\n\u201eSentimentul pe care \u00eel am \u00een clipa de fa\u0163\u0103 este c\u0103 vorbim degeaba. Fa\u0163\u0103 de anii trecu\u0163i, exist\u0103 mai multe informa\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu diasporele rom\u00e2ne\u015fti, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu migra\u0163ia, cu problemele, dar implicarea deciden\u0163ilor, care ar trebui s\u0103 fac\u0103 politici \u00een acest sens, este minor\u0103. \u00centrebarea pe care \u00eencep s\u0103 mi-o pun ori de c\u00e2te ori primesc o invita\u0163ie la o discu\u0163ie de acest gen este ce Dumnezeu ar mai putea fi de ad\u0103ugat\u201d, spune Dumitru Sandu, profesor al Facult\u0103\u0163ii de Sociologie \u015fi Asisten\u0163\u0103 Social\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, \u00eentr-o discu\u0163ie pe tema migra\u0163iei.<\/p>\n
\nPeste 219.000 de rom\u00e2ni au plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een 2017, cel mai recent an pentru care exist\u0103 statistici disponibile, iar \u00een prezent cifrele oficiale arat\u0103 c\u0103 3,6 milioane de rom\u00e2ni sunt emigran\u0163i \u00een alte state. Studiile sociologului Dumitru Sandu arat\u0103 c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, motiva\u0163ia material\u0103 este una puternic\u0103 \u2013 salariile de pe pie\u0163ele vestice fiind de 5-6 ori mai mari dec\u00e2t cele din Rom\u00e2nia \u2013 \u00eens\u0103 faptul c\u0103 rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate aleg s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo nu \u0163ine de faptul c\u0103 salariile sunt mai mici, ci de condi\u0163iile \u015fi oportunit\u0103\u0163ile de dezvoltare pe care le g\u0103sesc acolo.<\/p>\n
\nP\u0103rerea sociologului este \u00eens\u0103 c\u0103 ar trebui abandonate ideile preconcepute legate de faptul c\u0103 motiva\u0163ia plec\u0103rilor este pur economic\u0103, deoarece aceast\u0103 percep\u0163ie distrage aten\u0163ia de la motivele reale. \u201eUn tip de r\u0103spuns al deciden\u0163ilor (c\u00e2nd se ridic\u0103 problema migra\u0163iei \u2013 n. red.) este acela c\u0103 rom\u00e2nii pleac\u0103 pentru faptul c\u0103 salariile sunt mai mari. A\u015fa e, dar tendin\u0163a de a economiza excesiv interpretarea motiva\u0163iilor de plecare este una d\u0103un\u0103toare discu\u0163iei \u00een spa\u0163iul public, pentru politici \u00een domeniu.\u201d Ofer\u0103 ca argument \u00een acest sens rezultatele Youth Mobility, proiect \u00een care au fost chestiona\u0163i 2.000 de tineri din Rom\u00e2nia \u00een leg\u0103tur\u0103 cu motiva\u0163iile lor de plecare, din care a rezultat c\u0103 pentru ei este din ce \u00een ce mai important\u0103 motiva\u0163ia noneconomic\u0103, cea care nu este legat\u0103 strict de salariul propriu.<\/p>\n
\nProfesorul ofer\u0103 ca exemplu majorarea salariilor din sectorul medical, unde, de\u015fi salariile au ajuns s\u0103 fie competitive cu cele din Vest, ac\u0163iunea nu a determinat \u00eentoarcerea medicilor \u00een \u0163ar\u0103. \u201eIdeologia c\u0103 oamenii pleac\u0103 doar pentru salarii mai mari trebuie descurajat\u0103, am date \u00een spate \u015fi nu am niciun gen de ezitare s\u0103 o spun. Ideea c\u0103 administra\u0163ia nu conteaz\u0103 este iar\u0103\u015fi \u015fubred\u0103, potrivit sondajelor. Din acest punct de vedere, condi\u0163ia major\u0103 pentru a reduce criza demografic\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 crizele asociate cu migra\u0163ia din Rom\u00e2nia, este urm\u0103toarea: Rom\u00e2nia are nevoie de dezvoltare durabil\u0103.\u201d<\/p>\n
\n\u00cen 2017, 33.000 de rom\u00e2ni au ob\u0163inut o cet\u0103\u0163enie str\u0103in\u0103, dintre care 25.000 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 din Uniunea European\u0103, iar dintre ace\u015ftia 8.000 au optat pentru cet\u0103\u0163enia italian\u0103. Cifrele mai arat\u0103 c\u0103 \u00een perioadele de criz\u0103 num\u0103rul de cereri de cet\u0103\u0163enii str\u0103ine cre\u015fte. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Rom\u00e2nia este singura \u0163ar\u0103 membr\u0103 a UE din topul 5 al \u0163\u0103rilor din care cei mai mul\u0163i cet\u0103\u0163eni au primit cet\u0103\u0163enie european\u0103, restul de cet\u0103\u0163eni din acest top venind din \u0163\u0103ri unde gradul de respingere social\u0103 este unul ridicat.<\/p>\n
\n\u201ePentru a reduce din aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 de exod din Rom\u00e2nia, ai nevoie, simplificat vorbind, de dou\u0103 lucruri: competitivitate economic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu dezvoltare durabil\u0103, precum \u015fi existen\u0163a unei democra\u0163ii reale, care s\u0103 defineasc\u0103 modul de via\u0163\u0103 de zi cu zi.\u201d<\/p>\n
\nCum ajung \u00eens\u0103 rom\u00e2nii s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate?<\/p>\n
\nProcesul migra\u0163iei \u00eencepe cu inten\u0163ia de a pleca, care este la \u00eenceput una slab structurat\u0103, potrivit profesorului Dumitru Sandu. \u00cen ceea ce prive\u015fte inten\u0163ia de \u00eentoarcere, sondajele arat\u0103 c\u0103 majoritatea rom\u00e2nilor vor s\u0103 revin\u0103 acas\u0103. \u00cen Madrid de pild\u0103, 800 de rom\u00e2ni au fost \u00eentreba\u0163i dac\u0103 vor s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. R\u0103spunsul a fost da, \u00een m\u0103sur\u0103 de 70%. \u00cen momentul \u00een care \u00eentreb\u0103rile sunt aprofundate (\u00een ce perioad\u0103, ce preg\u0103tiri fac \u00een acest sens etc.), procentul a sc\u0103zut de la 70% la circa 20%. \u201eSurpriza a fost s\u0103 constat c\u0103, pe termen mediu-lung, num\u0103rul rom\u00e2nilor care se decid s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, care solicit\u0103 an de an cet\u0103\u0163enie str\u0103in\u0103 este mult mai mare, cam cu 10.000 mai mul\u0163i dec\u00e2t cei care pleac\u0103 pe perioad\u0103 lung\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem de-a face cu o frecven\u0163\u0103 \u00een cre\u015ftere a comportamentelor, nu a inten\u0163iilor, de a r\u0103m\u00e2ne pe termen lung, pentru totdeauna \u00een str\u0103in\u0103tate. Ideea cum c\u0103 pleac\u0103 ei \u00een str\u0103in\u0103tate, c\u00e2\u015ftig\u0103 ni\u015fte bani, fac cas\u0103 aici, dar dup\u0103 aia vin \u00eenapoi pierde teren\u201d, a mai explicat sociologul Dumitru Sandu \u00een cadrul interviului.<\/p>\n
\n\u00cen procesul migra\u0163iei, a doua faz\u0103 o implic\u0103 inten\u0163ia \u00eempreun\u0103 cu planurile concrete de plecare \u2013 unde, cum, c\u00e2nd. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103 se afl\u0103 mul\u0163i dintre tinerii din Rom\u00e2nia: potrivit unui studiu din 2015, 47% dintre tinerii din Rom\u00e2nia au inten\u0163ii structurate de plecare \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\nUrm\u0103toarea etap\u0103 a migra\u0163iei este cea \u00een care persoana care pleac\u0103 nu \u00ee\u015fi schimb\u0103 doar reziden\u0163a, ci \u015fi domiciliul. Ultima faz\u0103 este cea \u00een care migrantul a stat mai mult timp \u00een \u0163ara adoptiv\u0103 \u015fi cere \u015fi ob\u0163ine cet\u0103\u0163enia. Problema migra\u0163iei \u015fi a diasporei este una abordat\u0103 \u00een spa\u0163iul public, \u00eens\u0103 ignorat\u0103 la nivel decizional, mai spune profesorul Dumitru Sandu.<\/p>\n
\n\u201eExist\u0103 o ruptur\u0103 foarte clar\u0103 \u00eentre deciden\u0163ii politici, nu numai de o culoare, \u015fi diaspora. Punctul zero al elabor\u0103rii unor strategii \u015fi politici eficiente \u00een domeniu este schimbarea atitudinii deciden\u0163ilor politici. Pasul doi este informa\u0163ia. Tot zic \u015fi tot a\u015ftept s\u0103 m\u0103 sune \u00eentr-o zi cineva \u015fi s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 nu am dreptate: \u00abNoi facem sondaje \u00een Italia, Spania, noi \u015ftim ce e acolo\u00bb. Se pot face lucruri bune, chiar dac\u0103 nu miraculoase.\u201d<\/p>\n
\nPotrivit profesorului, cele mai eficiente solu\u0163ii \u00een materie de reducere a efectelor negative ale migra\u0163iei \u015fi rupturii \u00een raport cu diaspora sunt solu\u0163iile nespecifice: \u201eCeea ce faci a\u015fezat, bine, pentru competitivitate \u00een Rom\u00e2nia, pentru cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii, pentru reducerea gradului de birocra\u0163ie, supercentralizare etc.\u201d.<\/p>\n
\nProblema plec\u0103rii rom\u00e2nilor \u00een str\u0103in\u0103tate este asociat\u0103 cu probleme cum ar fi infrastructura, administra\u0163ia public\u0103, sistemul de educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n
\nCu toate acestea, exist\u0103 \u015fi solu\u0163ii specifice \u00een abordarea acestei probleme. Din punctul de vedere al sociologilor, rezolvarea problemei nu este oprirea migra\u0163iei, ci optimizarea acesteia. Circula\u0163ia migratorie ar trebui s\u0103 devin\u0103 un factor al dezvolt\u0103rii durabile, \u015fi nu un obstacol. \u201eRom\u00e2nia nu este singura din estul Europei care are probleme de acest gen. Din cazul Poloniei se pot \u00eenv\u0103\u0163a foarte multe. Exist\u0103 direc\u0163ie pentru strategii guvernamentale, institute ale Academiei, exist\u0103 multe fonduri de cercetare care pot fi u\u015for orientate c\u0103tre cercetare comparativ\u0103\u201d, exemplific\u0103 profesorul cu un reper \u00een direc\u0163ia solu\u0163iilor asupra problemelor migra\u0163ioniste.<\/p>\n
\nDe la intrarea \u00een Uniunea European\u0103, parcursul Rom\u00e2niei previzionat de sociologi \u00een ceea ce prive\u015fte migra\u0163ia este c\u0103 ar putea urma drumul Portugaliei, Spaniei sau Italiei, de a deveni \u00een prim\u0103 faz\u0103 \u0163ar\u0103 de plecare, apoi de plec\u0103ri-sosiri.<\/p>\n
\n\u201eRom\u00e2nia nu face schimb\u0103ri fundamentale dec\u00e2t \u00een situa\u0163ii de criz\u0103, a\u015fa spune istoria noastr\u0103. Care sunt \u015fansele ca Rom\u00e2nia s\u0103 parcurg\u0103 drumul acestor \u0163\u0103ri de dup\u0103 aderarea la UE? Nu \u015ftiu, dar exist\u0103 dou\u0103 scenarii. \u00cen afar\u0103 de scenariul \u00een care Rom\u00e2nia va importa for\u0163\u0103 de munc\u0103, mai exist\u0103 un scenariu, r\u0103u, nediscutat, ocolit: Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 \u0163ar\u0103 de tranzit. \u0162\u0103rile despre care vorbeam au reu\u015fit aceast\u0103 trecere folosind intrarea \u00een UE, atrac\u0163ia de fonduri, pe care avem dovad\u0103 c\u0103 noi nu \u015ftim s\u0103 o folosim.\u201d<\/p>\n
\nEl mai crede c\u0103 \u00een contextul \u00een care situa\u0163ia din Rom\u00e2nia nu se schimb\u0103 \u015fi \u0163ara \u201eva merge \u00een continuare pe guvernare improvizat\u0103, exist\u0103 riscul ca to\u0163i oamenii care vin din Pakistan, India, Republica Moldova s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103 treac\u0103, nu s\u0103 vin\u0103 ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte implicarea reprezentan\u0163ilor mediului de afaceri \u00een problemele sociale, sociologii \u015fi economi\u015ftii sunt de p\u0103rere c\u0103 aceasta este benefic\u0103, iar ini\u0163iativele nu lipsesc nici c\u00e2nd vine vorba de problema migra\u0163iei.<\/p>\n
\n\u201eDin fericire \u015fi nefericire \u00een acela\u015fi timp, lucrurile nu se schimb\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 apare criza. Migra\u0163ia a avut \u015fi un efect pozitiv, prin reducerea \u015fomajului. Nu zice nimeni nimic \u00een acest sens. Ne l\u0103ud\u0103m c\u0103 avem \u015fomaj 4%, dar acest rezultat este datorat persoanelor care au plecat \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi trimit bani acas\u0103. \u00cencep s\u0103 apar\u0103 efectele negative. Faptul c\u0103 mediul de afaceri \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 activ \u00een aceste probleme \u015fi pune presiune pe administra\u0163ie este bun. Este clar c\u0103 trebuie schimbat ceva \u015fi \u00een sectorul financiar \u015fi economia privat\u0103. Faptul c\u0103 apar fenomene de criz\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 este bun din acest punct de vedere.\u201d<\/p>\n
\nEfectele \u00een plan economic ale plec\u0103rilor rom\u00e2nilor \u00een str\u0103in\u0103tate sunt, \u00een primul r\u00e2nd, lipsa for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi subdezvoltarea regiunilor din care au loc cele mai multe plec\u0103ri.<\/p>\n
\n\u201eDin p\u0103cate, studiile publicate pe care le avem pun foarte pu\u0163in \u00een eviden\u0163\u0103 efectele locale, regionale. Sunt ni\u015fte efecte negative ale migra\u0163iei pe care nu le discut\u0103m fiindc\u0103 nu avem date. Spre exemplu, chestiunea legat\u0103 de lipsa de viabilitate economic\u0103 a unor comune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu migra\u0163ia se poate dovedi. Se poate dovedi limpede leg\u0103tura dintre sc\u0103derea veniturilor locale bugetare \u015fi plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate.\u201d<\/p>\n
\nMileniali pe picior de plecare<\/p>\n
\nBogdan este un t\u00e2n\u0103r de 23 de ani student al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, cazat \u00eentr-unul dintre c\u0103minele universit\u0103\u0163ii. Convins c\u0103 vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru a schimba lucrurile \u00een bine, el nu crede \u00een statisticile referitoare la plec\u0103rile rom\u00e2nilor, a\u015fa c\u0103, citind un articol care indic\u0103 num\u0103rul record al migran\u0163ilor, a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentrebe colegii \u015fi chiar s\u0103 fac\u0103 sondaje pe Facebook \u00een grupurile c\u0103minelor universit\u0103\u0163ii. Surpriz\u0103 sau nu, Bogdan s-a lovit de un r\u0103spuns aproape unanim valabil pentru cei care vor s\u0103 plece:<\/p>\n
\n\u201eDa\u2019 ce s\u0103 faci aici?\u201d<\/p>\n
\nBogdan a constatat c\u0103 dintre colegii de facultate sau c\u0103min, mai mult de 80% au planuri concrete de plecare \u00een str\u0103in\u0103tate. Cifra i s-a p\u0103rut cam mare, a\u015fa c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 sondaje pe paginile de Facebook ale c\u0103minelor studen\u0163e\u015fti din Bucure\u015fti. Din peste 200 de responden\u0163i, studen\u0163i ai Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, mai mult de 44% \u015fi-au manifestat inten\u0163ia de a pleca \u00een str\u0103in\u0103tate, dintre care peste 80% \u015ftiind \u015fi unde.<\/p>\n
\nRobert (20 de ani), coleg de c\u0103min cu Bogdan, face dou\u0103 facult\u0103\u0163i simultan \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. \u015ei-a propus ca dup\u0103 ce \u00ee\u015fi va termina studiile, s\u0103 fac\u0103 un master \u00een str\u0103in\u0103tate, iar prima sa op\u0163iune este Germania, unde tr\u0103ie\u015fte tat\u0103l s\u0103u, iar a doua op\u0163iune ar fi Marea Britanie, unde este stabilit\u0103 mama sa. El mai are o sor\u0103 de 15 ani, care este unul din cei 90.000 de copii din Rom\u00e2nia care au ambii p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\nJean (19 ani), student la Facultatea de Istorie, are de g\u00e2nd s\u0103 plece \u00een Marea Britanie \u015fi s\u0103 urmeze acolo cursurile unei facult\u0103\u0163i din Londra \u015fi s\u0103 se angajeze pe timpul studen\u0163iei.<\/p>\n
\nMihai (21 de ani) este un alt exemplu de t\u00e2n\u0103r care \u015fi-ar dori s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate. El a fost plecat cu programul Work and Travel \u00een SUA pe perioada verii trecute \u015fi spune c\u0103, dac\u0103 ar putea, m\u00e2ine s-ar muta acolo. \u201eCe mi-a pl\u0103cut cel mai mult \u00een America au fost oamenii, mentalitatea, este altfel dec\u00e2t aici. Dac\u0103 mai pun \u00een calcul \u015fi banii… P\u0103i la un moment dat am \u00eenceput s\u0103 pun bani deoparte pentru c\u0103 efectiv nu mai aveam pe ce s\u0103 \u00eei cheltuiesc\u201d, spune Mihai.<\/p>\n
\nAmir (29 de ani) provine din Siria \u015fi a fost student al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti timp de cinci ani, finaliz\u00e2nd programul de licen\u0163\u0103 \u015fi masterat. \u00cen timpul studiilor \u015fi dup\u0103 finalizarea acestora, Amir a lucrat \u00een Rom\u00e2nia, av\u00e2nd la un moment dat trei joburi simultan, dintre care dou\u0103 part-time, cu care totaliza un c\u00e2\u015ftig de peste 4.000 de lei lunar. El a reu\u015fit s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103, iar acum are planuri de plecare \u00een Vest. \u201eE greu, Bogdan, aici la voi. Da, plec \u00een Fran\u0163a la fratele meu. \u00cen Siria e r\u0103zboi \u015fi nu m\u0103 pot \u00eentoarce, dar acum c\u0103 am cet\u0103\u0163enia (rom\u00e2n\u0103 \u2013 n. red.), pot pleca \u00een Fran\u0163a\u201d, spune Amir.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mai to\u0163i rom\u00e2nii care pleac\u0103 o fac cu g\u00e2ndul de a se \u00eentoarce, \u00eens\u0103 sondajele pe tema migra\u0163iei arat\u0103 c\u0103 ace\u015ftia ajung, de fapt, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een \u0163\u0103rile adoptive. Ce i-ar putea aduce \u00eenapoi?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[246,7341,26157,7603,10343,484,80,173,98,7419,67],"class_list":["post-170639","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-crestere","tag-gandul","tag-intoarcere","tag-migratie","tag-plecare","tag-probleme","tag-refuz","tag-romani","tag-romania","tag-sondaj","tag-tema"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/170639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=170639"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/170639\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=170639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=170639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=170639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}