\u0103 avea la finalul anului 2018 peste 3,7 milioane de carduri \u00een portofoliu, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 institu\u0163ia controleaz\u0103 mai mult de o cincime din num\u0103rul total de carduri emise de b\u0103nci la nivel local. Num\u0103rul de carduri emise de Banca Transilvania a crescut cu 24% \u00een 2018, dep\u0103\u015find obiectivul stabilit la \u00eenceputul anului de cre\u015ftere cu 16%. BT este liderul pie\u0163ei locale de carduri.
\nBanca Transilvania, care a devenit anul trecut cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia dup\u0103 active, a raportat pentru 2018 un profit net de 1,2 miliarde de lei, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 2017. Rezultatul a fost influen\u0163at de majorarea veniturilor \u2013 \u00een condi\u0163iile dubl\u0103rii ritmului de cre\u015ftere a credit\u0103rii \u2013 \u015fi de ajustarea costurilor. La nivel de banc\u0103 profitul a dep\u0103\u015fit cu 2,8% nivelul din 2017, \u00een timp ce la nivel de grup avansul a fost de circa 1,2%, c\u00e2\u015ftigul b\u0103ncii (1,22 miliarde de lei) fiind comparabil cu cel raportat pentru \u00eentregul grup (circa 1,26 miliarde de lei).<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/12\/marius-puiu-ceo-blue-air-002-copy.jpg?height=560&width=420\")
<\/p>\n
\n
\nC\u0103tre noi orizonturi<\/p>\n
\nOperatorul aerian Blue Air, cea mai mare companie aerian\u0103 cu ac\u0163ionariat privat rom\u00e2nesc \u015fi al doilea transportator ca trafic din Rom\u00e2nia, s-a ancorat cu baze \u00een Italia, Cipru \u015fi Marea Britanie, ca parte a procesului de expansiune dincolo de grani\u0163e. Contextul tulburat al Brexitului \u00eens\u0103 ar urma s\u0103 scoat\u0103 Regatul de pe harta Blue Air, compania lu\u00e2nd decizia de a \u00eenchide baza de la Liverpool, \u00een condi\u0163iile incerte care ar urma dup\u0103 ie\u015firea Marii Britanii din Uniunea European\u0103.<\/p>\n
\n\u201eBrexitul este o problem\u0103 care afecteaz\u0103 avia\u0163ia, un domeniu de altfel foarte sensibil la orice schimbare economic\u0103, politic\u0103 sau meteorologic\u0103\u201d, a spus recent Gheorghe R\u0103caru, vicepre\u015fedinte strategy & international affairs la Blue Air, invitat la conferin\u0163a ZF \u201eLiderii economiei locale. Top 1.000 cele mai mari companii din Rom\u00e2nia. Puterea exemplului\u201d. \u00cen contextul Brexitului, Blue Air va \u00eenchide baza pe care o are \u00een Liverpool, Anglia, urm\u00e2nd s\u0103 opereze \u00een continuare zboruri c\u0103tre \u015fi din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, dar folosindu-se de alte baze. \u00cen total, Blue Air are opt baze \u2013 \u00een Bucure\u015fti, Bac\u0103u, Cluj-Napoca, Ia\u015fi, Constan\u0163a, Larnaca (Cipru), Liverpool (Marea Britanie) \u015fi Torino (Italia).
\n\u201eNe-am diversificat bazele de operare, ca s\u0103 nu fim bloca\u0163i \u00eentr-o singur\u0103 zon\u0103 dac\u0103 vor ap\u0103rea anumite \u015focuri.\u201d<\/p>\n
\nBlue Air este cea mai mare companie aerian\u0103 cu ac\u0163ionariat privat rom\u00e2nesc \u015fi al doilea transportator ca trafic din Rom\u00e2nia, dup\u0103 Wizz Air. Potrivit estim\u0103rilor lui Gheorghe R\u0103caru, \u00een 2018 Blue Air a ajuns la afaceri de 460 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere cu 10% fa\u0163\u0103 de anul precedent. Num\u0103rul de pasageri transporta\u0163i a ajuns la 5,2 milioane anul trecut.
\n\u00cen 2017, tot ca parte a procesului de expansiune interna\u0163ional\u0103, Blue Air a semnat un acord de codeshare cu compania italieneasc\u0103 Alitalia, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 transportatorul na\u0163ional din Italia are propriile numere de zbor pe toate rutele operate de Blue Air din Italia c\u0103tre Rom\u00e2nia \u015fi c\u0103tre baza sa de la Liverpool. Concret, zborurile pe rutele respective pot fi operate de oricare dintre cei doi transportatori aerieni, \u00een func\u0163ie de \u00een\u0163elegerile dintre ei. Din 2018, Blue Air a preluat operarea tuturor zborurilor Alitalia de pe aeroporturile Roma Fiumicino \u015fi Milano Linate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acestea sunt operate doar cu aeronavele companiei rom\u00e2ne\u015fti.
\nRecent, Blue Air a atras \u00een ac\u0163ionariat grupul german Zeitfracht, la finalul unor negocieri demarate la sf\u00e2r\u015fitul anului 2018. Aceasta a fost a doua schimbare important\u0103 din ac\u0163ionariatul companiei, dup\u0103 ce Luciana P\u0103unescu \u015fi Tudor Constantinescu au v\u00e2ndut ac\u0163iunile c\u0103tre Marius Puiu \u015fi Teodor Cristian Rada, conform datelor din Monitorul Oficial.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/13\/mircea-turdean-copy.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nFarmec, ingredient \u00een ritualul de frumuse\u0163e din China<\/p>\n
\nProduc\u0103torul rom\u00e2n de cosmetice Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare juc\u0103tor local de pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103, a bifat \u00een 2018 o cre\u015ftere cu aproape 50% a v\u00e2nz\u0103rilor la export comparativ cu anul anterior. Cea mai nou\u0103 pia\u0163\u0103 din portofoliul Farmec este China, o \u0163ar\u0103 pe care compania clujean\u0103 a p\u0103truns anul trecut \u015fi care deja, dup\u0103 primul an, a generat o pondere important\u0103 din cifra de afaceri total\u0103 a grupului.
\n\u201eBrandurile noastre au fost totdeauna prezente la export, at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 Revolu\u0163ie. Produsele sub m\u0103rcile Farmec se v\u00e2nd \u00een peste 40 de \u0163\u0103ri \u015fi deschidem permanent noi pie\u0163e. Nu doar ne men\u0163inem, dar c\u0103ut\u0103m \u0163\u0103ri noi \u00een care putem ajunge. Anul trecut, China ne-a ajutat foarte mult s\u0103 cre\u015ftem\u201d, a spus recent Mircea Turdean, directorul general al Farmec.
\n\u00cen prezent, Farmec are 24 de magazine de brand, dintre care opt sub numele Farmec \u015fi 16 centre Gerovital, fiind astfel singurul produc\u0103tor rom\u00e2n de cosmetice care dispune de o re\u0163ea proprie de magazine de brand. Mai mult, Farmec este prezent \u00een Europa cu \u015fapte magazine \u2013 trei \u00een Spania, dou\u0103 \u00een Italia \u015fi c\u00e2te unul \u00een Grecia \u015fi Ungaria. Fabricarea are loc \u00eens\u0103 doar pe plan local, la Cluj.
\n\u201eDeocamdat\u0103, producem doar \u00een Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 pe viitor, dac\u0103 vom avea o oportunitate de acest tip, cu siguran\u0163\u0103 vom deschide unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri. Cel mai probabil va ap\u0103rea la un moment dat necesitatea de a deschide fabrici \u015fi dincolo de grani\u0163e, poate chiar \u00een China. Ei deja ne solicit\u0103 acest lucru \u015fi vom \u0163ine cont de asta. O astfel de investi\u0163ie \u00een afar\u0103 nu este \u00eens\u0103 un lucru bun pentru Rom\u00e2nia, deoarece toate taxele \u015fi impozitele vor ajunge \u00een \u0163ara respectiv\u0103\u201d, a mai spus Mircea Turdean.
\nProdusele sub brandul Gerovital sunt exportate \u00een Europa, Asia \u015fi America de Nord. Cea mai mare preponderen\u0163\u0103 la export o au brandurile Gerovital \u015fi Aslavital, cele mai solicitate produse fiind cele antirid, antiacneice \u015fi tratamentele de \u00eengrijire pentru p\u0103r.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, afacerile Farmec Cluj-Napoca au ajuns anul trecut la 237 de milioane de lei (51 mil. euro), \u00een cre\u015ftere cu 10% fa\u0163\u0103 de anul anterior. Oficialii companiei preconizeaz\u0103 un avans de 15% pentru 2019.<\/p>\n
\nConstructori f\u0103r\u0103 frontiere<\/p>\n
\nHidroconstruc\u0163ia, companie aflat\u0103 \u00een top zece constructori de pe pia\u0163a local\u0103 dup\u0103 cifra de afaceri, deruleaz\u0103 lucr\u0103ri \u00een mai multe \u0163\u0103ri \u00een afar\u0103 de Rom\u00e2nia, printre acestea reg\u0103sindu-se Germania sau Iordania. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 cele peste 70 de contracte \u00een derulare \u00een \u0163ar\u0103, av\u00e2nd ca obiect amenaj\u0103ri hidrotehnice complexe, lucr\u0103ri de gospod\u0103rire comunal\u0103, construc\u0163ii destinate protec\u0163iei mediului, reabilit\u0103ri de infrastructur\u0103 rutier\u0103, inclusiv poduri \u015fi pasaje, afacerile Hidroconstruc\u0163ia sunt impulsionate \u015fi de proiectele din str\u0103in\u0103tate.
\n\u201e\u00cen afara \u0163\u0103rii \u2013 Belgia, Germania, Bulgaria, Iordania \u2013 suntem angaja\u0163i \u00een zece contracte de execu\u0163ie pentru lucr\u0103ri civile, reabilit\u0103ri de drumuri, lucr\u0103ri hidrotehnice, reabilit\u0103ri de diguri \u015fi baraje\u201d, spuneau oficialii de la Hidroconstruc\u0163ia la \u00eenceputul acestui an.
\nDe altfel, pentru 2019, Hidroconstruc\u0163ia \u015fi-a propus s\u0103-\u015fi majoreze cota de pia\u0163\u0103 \u00een domeniul construc\u0163iilor din Rom\u00e2nia, dar \u015fi s\u0103 creasc\u0103 cifra de afaceri pe care o realizeaz\u0103 \u00een afara \u0163\u0103rii. \u00cen plus, planurile prev\u0103d \u015fi penetrarea unor noi pie\u0163e, prin deschiderea de sucursale noi \u00een afara Rom\u00e2niei, \u00een \u0163\u0103ri precum Belgia, Germania, Irak, Iordania, Kazahstan.
\nHidroconstruc\u0163ia \u015fi-a redus \u00een 2018 afacerile cu aproape 25% fa\u0163\u0103 de anul anterior, pe fondul sc\u0103derii investi\u0163iilor statului. Astfel, businessul a ajuns la o valoare de 250 de milioane de lei pe primele 11 luni ale anului trecut.
\nHidroconstruc\u0163ia, colos ce \u00ee\u015fi are originile \u00een \u00centreprinderea de Construc\u0163ii Hidroenergetice, companie de stat \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1961, este cunoscut\u0103 \u00een special pentru lucr\u0103rile pe care le-a realizat pe partea de amenaj\u0103ri hidrotehnice \u00een Rom\u00e2nia, printre care hidrocentralele de la Vi\u015ftea, Avrig sau Arpa\u015fu, \u00eens\u0103 a construit \u015fi \u015fosele. Compania este controlat\u0103 de salaria\u0163i.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/11\/laurentiu-ilie-kitchenshop-copy.jpg?height=560&width=420\")
\n\u00cen buc\u0103t\u0103riile ungurilor<\/p>\n
\nKitchenShop, un retailer de echipamente de buc\u0103t\u0103rie de\u0163inut de antreprenorul rom\u00e2n Lauren\u0163iu Ilie, a mers \u00een Ungaria cu primul s\u0103u magazin \u00een afara \u0163\u0103rii. \u00cen total, sub acest brand exist\u0103 17 maga\u00adzine \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi unul \u00een Budapesta, iar Lauren\u0163iu Ilie estimeaz\u0103 c\u0103, \u00eentr-un an, maximum doi, aceast\u0103 unitate va \u00eenregistra afaceri de 3-4 milioane de euro. \u00cen total, re\u0163eaua genereaz\u0103 afaceri de 10 milioane de euro.
\nRetailerul lansat pe pia\u0163\u0103 \u00een 2009 vinde at\u00e2t vesel\u0103, c\u00e2t \u015fi electrocasnice mici \u015fi alte echipamente folosite \u00een buc\u0103t\u0103rie, dup\u0103 cum spune \u015fi numele businessului. Pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103, compania este de departe cel mai important juc\u0103tor, produse de buc\u0103t\u0103rie fiind disponibile \u015fi \u00een hipermarketuri, \u00een magazine de electro-IT sau de bricolaj, \u00eens\u0103 de regul\u0103 nu sunt toate \u00eentr-un singur loc.
\n\u00cen acest moment, la 10 ani de la lansare, re\u0163eaua KitchenShop num\u0103r\u0103 18 unit\u0103\u0163i fizice: 17 magazine operate \u00een cele mai mari ora\u015fe din Rom\u00e2nia, toate localizate \u00een malluri \u015fi centre comerciale, plus magazinul din Mammut Mall din Budapesta.
\n\u00cen 2019 retailerul Kitchen Shop continu\u0103 planul de extindere a re\u0163elei de magazine, fiind interesat s\u0103 deschid\u0103 al doilea magazin \u00een Budapesta, dar \u015fi trei unit\u0103\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 un magazin \u00een Craiova, al doilea magazin \u00een Timi\u015foara \u015fi al doilea magazin \u00een Cluj-Napoca.
\nKitchen Shop mai gestioneaz\u0103 \u015fi dou\u0103 site-uri prin care comercializeaz\u0103 echipamente de buc\u0103t\u0103rie \u2013 unul \u00een Rom\u00e2nia \u015fi unul \u00een Ungaria \u2013 \u015fi are \u00een plan pentru anul acesta s\u0103 lanseze site-ul \u015fi pe pia\u0163a din Bulgaria.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/8\/dorel-goia-copy.jpg?height=315&width=420\")
\nConstruc\u0163ii Made In Serbia<\/p>\n
\nGrupul produc\u0103tor de materiale de construc\u0163ii TeraPlast, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a ales Serbia pentru o prim\u0103 expansiune cu produc\u0163ia \u00een afara grani\u0163elor Rom\u00e2niei. Astfel, la sf\u00e2r\u015fitul anului 2017, compania \u2013 originar\u0103 din Bistri\u0163a \u2013 a deschis fabrica de panouri termoizolante din localitatea Leskovac, la aproximativ trei ore de mers cu ma\u015fina de Belgrad.
\nTeraPlast cump\u0103rase \u00een iunie 2017 unitatea de produc\u0163ie Interlemind din Serbia, aceasta afl\u00e2ndu-se \u00een faliment la acea vreme. Dup\u0103 deschiderea unei licita\u0163ii pentru v\u00e2nzare, TeraPlast a decis s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 4,3 mili\u00adoane de euro pentru fabric\u0103, fiind de altfel singurul ofertant \u00eenscris \u00een curs\u0103. \u00cen dotarea unit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie p\u00e2n\u0103 la inaugurare, TeraPlast a investit 11 milioane de euro. \u201eAm ales s\u0103 producem \u00een Serbia pentru c\u0103 era o pia\u0163\u0103 apropiat\u0103 de Rom\u00e2nia din punct de vedere geografic. Transportul din Rom\u00e2nia c\u0103tre aceast\u0103 \u0163ar\u0103 nu ar fi fost rentabil. Decizia noastr\u0103 a presupus mult curaj \u015fi mult\u0103 ambi\u0163ie. Mediul de afaceri din Serbia este \u00eens\u0103 mai prietenos, de\u015fi vorbim despre o \u0163ar\u0103 care pare c\u0103 se situeaz\u0103 mai jos dec\u00e2t Rom\u00e2nia\u201d, spunea recent Alexandru St\u00e2nean, CEO al grupului TeraPlast.
\nPrincipalele pie\u0163e pe care le acoper\u0103 TeraPlast, prin livrarea de produse din Serbia, sunt \u0163\u0103rile din fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania, Ungaria, sudul Rom\u00e2niei \u015fi nordul Greciei. \u00cen halele din Serbia lucreaz\u0103 peste 40 de angaja\u0163i, iar aprovizionarea cu materii prime pentru produc\u0163ia de panouri sandwich (termoizolante) se face de la Bistri\u0163a, sediul central al TeraPlast, unde se afl\u0103 celelalte unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie. Divizia TeraSteel \u2013 format\u0103 din TeraSteel Rom\u00e2nia, TeraSteel Serbia \u015fi produc\u0103torul de \u00eenvelitori metalice Depaco \u2013 a avut contribu\u0163ia principal\u0103 la evolu\u0163ia rezultatelor grupului. Veniturile totale ale grupului TeraPlast au fost \u00een 2018 de 805 milioane de lei, aproape duble fa\u0163\u0103 de anul anterior, potrivit rezultatelor financiare anuale publicate de grupul listat la Bursa de Valori de la Bucure\u015fti. Dac\u0103 \u00een 2018 fabrica din Serbia a generat v\u00e2nz\u0103ri de circa 15 mil. euro, pentru 2019 TeraPlast estimeaz\u0103 v\u00e2nz\u0103ri de 25 mil. euro, iar anul 2020 ar putea duce la atingerea pragului de 35 mil. euro. <\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/4\/calin-fusu-copy.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nDecora\u0163iuni interioare pentru str\u0103in\u0103tate<\/p>\n
\nRetailerul online home & deco Vivre a \u00eenceput \u00een 2013 extinderea pe pie\u0163ele din Bulgaria \u015fi Ungaria, iar mai t\u00e2rziu a intrat \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor importante din regiune. Astfel, v\u00e2nz\u0103rile online transfrontaliere Vivre \u00een Bulgaria, Ungaria, Croa\u0163ia, Slovacia, Slovenia, Cehia \u015fi Grecia au ajuns s\u0103 reprezinte jum\u0103tate din volumul total de afaceri al companiei.
\nExtinderii v\u00e2nz\u0103rilor \u00een zona central\u0103 \u015fi de est a Europei din ultimii ani i-a urmat deschiderea unui nou centru de procesare de comenzi, cel de-al doilea din Europa, dup\u0103 Bucure\u015fti, \u015fi anume \u00een Slovacia, la Bratislava. Ambele centre func\u0163ioneaz\u0103 la capacitate maxim\u0103, potrivit celor mai recente informa\u0163ii furnizate de companie. Vivre Deco, firma care opereaz\u0103 businessul local, a fost fondat\u0103 \u00een aprilie 2012 \u015fi este o asociere \u00eentre Advisory Delta, Andras Nagy Vajda \u015fi Neogen, companie care de\u0163ine \u015fi site-ul de recrutare Bestjobs, conform datelor de la Registrul Comer\u0163ului. Grupul Neogen este controlat de antreprenorul C\u0103lin Fusu. Retailerul online vinde anual peste 3,5 milioane de produse c\u0103tre clien\u0163ii din cele nou\u0103 \u0163\u0103ri \u00een care opereaz\u0103, pe o pia\u0163\u0103 a produselor home & deco ce \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u015ftere accelerat\u0103 de la un an la altul.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/2\/adrian-garmacea-director-general-barrier-copy.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nFerestre \u015fi u\u015fi pentru Belgia \u015fi Elve\u0163ia<\/p>\n
\nBelgia \u015fi Elve\u0163ia sunt primele \u0163\u0103ri pe care le-a ales Adrian G\u00e2rmacea \u00een vederea extinderii dincolo de frontierele Rom\u00e2niei a businessului s\u0103u, Electric Plus din Bac\u0103u, produc\u0103tor de t\u00e2mpl\u0103rie PVC, rulouri \u015fi u\u015fi de garaj. Primele magazine sub brandul Barrier \u2013 din portofoliul Electric Plus \u2013 vor fi deschise \u00een 2019.
\n\u201eVom continua planul de investi\u0163ii \u00een noile facilit\u0103\u0163i de produc\u0163ie \u015fi vom extinde re\u0163eaua de parteneri franciza\u0163i, fiind bugetate zece noi magazine de tip franciz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, unul \u00een Elve\u0163ia \u015fi unul \u00een Belgia. Sunt primele magazine sub brandul nostru \u2013 Barrier \u2013 pe care le deschidem \u00een afara \u0163\u0103rii\u201d, spune Adrian G\u00e2rmacea, proprietarul Electric Plus.
\nProdusele companiei din Bac\u0103u se v\u00e2nd \u015fi \u00een prezent \u00een magazine \u00een afara \u0163\u0103rii, firma av\u00e2nd mai mul\u0163i parteneri distribuitori, care comercializeaz\u0103 \u015fi produse Barrier, la Torino, Milano, Roma, Bruxelles. Magazine sub acest brand \u00eens\u0103 nu exist\u0103 \u00een acest moment \u00een str\u0103in\u0103tate. Pe plan local, exist\u0103 peste 30 de magazine Barrier, toate \u00een sistem de franciz\u0103.
\nPentru magazinul din Elve\u0163ia a fost g\u0103sit\u0103 deja o asociere de parteneri franciza\u0163i format\u0103 dintr-un italian, un elve\u0163ian, un rom\u00e2n \u015fi holdingul \u00eenfiin\u0163at de Electric Plus \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, unitatea fiind \u00een curs de amenajare. \u00cen Belgia \u00eens\u0103, compania \u00eenc\u0103 analizeaz\u0103 dac\u0103 magazinul va fi operat \u00eempreun\u0103 cu un asociat sau dac\u0103 \u00eel va administra direct.
\n\u201eMagazinul din Elve\u0163ia va avea peste 200 de metri p\u0103tra\u0163i, iar investi\u0163ia de 30.000-50.000 de euro va fi f\u0103cut\u0103 de noi, francizorul urm\u00e2nd s\u0103 se ocupe doar de amenajare. \u00cen Belgia, pe l\u00e2ng\u0103 magazin va fi construit \u015fi un depozit\u201d, spune Adrian G\u00e2rmacea. Dac\u0103 \u00een Elve\u0163ia magazinul se va deschide p\u00e2n\u0103 cel t\u00e2rziu \u00een luna iunie, \u00een Belgia unitatea Barrier va fi inaugurat\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui an. Elve\u0163ia este una dintre cele mai importante pie\u0163e pentru Electric Plus \u015fi la export, antreprenorul b\u0103c\u0103uan justific\u00e2nd acest lucru prin faptul c\u0103 produsele cerute pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103 sunt foarte similare cu cele v\u00e2ndute \u00een Rom\u00e2nia, astfel c\u0103 nu sunt necesare game speciale pentru clien\u0163ii elve\u0163ieni. \u00cen prezent, produc\u0103torul din Bac\u0103u distribuie ferestre \u015fi u\u015fi PVC \u015fi \u00een Belgia, Marea Britanie, Fran\u0163a, Germania, Austria \u015fi Italia, dar \u015fi \u00een Asia \u015fi Africa, \u00een special \u00een nordul Africii \u015fi Orientul Mijlociu. \u00cen 2018, exporturile au reprezentat circa 20% din \u00eentregul business, similar cu 2017.
\nV\u00e2nz\u0103rile Electric Plus \u00een 2018 au fost cu 11% mai mari fa\u0163\u0103 de 2017 \u015fi s-au situat astfel la 130 de milioane de lei (circa 28 de milioane de euro), anul trecut fiind cel mai bun din istoria companiei. Electric Plus num\u0103r\u0103 500 de angaja\u0163i. Pentru 2019, compania prognozeaz\u0103 v\u00e2nz\u0103ri de 30 de milioane de euro, cu 10% mai mult fa\u0163\u0103 de 2018.
\nElectric Plus din Bac\u0103u a fost fondat\u0103 \u00een anul 1995 de Adrian G\u00e2rmacea.<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/6\/cosmin-calin-copy.jpg?height=560&width=420\")
<\/p>\n
\nAntreprenorii rom\u00e2ni intr\u0103 \u00een cursa pentru primul miliard de euro investit \u00een str\u0103in\u0103tate<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00eentre statele din regiune raportat la soldul investi\u0163iilor directe \u00een str\u0103in\u0103tate, dup\u0103 ce, \u00een 2017, investi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti din afara grani\u0163elor au ajuns la 737 milioane de euro, cu mult sub cele ale companiilor din Bulgaria sau Croa\u0163ia. Polonia, Ungaria sau Cehia sunt mult mai departe.<\/p>\n
\nInvesti\u0163iile directe realizate de companii rom\u00e2\u00adne\u015fti \u00een str\u0103in\u0103tate sunt de numai 737 milioane de euro, rezultat cu care Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een regiune, arat\u0103 o analiz\u0103 a BNR pe baza unui raport al Na\u0163iunilor Unite. Spre compara\u0163ie, polonezii au plasat peste 25 de miliarde de euro \u00een afaceri din afara grani\u0163elor, iar Ungaria \u015fi Cehia au investi\u0163ii directe \u00een str\u0103in\u0103tate de 23,8 mld. euro, respectiv 19,7 miliarde de euro, arat\u0103 BNR, care citeaz\u0103 informa\u0163ii din raportul men\u0163ionat. \u201ePie\u0163ele externe reprezint\u0103 un motor de cre\u015ftere pentru orice companie, inclusiv pentru cele antreprenoriale. Din p\u0103cate, din zece \u0163\u0103ri pe care le-am inclus recent \u00eentr-o analiz\u0103, Rom\u00e2nia este pe ultimul loc, cu investi\u0163ii str\u0103ine directe \u00een str\u0103in\u0103tate de numai 737 mil. euro, \u00een condi\u0163iile \u00een care urm\u0103toarea clasat\u0103, Letonia, are 1,5 mld. euro, deci suntem departe\u201d, spunea Dumitru P\u00eervu, \u015fef serviciu la Direc\u0163ia Statistic\u0103 din BNR.
\nCehii au pompat doar \u00een Rom\u00e2nia peste 1,3 mld. euro \u00een companii, iar investitorii \u00eenregistra\u0163i \u00een Ungaria sunt la un pas de 1 mld. euro pe pia\u0163a local\u0103. Nume precum CEZ (Cehia), OTP (Ungaria) sau MOL (Ungaria) se reg\u0103sesc pe lista celor mai mari juc\u0103tori pe pie\u0163ele pe care activeaz\u0103.
\nDe partea cealalt\u0103, antreprenorii rom\u00e2ni par abia acum s\u0103 capete \u00eencredere \u015fi s\u0103 ias\u0103 cu investi\u0163ii \u00een afara \u0163\u0103rii, dup\u0103 ce mai mul\u0163i ani economia local\u0103 a avut doar c\u00e2teva nume de calibru cu afaceri \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nDistribuitorul de materiale de construc\u0163ii Arabesque, controlat de Cezar Rapotan, constructorul cu capital privat rom\u00e2nesc Hidroconstruc\u0163ia sau compania de transport Blue Air, de\u0163inut\u0103 de doi antreprenori rom\u00e2ni, sunt trei dintre afacerile antreprenoriale locale care au avut curaj s\u0103 ias\u0103 peste grani\u0163e, pornind business \u00een afara \u0163\u0103rii. Cele trei companii se afl\u0103 \u00een top 20 cele mai mari afaceri antreprenoriale din Rom\u00e2nia.
\nDac\u0103 Hidroconstruc\u0163ia are din 1992 filial\u0103 \u00een Germania, Arabesque \u015fi Blue Air au pariat mult mai t\u00e2rziu pe extinderea \u00een regiune, dar ponderea v\u00e2nz\u0103rilor externe se simte deja \u00een business.
\n\u201e\u00cen eviden\u0163ele noastre sunt, pentru anul 2017, aproximativ 260 societ\u0103\u0163i cu capital autohton \u015fi aproximativ 170 societ\u0103\u0163i cu investi\u0163ie str\u0103in\u0103 direct\u0103 (un total de 430 de companii \u2013 n. red.) care au investi\u0163ie direct\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate\u201d, a mai spus Dumitru P\u00eervu. Num\u0103rul companiilor locale care investesc \u00een afara grani\u0163elor a crescut \u00een ultimii ani, iar ambi\u0163iile regionale intr\u0103 \u015fi pe agenda de lucru a antreprenorilor locali. Produc\u0103torul de materiale de construc\u0163ii Teraplast a cump\u0103rat o fabric\u0103 \u00een faliment din Serbia, iar Dorel Goia, cel care a construit afacerea Teraplast, sper\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la v\u00e2nz\u0103ri de 2 mil. euro lunar cu unitatea din \u0163ara vecin\u0103. Investi\u0163ia total\u0103 din Serbia a fost de 11 mil. euro, din care achizi\u0163ia propriu-zis\u0103 s-a ridicat la 4,5 mil. euro.
\n\u015ei FAN Courier, liderul pie\u0163ei de curierat, controlat de Adrian \u015fi Neculai Mihai \u015fi Felix P\u0103tr\u0103\u015fcanu, a deschis un birou la Budapesta pentru a asigura expedi\u0163ii \u015fi \u00een \u0163ara vecin\u0103, iar oficialii de la Cris-Tim, afacerea dezvoltat\u0103 de la zero de Radu \u015fi Cristina Timi\u015f, se g\u00e2ndesc s\u0103 construiasc\u0103 o fabric\u0103 de mezeluri \u00een str\u0103in\u0103tate. Tot \u00een Spania a fost \u015fi prima achizi\u0163ie de peste grani\u0163e realizat\u0103 de produc\u0103torul local Scandia Sibiu.
\n\u201eLa un nivel de 80.000 de companii rom\u00e2ne\u015fti viabile, acest num\u0103r de 430 de companii care au ie\u015fit \u00een str\u0103in\u0103tate este extrem de redus, iar acest lucru face s\u0103 fim \u00eenc\u0103 sub un miliard de euro ISD-uri\u201d, a mai spus reprezentantul BNR. El arat\u0103 c\u0103 aici este \u015fi un poten\u0163ial uria\u015f de cre\u015ftere pentru businessul antreprenorial. \u201eSuntem \u015fi \u00eentr-o regiune, a Balcanilor de Vest, care are mare nevoie de investi\u0163ii. Eu cred c\u0103 aici putem cre\u015fte extraordinar de mult.\u201d<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/18101833\/15\/it-sti.jpg?height=315&width=420\")
<\/p>\n
\nPrograma\u0163i s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 grani\u0163ele<\/p>\n
\nAfacerile din IT au premisele s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 grani\u0163ele \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are<\/p>\n
\nDac\u0103 \u00een alte industrii trecerea de la local la global se face cu dificultate, antreprenorii fiind nevoi\u0163i s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor diverse \u2013 de la mentalitate la sisteme economice variate \u2013 exist\u0103 un domeniu care este deschis din start oportunit\u0103\u0163ilor de expansiune peste grani\u0163e. Pia\u0163a informa\u0163iilor \u015fi a comunica\u0163iilor \u2013 protagonista celei mai alerte ascensiuni din ultimii ani \u2013 porne\u015fte \u00een galopul interna\u0163ionaliz\u0103rii, iar un sector \u00een IT \u00eenchis doar \u00eentre grani\u0163ele \u0163\u0103rilor \u00een care se nasc companiile e greu de imaginat.
\nA dovedit-o, mai recent, UiPath, o companie fondat\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u00een 2015 de antreprenorii Daniel Dines \u015fi Marius T\u00eerc\u0103. Dup\u0103 mai multe serii de finan\u0163\u0103ri pe care le-a primit din partea investitorilor, UiPath a fost declarat\u0103 \u00een 2018 primul unicorn din domeniul IT din Rom\u00e2nia, semn c\u0103 interna\u0163ionalizarea este o condi\u0163ie obligatorie pentru succesul businessurilor de acest tip. Prima finan\u0163are, \u00een valoare de 30 de milioane de dolari, pe care UiPath a primit-o \u00een mai 2018, era, la acel moment, cea mai mare finan\u0163are ob\u0163inut\u0103 de o companie de tehnologie lansat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. UiPath, specializat\u0103 \u00een dezvoltarea de robo\u0163i software care automatizeaz\u0103 procesele de lucru din companii, a mai primit ulterior \u015fi alte tran\u015fe de finan\u0163\u0103ri, compania fiind evaluat\u0103 \u00een prezent la 3 miliarde de dolari (surse din presa interna\u0163ional\u0103 vorbesc despre o finan\u0163are ce ar evalua compania la 7 miliarde de dolari).
\nUiPath nu este \u00eens\u0103 singura companie din IT care a mizat pe interna\u0163ionalizare: alte exemple sunt Bitdefender, de\u0163inut\u0103 de familia Talpe\u015f (care \u015fi-a stabilit prezen\u0163a local\u0103 \u00een SUA, Fran\u0163a, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia \u015fi Canada) \u015fi Digi, controlat\u0103 de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea (cu opera\u0163iuni at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi \u00een Ungaria, Spania \u015fi Italia).
\nNici Iulian Stanciu, fondatorul grupului eMAG, companie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een urm\u0103 cu 18 ani, nu a ocolit extinderea peste hotare. Platforma tehnologic\u0103 pe care ruleaz\u0103 eMAG, cel mai mare retailer online de pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia, dezvoltat\u0103 \u00een mai mult de un deceniu cu investi\u0163ii cumulate de peste 150 milioane de dolari, este principalul activ cu care gigantul Naspers \u015fi antreprenorul Iulian Stanciu particip\u0103 la fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultat\u0103 \u00een urma tranzac\u0163iei s\u0103 devin\u0103 un business de un miliard de euro \u00een \u015fase ani. Potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, tranzac\u0163ia vizeaz\u0103 formarea unui juc\u0103tor care s\u0103 aib\u0103 \u015fi o dimensiune \u015fi o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi pre\u0163uri competitive \u015fi a \u0163ine piept concuren\u0163ei regionale \u015fi globale. Tranzac\u0163ia cu Extreme Digital permite grupului eMAG s\u0103 intre \u015fi pe alte cinci pie\u0163e \u2013 Cehia, Slovacia, Slovenia, Croa\u0163ia \u015fi Austria, dat fiind c\u0103 retailerul ungar are deja setat\u0103 baza de opera\u0163iuni \u00een aceste \u0163\u0103ri. \u00cen prezent, \u00een afar\u0103 de Ungaria, eMAG mai este prezent \u015fi pe pia\u0163a din Bulgaria \u015fi Polonia.
\nExpansiunea sectorului IT este ilustrat\u0103 \u015fi de achizi\u0163ia, \u00een 2017, a start-up-ului produc\u0103tor de ceasuri inteligente Vector Watch de c\u0103tre americanii de la FitBit. Vector Watch a fost fondat \u00een 2014 de antreprenorul Andrei Piti\u015f, iar ceasurile companiei au fost lansate \u00een Rom\u00e2nia \u00een octombrie 2015. Smartwatch-urile au fost dezvoltate de la zero \u00een Rom\u00e2nia, de la proiectare \u015fi design la platforma software sau hardware.
\nCu o pondere de peste 5% \u00een PIB-ul Rom\u00e2niei, industria IT&C a furnizat cele mai mari salarii anul trecut, transform\u00e2nd astfel \u00een magnet o pia\u0163\u0103 a noilor genera\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ro\u015fii din Spania, mere din Polonia \u015fi cartofi din Egipt. Se g\u0103sesc toate pe rafturile magazinelor \u015fi, de multe ori, \u201eiau fa\u0163a\u201d alternativelor lor autohtone. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care supermarketurile sunt ticsite de produse aduse de peste grani\u0163e, chiar \u015fi \u00een plin sezon, un business rom\u00e2nesc care trece grani\u0163ele este o adev\u0103rat\u0103 reu\u015fit\u0103. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[255,235,19205,20908,30102,20279,387,17427,19981,29,7541,9705,32958],"class_list":["post-171462","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-antreprenori","tag-business","tag-cartofi","tag-egipt","tag-fata","tag-granita","tag-magazine","tag-mere","tag-perioada","tag-polonia","tag-produse","tag-spania","tag-trecere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/171462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=171462"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/171462\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=171462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=171462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=171462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}