\nDezvoltarea comer\u0163ului electronic a dus la cre\u015fterea concuren\u0163ei \u00een retail, businessurile online concur\u00e2nd nu doar \u00eentre ele, ci \u015fi cu magazinele tradi\u0163ionale, care au fost nevoite s\u0103 \u00ee\u015fi revizuiasc\u0103 modelele de afaceri pentru a r\u0103m\u00e2ne competitivi pe pia\u0163\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care barierele de intrare \u00een online sunt ast\u0103zi mai mici dec\u00e2t cele aferente offline-ului. Platformele de tip marketplace le permit comercian\u0163ilor mici s\u0103 v\u00e2nd\u0103 online, f\u0103r\u0103 a investi \u00een propriul magazine online.<\/p>\n
\n\u201eNe afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei revolu\u0163ii digitale. Cred \u00een continuare c\u0103 suntem la \u00eenceput, chiar dac\u0103 se vorbe\u015fte de revolu\u0163ie digital\u0103 \u00eenc\u0103 de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul c\u0103 acum zece ani, topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar \u00een prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie\u201d, a declarat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer online din Rom\u00e2nia, prezent \u015fi \u00een \u0163\u0103rile din regiune, \u00een cadrul conferin\u0163ei \u201eCompetitivitatea \u00een noua er\u0103 digital\u0103 \u2013 oportunit\u0103\u0163i \u015fi provoc\u0103ri\u201d, organizat\u0103 de Digital Citizens Rom\u00e2nia s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, \u00een parteneriat cu Ziarul Financiar \u015fi Business Magazin.<\/p>\n
\n\u00cen urm\u0103 cu zece ani, pe primul loc \u00een top 10 al celor mai valoroase companii din lume era Exxon Mobil \u2013 gigantul american din energie, care acum ocup\u0103 ultimul loc \u00een clasament. Acesta, la fel ca \u015fi celelalte companii din domeniul energiei, bancar \u015fi retail, au fost detronate de companiile de tehnologie, astfel c\u0103 \u00een prezent cea mai valoroas\u0103 companie din lume este produc\u0103torul american de software Microsoft, urmat de Apple, Amazon \u015fi Alphabet (compania-mam\u0103 a lui Google).<\/p>\n
\nCa atare, digitalizarea a luat av\u00e2nt la nivel mondial, tehnologia reg\u0103sindu-se \u00een prezent \u00een absolut orice domeniu de activitate, contribuind la eficientizare, reducere de costuri \u015fi productivitate crescut\u0103. \u00cen retail, integrarea tehnologiei a dus la apari\u0163ia unui nou segment de pia\u0163\u0103 \u2013 online-ul \u2013 \u015fi la crearea unor gigan\u0163i globali precum Amazon \u015fi Alibaba. Totodat\u0103, digitalizarea a dus \u015fi la reducerea barierelor pentru demararea unui business online cu ajutorul platformelor de tip marketplace. Astfel, comercian\u0163ii mici pot accesa la r\u00e2ndul lor clien\u0163ii din mediul online, iar ace\u015ftia au la r\u00e2ndul lor o varietate mai mare de produse \u015fi pre\u0163uri mai mici ca urmare a concuren\u0163ei crescute.<\/p>\n
\nCare sunt avantajele comer\u0163ului online? Pe scurt: o gam\u0103 mai mare de produse disponibile la nivel na\u0163ional, acela\u015fi pre\u0163 disponibil oriunde \u00een \u0163ar\u0103, sc\u0103derea pre\u0163urilor din offline prin transparen\u0163\u0103 (clien\u0163ii pot intra pe internet atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00eentr-un magazin fizic pentru a verifica pre\u0163ul unui produs online) \u015fi timp economisit de clien\u0163i. Mai exact, potrivit unui studiu coordonat de Eduard Dinu, profesor universitar doctor \u00een cadrul Academiei de Studii Economice, un consumator final economise\u015fte 41 de minute atunci c\u00e2nd alege s\u0103 fac\u0103 o achizi\u0163ie online \u015fi nu direct dintr-un magazine fizic.<\/p>\n
\n\u201eConcluzia filosofic\u0103 a studiului este c\u0103 e-commerce-ul nu este altceva dec\u00e2t o modalitate prin care utilizatorul final cump\u0103r\u0103 timp pl\u0103tindu-l cu \u00eencredere. Prin aceste pu\u0163ine cuvinte am surprins \u015fi principalele neajunsuri pe care le are Rom\u00e2nia care \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea mult mai accelerat\u0103 a comer\u0163ului online la nivelul \u0163\u0103rii. Neajunsurile specifice Rom\u00e2niei sunt dou\u0103 \u2013 faptul c\u0103 noi ca popor nu valoriz\u0103m timpul \u015fi c\u0103 st\u0103m foarte prost la capitolul \u00eencredere. Cele dou\u0103 elemente ne fac s\u0103 avans\u0103m cu fr\u00e2n\u0103 de m\u00e2n\u0103 tras\u0103 ca specific na\u0163ional \u00een ceea ce prive\u015fte e-commerce-ul. Peste acestea, vin \u015fi neajunsurile Uniunii Europene\u201d, a punctat Eduard Dinu, profesor universitar doctor \u00een cadrul ASE Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte competitivitatea, a ad\u0103ugat el, economia de timp ob\u0163inut\u0103 de clientul final printr-o achizi\u0163ie online vs. offline (cele 41 de minute) a fost cuantificat\u0103 \u00een studiu, lu\u00e2nd \u00een considerare salariul minim orar, num\u0103rul total de cump\u0103r\u0103turi online la nivelul lui 2017, num\u0103rul total de cump\u0103r\u0103tori online \u015fi num\u0103rul mediu de comenzi per utilizator. \u201eAstfel, a rezultat o economie de 136 milioane de euro la nivelul Rom\u00e2niei \u00een anul 2017 prin intermediul comer\u0163ului online.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen cazul magazinelor online, ponderea cheltuielilor variabile \u00een total costuri este mai mare dec\u00e2t \u00een cazul retailerilor tradi\u0163ionali. Spre exemplu, cheltuielile cu chiria pentru spa\u0163iul magazinului tradi\u0163ional reprezint\u0103 o cheltuial\u0103 fix\u0103, \u00een timp ce comercian\u0163ii online pl\u0103tesc un comision din v\u00e2nz\u0103rile generate pe platforma marketplace unde \u00ee\u015fi v\u00e2nd produsele, iar acest lucru are un impact favorabil la nivelul pragului de rentabilitate, a explicat Eduard Dinu. \u201e\u015eansele de a opera profitabil sunt mai mari astfel \u00een cazul companiilor de e-commerce\u201d, a subliniat el, ad\u0103ug\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u015fi reversul medaliei \u2013 costurile de curierat pentru livrarea comenzilor.<\/p>\n
\nUn alt avantaj al businessurilor de comer\u0163 online este productivitatea crescut\u0103 per angajat.<\/p>\n
\n\u201ePonderea angaja\u0163ilor cu studii superioare \u00een total personal \u00eentr-o firm\u0103 100% de e-commerce este mult mai mare dec\u00e2t \u00eentr-o companie de retail clasic. Ca atare \u015fi productivitatea este mult mai mare. \u00cen 2016, \u00een cazul Dante International, compania care opereaz\u0103 magazinul online eMAG, productivitatea per angajat a fost de 400.000 euro, \u00een timp ce \u00een cazul Carrefour aceasta s-a situat la 139.000 euro\u201d, a men\u0163ionat Eduard Dinu.<\/p>\n
\nCu toate acestea, de ce nu \u015fi-a atins \u00eens\u0103 comer\u0163ul online poten\u0163ialul maxim \u00een Rom\u00e2nia? \u201eSunt o serie de factori demografici care \u00eencetinesc procesul de digitalizare \u00een Rom\u00e2nia, cum ar fi nivelul de venituri, abilit\u0103\u0163ile lingvistice (pentru a putea cump\u0103ra de la retaileri online str\u0103ini; spre exemplu locuitorii din Belgia vorbesc limba francez\u0103 \u015fi pot cump\u0103ra online de pe Amazon Fran\u0163a), lipsa \u00eencrederii \u00een cump\u0103r\u0103turile online, rata de penetrare a cardurilor \u00een general, inclusiv a celor de credit, precum \u015fi nivelul de dezvoltare a infrastructurii\u201d, a precizat Norbert Maier, managing economist \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 Copenhagen Economics, prezent\u0103 \u00een patru \u0163\u0103ri din Europa. El a atras aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 dezvoltarea retailului nu este liniar\u0103 \u2013 sunt produse care se cump\u0103r\u0103 mai mult offline sau doar offline. \u201eSunt anumite servicii, cum ar fi o tunsoare spre exemplu, pe care nu le po\u0163i cump\u0103ra online.\u201d<\/p>\n
\nTotodat\u0103, Norbert Maier a punctat \u015fi un dezavantaj al comer\u0163ului online \u015fi anume faptul c\u0103 utilizatorii v\u0103d produsele pe un ecran, care de obicei nu este foarte mare, \u00een timp ce \u00een magazinele fizice, clien\u0163ii au o perspectiv\u0103 mai larg\u0103 \u015fi astfel le pot atrage aten\u0163ia mai multe produse. \u00cen ziua de azi, este foarte important ca retailerii s\u0103 aib\u0103 o abordare omni-channel \u015fi s\u0103 fie prezen\u0163i at\u00e2t offline, c\u00e2t \u015fi online pentru a acoperi preferin\u0163ele \u015fi nevoile a c\u00e2\u0163i mai mul\u0163i consumatori. Ace\u015ftia fac constant un \u201eswitch\u201d \u00eentre online \u015fi offline, iar c\u00e2nd vine vorba de o achizi\u0163ie substan\u0163ial\u0103, ei analizeaz\u0103 toate ofertele disponibile. \u00cen prezent, doar circa 5,6% din totalul comer\u0163ului din Rom\u00e2nia este reprezentat de segmentul online, iar din totalul v\u00e2nz\u0103rilor online realizate pe parcursul unui an, aproximativ 7% sunt generate \u00een cadrul campaniei de reduceri Black Friday.<\/p>\n
\n\u201eCampaniile de reduceri au devenit o regul\u0103 pe pia\u0163a de comer\u0163 online din Rom\u00e2nia. Reducerile de pre\u0163 din cadrul campaniei de Black Friday sunt la fel ca cele din alte campanii de reduceri. Singura diferen\u0163\u0103 este cantitatea, \u00een condi\u0163iile \u00een care v\u00e2nz\u0103rile de Black Friday reprezint\u0103 7% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor online din Rom\u00e2nia. Ca atare, Black Friday este o campanie de volum, nu de calitate\u201d, a men\u0163ionat Drago\u015f Vasile, consilier de concuren\u0163\u0103 \u00een cadrul Consiliului Concuren\u0163ei \u015fi cadru didactic la ASE.<\/p>\n
\nUna dintre provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia atunci c\u00e2nd vine vorba de extinderea \u00een afara grani\u0163elor este fragmentarea pie\u0163ei europene, lucru care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul SUA, China sau India. \u201eFragmentarea din Uniunea European\u0103 este \u00eentr-adev\u0103r o problem\u0103. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor americane \u015fi chineze\u015fti concureaz\u0103 pe pie\u0163ele europene este acela c\u0103 au reu\u015fit s\u0103 scaleze mai u\u015for. \u00cen Europa o s\u0103 avem mereu barierele lingvistice, \u00eens\u0103 avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene pentru pia\u0163a digital\u0103 unic\u0103.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, o alt\u0103 problem\u0103 din Europa este lipsa de capital. Majoritatea marilor investitori au de ales \u00eentre SUA, China sau Israel, de unde pot scala mai u\u015for afacerile\u201d, a precizat Jakob Kucharczyk, vicepre\u015fedinte \u00een cadrul Asocia\u0163iei Industriei de Calculatoare \u015fi Comunica\u0163ii din Bruxelles, pe zona de competen\u0163e \u015fi politici de reglementare la nivelul Uniunii Europene.<\/p>\n
\nStatul rom\u00e2n \u015fi Consiliul Concuren\u0163ei, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu digitalizarea<\/p>\n
\n\u201eDigitalizarea este o prioritate strategic\u0103 pentru Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n
\n\u201eCred c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eentoarcem aceast\u0103 paradigm\u0103 de diseminare a digitaliz\u0103rii de la v\u00e2rful piramidei spre baz\u0103. Iar acest lucru \u00eel facem prin politici. Evident c\u0103 \u015fi contextul legislativ trebuie s\u0103 fie favorizant\u201d, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunica\u0163iilor \u015fi societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale. El a precizat c\u0103 politica privind comer\u0163ul electronic a fost deja \u00een consultare public\u0103, iar acum se afl\u0103 \u00een faza \u00een care se compileaz\u0103 contribu\u0163iile tuturor celor care au participat, care mai apoi se vor transpune \u00een cadrul unei hot\u0103r\u00e2ri de guvern. De asemenea, ministrul Alexandru Petrescu a men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 se va ocupa de subiectul inteligen\u0163ei artificiale, care acum este foarte str\u00e2ns legat doar de aspecte economico-financiare. \u00cen plus, el a amintit \u015fi de politica smart city, 5G \u015fi de cea a interconectivit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\n\u201eFoarte cur\u00e2nd ve\u0163i vedea legea interconectivit\u0103\u0163ii, care creeaz\u0103 premisele legale esen\u0163iale pentru interconectare, baze de date cu beneficii 360 de grade pentru administra\u0163ie, firme \u015fi cet\u0103\u0163eni. Vorbesc de factura electronic\u0103 – premisele acestei legisla\u0163ii vor permite firmelor care sunt furnizori c\u0103tre administra\u0163ii \u015fi autorit\u0103\u0163i de stat (sunt peste 15.000 de autorit\u0103\u0163i de stat \u00een Rom\u00e2nia) o sc\u0103dere a birocra\u0163iei prin trimiterea facturilor electronice.\u201d<\/p>\n
\n\u201eConcuren\u0163a pe digital \u00een Rom\u00e2nia este foarte s\u0103n\u0103toas\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u201ePremisele \u00een Rom\u00e2nia sunt bune pentru c\u0103 avem o industrie telecom puternic\u0103 \u2013 o pia\u0163\u0103 cu concuren\u0163\u0103 mare, servicii \u015fi pre\u0163uri bune\u201d, a declarat Bogdan Chiri\u0163oiu, pre\u015fedintele Consiliul Concuren\u0163ei. El a men\u0163ionat c\u0103 se iau m\u0103suri pentru integrarea unor servicii noi create prin intermediul digitaliz\u0103rii, cum ar fi directiva PSD2, care va permite intrarea pe pia\u0163a serviciilor de pl\u0103\u0163i a unor noi actori, nu cei tradi\u0163ionali, ceea ce va duce la diminuarea comisioanelor, sau legi noi pentru ca businessuri precum aplica\u0163iile de ride sharing s\u0103 poat\u0103 func\u0163iona \u00een conformitatea unui cadru legal. \u201eVedem o pondere mai mare a sectorului de e-commerce, telecom \u015fi o concuren\u0163\u0103 crescut\u0103. Am avut o analiza privind e-commerce-ul \u00een Rom\u00e2nia \u015fi economy sharing, precum \u015fi o investiga\u0163ie legat\u0103 de comportamentul actorilor pe pia\u0163a de comer\u0163 online, iar acestea se vor concretiza \u00een recomand\u0103ri pentru companii \u2013 cum \u00ee\u015fi pot adapta comportamentul astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu existe riscul de \u00eenc\u0103lcare a regulilor de concuren\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n
\nRevolu\u0163ia digital\u0103<\/p>\n
\n\u201eNe afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei revolu\u0163ii digitale. Cred \u00een continuare c\u0103 suntem la \u00eenceput, chiar dac\u0103 se vorbe\u015fte de revolu\u0163ie digital\u0103 \u00eenc\u0103 de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul c\u0103 acum zece ani topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar \u00een prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie\u201d, a spus Iulian Stanciu, fondator eMAG. <\/p>\n
\nConcluziile conferin\u0163ei \u201eCompetitivitatea \u00een noua er\u0103 digital\u0103 \u2013 oportunit\u0103\u0163i \u015fi provoc\u0103ri\u201d<\/p>\n
\n– digitalizarea este o prioritate strategic\u0103 pentru Rom\u00e2nia
\n– concuren\u0163a pe digital \u00een Rom\u00e2nia este una s\u0103n\u0103toas\u0103, iar Consiliul Concuren\u0163ei va ghida sectorul f\u0103r\u0103 ingerin\u0163e intruzive
\n– avem campioni din Rom\u00e2nia, cu prezen\u0163a regionali, ap\u0163i s\u0103 se dezvolte la nivelul UE, Rom\u00e2nia fiind un exportator de tehnologie \u00cen regiune \u015fi un hub regional de e-commerce
\n– platformele de tip marketplace sunt un suport real pentru IMM-uri, pe care le ajut\u0103 s\u0103 comercializeze \u00een regiune<\/p>\n
\nAvantajele comer\u0163ului online:<\/p>\n
\n– concuren\u0163\u0103 crescut\u0103
\n– gam\u0103 mai mare de produse disponibil\u0103 la nivel na\u0163ional
\n– acelea\u015fi pre\u0163uri la nivel na\u0163ional
\n– sc\u0103derea pre\u0163urilor din offline datorit\u0103 transparen\u0163ei
\n– economie de timp
\n– productivitate mult mai mare per angajat<\/p>\n
\nM\u0103suri pentru dezvoltarea comer\u0163ului online \u00een Rom\u00e2nia:<\/p>\n
\n– eliminarea barierelor legislative na\u0163ionale
\n– legisla\u0163ia vamal\u0103 nu protejeaz\u0103 acum \u00eempotriva concuren\u0163ei neloiale
\n– \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii rutiere
\n– dezvoltarea competen\u0163elor digitale la nivelul popula\u0163iei
\n– interfe\u0163e online pentru interac\u0163iunea cet\u0103\u0163enilor cu institu\u0163iile de stat
\n– sus\u0163inerea dezvolt\u0103rii \u00een extern a campionilor na\u0163ionali; astfel de programe prezente \u00een alte \u0163\u0103ri din Europa. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Comer\u0163ul online le ofer\u0103 consumatorilor acces la acelea\u015fi pre\u0163uri la nivel na\u0163ional, mai mult timp \u015fi transparen\u0163\u0103 care determin\u0103 inclusiv sc\u0103derea pre\u0163urilor practicate \u00een offline.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[238,240,5238,22136,33381,539,340,8327,19707,16826],"class_list":["post-171314","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-acces","tag-comert","tag-consumatori","tag-national","tag-offline","tag-online","tag-preturi","tag-scadere","tag-timp","tag-transparenta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/171314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=171314"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/171314\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=171314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=171314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=171314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}