\nPotrivit Business Insider, ini\u0163ierea \u00een aceast\u0103 organiza\u0163ie ar fi avut loc \u00een jurul unei mese acoperite cu steagul francez. Dup\u0103 ce jurau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 credincio\u015fi \u015fi s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 secretele societ\u0103\u0163ii \u015fi conducerii ei, noii ini\u0163ia\u0163i \u00ee\u015fi ridicau bra\u0163ele \u015fi recitau jur\u0103m\u00e2ntul: “Ad majorem Galli\u00e6 gloriam” – Pentru o mai mare glorie a Fran\u0163ei. Participan\u0163ii la acest ritual nu erau ni\u015fte anonimi. Mul\u0163i dintre ei erau oameni de afaceri boga\u0163i, ofi\u0163eri militari de rang superior sau membri ai societ\u0103\u0163ii bine conecta\u0163i. Aveau putere.<\/p>\n
\nAveau bani. Erau fasci\u015fti, sau cel putin simpatizan\u0163i. Unii erau na\u0163ionali\u015fti care fuseser\u0103 convin\u015fi c\u0103 o invazie comunist\u0103 era iminent\u0103. Al\u0163ii au c\u0103utat s\u0103 r\u0103stoarne Republica \u015fi s\u0103 instaureze propriul guvern autoritar. Pentru a-\u015fi atinge scopul, ace\u015fti b\u0103rba\u0163i au planificat s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 resursele considerabile pentru a r\u0103sp\u00e2ndi frica \u00een toat\u0103 Fran\u0163a \u015fi \u00een afara ei. Au bombardat fabrici \u015fi, mai t\u00e2rziu, sinagogi. Au creat conexiuni cu dictaturi str\u0103ine. Stocurile lor de arme \u015fi muni\u0163ii cre\u015fteau, la fel \u015fi num\u0103rul cadavrelor. Societatea secret\u0103 nu a avut nicio urm\u0103 de regret fa\u0163\u0103 de uciderea inamicilor politici \u015fi a tr\u0103d\u0103torilor, a\u015fa cum istoricii Annette Finley-Croswhite \u015fi Gayle K. Brunelle detaliaz\u0103 \u00een cartea “Crim\u0103 \u00een metrou: Laetitia Toureaux \u015fi Cagoule \u00een Fran\u0163a anilor 1930”. \u00centreaga poveste pare un scenariu de film politic, dar este exact ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Fran\u0163a \u00een anii tumulto\u015fi care au precedat cel de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n
\nSocietatea secret\u0103 se nume\u015fte Comit\u00e9 Secret D’Action R\u00e9volutionnaire – sau Comitetul Secret al Ac\u0163iunii Revolu\u0163ionare (CSAR). C\u00e2nd crimele lor s-au rev\u0103rsat \u00een sfera public\u0103, presa i-a pus numele de La Cagoule sau Gluga. Grupul nu ar fi fost capabil s\u0103 efectueze o astfel de serie de acte de violen\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul financiar al unui num\u0103r de industria\u015fi. Unul dintre ei a fost aproape cu siguran\u0163\u0103 fondatorul L’Or\u00e9al, Eug\u00e8ne Schueller, un farmacist devenit antreprenor care a f\u0103cut o avere dup\u0103 ce a inventat un nou colorant pentru p\u0103r, potrivit Business Insider. L’Or\u00e9al a refuzat s\u0103 comenteze convingerile fondatorului companiei.<\/p>\n
\nCre\u015fterea lui La Cagoule demonstreaz\u0103 caracterul volatil, mocnit al politicii franceze \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Iar faptul c\u0103 Schueller a ap\u0103rut nevinovat dup\u0103 ce a cultivat o campanie terorist\u0103 mortal\u0103 demonstreaz\u0103 puterea bog\u0103\u0163iei \u015fi influen\u0163ei. Totu\u015fi, ce are de-a face fondatorul uneia dintre cele mai renumite companii cosmetice din lume cu toate aceste crime? Schueller provenea din clasa de mijloc, ca fiu al unui proprietar de patiserie. El a studiat chimia \u015fi \u201ea dat lovitura\u201d \u00een 1908 c\u00e2nd a dezvoltat o nou\u0103 formul\u0103 de colorare a p\u0103rului, \u00eencerc\u00e2nd de multe ori colorantul pe propriul p\u0103r. A numit noul produs L’Or\u00e9al.<\/p>\n
\n\u00cenainte de a fi atras de fascism, a \u201ecochetat\u201d cu socialismul \u015fi francmasoneria. \u00cen ciuda faptului c\u0103 a fost un francez na\u0163ionalist, Schueller a vorbit cu admira\u0163ie despre Germania nazist\u0103 \u015fi chiar a l\u0103udat “dinamismul” lui Adolf Hitler. El a criticat idealurile franceze tradi\u0163ionale de libertate, egalitate \u015fi fraternitate ca fiind “copil\u0103re\u015fti”, potrivit Business Insider. Opiniile lui Schueller – \u00eempreun\u0103 cu gr\u0103mada de bani – ar fi f\u0103cut din fondatorul companiei un aliat atractiv pentru Eugene Deloncle. Deloncle era un radical de dreapta, care anterior apar\u0163inea mi\u015fc\u0103rii conservatoare Action Fran\u00e7aise. Deloncle a fost cel care la \u00eenfiin\u0163at pe La Cagoule \u00een jurul anului 1935. Grupul s-a organizat ca o armat\u0103, cu echipe mici de \u015fapte b\u0103rba\u0163i \u015fi grupuri mai mari, de 12 b\u0103rba\u0163i. Misiunea sa a fost ambi\u0163ioas\u0103: s\u0103 r\u0103stoarne a treia Republic\u0103 Francez\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze un stat autoritar de dreapta.<\/p>\n
\nDeloncle s-a \u00eemprietenit cu Schueller \u015fi l-a recrutat s\u0103 se al\u0103ture grupului. Schueller a donat fonduri cauzei \u015fi a g\u0103zduit \u00eent\u00e2lniri \u00een sediul L’Or\u00e9al. Istorici precum Brunelle \u015fi Finley-Croswhite sunt de acord c\u0103 este foarte probabil ca acesta s\u0103 fi sus\u0163inut societatea dinainte de r\u0103zboi. Scrierile lui Schueller indic\u0103 cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit multe dintre sentimentele na\u0163ionaliste, antisemite \u015fi anticomuniste ale grupului.<\/p>\n
\nUnii membri ai lui La Cagoule au fost \u00een primul r\u00e2nd motiva\u0163i s\u0103 desfiin\u0163eze democra\u0163ia \u00een Fran\u0163a, \u00een timp ce al\u0163ii au fost impulsiona\u0163i de dorin\u0163a lor de a \u00eempiedica lovitura comunist\u0103 despre care grupul afirmat c\u0103 se \u00eentrez\u0103rea la orizont. Finley-Croswhite \u015fi Brunelle scriu c\u0103 La Cagoule se formeaz\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de “\u015fomaj \u00een cre\u015ftere, \u015fi o maladie post-r\u0103zboi mondial”. Nu se \u015ftie exact c\u00e2te persoane s-au al\u0103turat La Cagoule. Estim\u0103rile privind num\u0103rul de membri au variat de la 200 la mii. \u00cen ciuda numelui societ\u0103\u0163ii \u015fi a naturii sale ascunse, istoricul Jean-Denis LePage scria c\u0103 membrii probabil purtau, doar ocazional, huse Ku Klux Klan. Grupul era totu\u015fi extrem de secret. Tr\u0103darea era pedepsit\u0103 cu moartea.<\/p>\n
\nSchueller nu a fost niciodat\u0103 legat direct de activit\u0103\u0163ile violente ale grupului de r\u0103zboi. Dar revista Smithsonian a raportat c\u0103 afacerea sa a \u00eenflorit sub statul fascist. Dup\u0103 r\u0103zboi, Schueller a fost cercetat pentru colaborare. Cu toate acestea, omul de afaceri nu s-a confruntat cu consecin\u0163e grave, \u00een afara controversei ocazionale din pres\u0103 pentru ac\u0163iunile sale \u00een timpul r\u0103zboiului. Smithsoni a relatat c\u0103, \u00een ancheta ini\u0163ial\u0103 postbelic\u0103 asupra ac\u0163iunilor lui Schueller, el \u015fi-a ap\u0103rat ac\u0163iunile sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 a ad\u0103postit angaja\u0163ii evrei din cadrul L’Or\u00e9al. \u00cen deceniile de dup\u0103 r\u0103zboi, omul de afaceri a continuat s\u0103 conduc\u0103 pe L’Or\u00e9al, al\u0103turi de o serie de directori, precum Jacques Correze \u015fi fiul lui Deloncle Louis, care erau \u015fi ei lega\u0163i de fascism.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fondatorul L’Or\u00e9al, Eug\u00e8ne Schueller, este cunoscut ca fiind un simpatizant al regimului fascist. Convingerile sale politice de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u015fi participarea la r\u0103zboi \u00eentr-o organiza\u0163ie fascist\u0103 sunt probabil legate de faptul c\u0103, \u00een timpul ocupa\u0163iei germane naziste, compania sa a \u00eenflorit. Care e povestea din spatele acestei societ\u0103\u0163i secrete din care se spune c\u0103 f\u0103cea parte antreprenorul \u015fi cine f\u0103cea parte din ea?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[201,20197,7189],"class_list":["post-170490","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-companii","tag-fondator","tag-societate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/170490","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=170490"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/170490\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=170490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=170490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=170490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}