n opinia mea, procesul de re-reglementare a bancilor este
\nabsolut necesar si incepe sa aiba tot mai multa sustinere politica.
\nMetodele pe care executivul le-a utilizat in relatia cu asa zisele
\nbanci “too-big-to-fail”, au creat un decalaj moral intre Wall
\nStreet si Main Street. Intre 1933 si 1999, conform legii
\nGlass-Steagall, bancile comerciale erau restrictionate de la a
\nsubscrie actiuni si obligatiuni iar bancile de investitii nu aveau
\ndreptul sa preia depozite de la clien\u0163i. Se pare ca o cauza foarte
\nplauzibila a actualei crize bancare la nivel mondial ar putea fi
\nabrogarea din anul 1999 a legii Glass-Steagall, care a oferit
\ngigantilor financiari o putere greu de controlat.<\/p>\n
Pe 12 ianuarie, presedintele Barack Obama a anuntat un plan de a
\ncolecta 120 miliarde de dolari pe o perioada de 10 ani, printr-o
\ntaxa aplicata institutiilor financiare, cu scopul de a recupera
\npierderile din programul Troubled Asset Relief Program (TARP).
\n“Orice impozit nou este intotdeauna mai complicat de implementat
\ndecat s-a anticipat “, a spus Ed Kleinbard – profesor de drept de
\nla Universitatea South California. Kleinbard a adaugat ca Marea
\nBritanie se lupt\u0103 deja pentru a implementa impozitarea cu 50% a
\nbonusurilor in valoare mai mare de 25.000 de lire sterline obtinute
\nde bancheri. Unii politicieni se tem ca o impozitare mai ridicata
\nar cauza plecarea a 9000 de bancheri din tara.<\/p>\n
Cu toate acestea, se pare ca Statele Unite nu va impozita nici
\nbonusurile obtinute pe Wall Street si nici veniturile obtinute din
\nprestarea de tranzactii financiare. Conform estimarilor
\nanalistilor, cele mai mari 10 banci din SUA preconizeaza sa obtina
\nvenituri nete de 45 miliarde de dolari in 2009. Este evident pentru
\ntoata lumea ca acest plan este o masura politica, cu tendinte clare
\nde populism. Bancile au rambursat guvernului SUA 165 miliarde de
\ndolari anul trecut, permitand guvernului sa recupereze aproximativ
\ndoua treimi din investitiile sale totale in sistemul bancar.
\nConform Departamentului de Trezorerie, TARP a primit 12,9 miliarde
\nde dolari in comisioane, dividende si dobanzi, altfel spus o
\nrentabilitate de 8 % la investitii sale bancare.<\/p>\n
Pe 22 ianuarie, presedintele Barack Obama a facut publice
\nintentiile sale de a reduce activitatea de “proprietary trading”
\ndin cadrul sectorului bancar. Obama a propus sa se limiteze marimea
\nactivelor bancilor si sa li se interzica bancilor posibilitatea de
\na investi in fonduri speculative. Unele tari europene, inclusiv
\nMarea Britanie, forteaza insa firmele sa isi reduca riscul prin
\ncresterea rezervelor de capital. Planul presedintelui Obama este de
\na gasi sprijin politic in Europa. Pe de o parte, ministrul de
\nfinante francez Christine Lagarde a declarat: “In cazul in care
\nbancile se angajeaza in activitati de risc foarte mare, acestea pot
\npune in pericol banii deponentilor lor”. Pe de alta parte,
\ncancelarul Exchequer Alistair Darling a exclus sugestiile lui
\nMervyn King – guvernatorul Bancii Angliei, ca bancile de investitii
\nsa nu mai atraga depozite de la consumatori, sustinand ca aceastea
\ndesfasoara operatiuni de trading pentru beneficiul lor si nu pentru
\nbeneficiul clientilor lor.<\/p>\n
Consiliul de Stabilitate Financiar\u0103 (FSB), care coordoneaza
\nreglementarile financiare ca urmare a crizei economice globale,
\ntrebuie sa adopte un plan final pana in octombrie 2010. Pana
\natunci, orice miscare unilateral luata de catre orice guvern ar
\nputea crea diferente substantiale in cadrul mecanismului financiar
\nglobal, urmate de posibilitati de speculare de catre
\ninvestitori.<\/p>\n