\nCatolicii din lumea \u00eentreag\u0103 s\u0103rb\u0103toresc \u015fi \u00een acest an Pa\u015ftele la alt\u0103 dat\u0103 dec\u00e2t ortodoc\u015fii. Cum s-a ajuns la aceste diferen\u0163e \u00een calendar care pot ajunge chiar \u015fi la cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni?<\/p>\n
\nDiferen\u0163a calendaristic\u0103 dintre Pa\u015ftele occidentalilor \u015fi Pa\u015ftele orientalilor a ap\u0103rut ca urmare a unor evolu\u0163ii istorice complexe \u015fi \u00eendelungate, precum \u015fi corobor\u0103rii calendarului solar cu cel lunar.<\/p>\n
\n\u00cen Antichitate, au existat foarte multe diferen\u0163e \u00een pr\u0103znuirea Pa\u015ftelui \u00een lumea cre\u015ftin\u0103. Astfel, \u00een primele secole, cre\u015ftinii din p\u0103r\u0163ile Siriei \u015fi Asiei Mici celebrau Pa\u015ftele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Pa\u015ftele \u00cenvierii (\u00cenvierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Pa\u015ftele odat\u0103 cu iudeii, adic\u0103 la 14 Nisan, ace\u015ftia se numeau Quartodecimani. De precizat c\u0103 Nisan (nume de origine babilonian\u0103) este cea de-a \u015faptea lun\u0103 a anului ecleziastic \u015fi prima lun\u0103 a anului civil \u00een calendarul ebraic. Nisan este o lun\u0103 de prim\u0103var\u0103 de 30 de zile. Totodat\u0103, \u00een limba turc\u0103 este numele lunii aprilie.<\/p>\n
\nProtopashiti, al\u0163i cre\u015ftini din zona Antiohiei, serbau Pa\u015ftele duminica, dar aveau grij\u0103 ca acea duminic\u0103 s\u0103 cad\u0103 totdeauna \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na azimilor iudaice.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, cei mai mul\u0163i cre\u015ftini din Egipt, Grecia \u015fi Apus s\u0103rb\u0103toreau Pa\u015ftele \u00een aceea\u015fi zi din s\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00een care a murit \u015fi a \u00eenviat Hristos. \u00cen vinerea cea mai apropiat\u0103 de 14 Nisan era comemorat\u0103 moartea lui Hristos, fiind numit\u0103 Pa\u015ftele Crucii. Duminica urm\u0103toare era s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00cenvierea \u015fi c\u0103dea totdeauna dup\u0103 14 Nisan sau dup\u0103 prima lun\u0103 plin\u0103 care urma echinoc\u0163iului de primavar\u0103. S\u0103rb\u0103toarea se numea Pa\u015ftile \u00cenvierii.<\/p>\n
\nRegulile Pa\u015ftilor, stabilite la Niceea<\/p>\n
\nPentru a elimina controversele legate de s\u0103trb\u0103toarea Pa\u015ftilor, \u00een cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit c\u0103 Pa\u015ftile vor fi serbate totdeauna \u00een prima duminic\u0103 ce cade dup\u0103 prima noapte cu Lun\u0103 plin\u0103 de dup\u0103 echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103. \u00cen acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, \u00een func\u0163ie de care este stabilit echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103, cu calendarul lunar, stabilit \u00een func\u0163ie de fazele lunii.<\/p>\n