\n\u00cen Rom\u00e2nia, vreascurile sau cocenii r\u0103m\u00e2n sursa principal\u0103 de c\u0103ldur\u0103, nici m\u0103car jum\u0103tate dintre locuin\u0163e nefiind conectate la re\u0163eaua de gaze. \u00cen Ungaria, aproape 80% din case sunt conectate la re\u0163eaua de distribu\u0163ie a gazelor.<\/p>\n
\n\u00cen timp ce antreprenorii locali vorbesc despre transformarea educa\u0163iei \u00eentr-o experien\u0163\u0103, digitalizarea proceselor urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een modelarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, 3.500 din cele 6.700 de \u015fcoli din Rom\u00e2nia nu sunt alimentate cu gaz metan, directorii trebuind s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 \u00een fiecare an s\u0103 cumpere lemne pentru iarn\u0103. Mure\u015ful, Prahova, Clujul, Ilfovul \u015fi Bucure\u015ftiul, printre cele mai bogate jude\u0163e din Rom\u00e2nia, au \u015fi cele mai extinse re\u0163ele de distribu\u0163ie a gazului. \u00cen cele mai s\u0103race jude\u0163e, cum sunt Teleorman, Mehedin\u0163i \u015fi Covasna, nici gazul nu curge.<\/p>\n
\nAstfel, ecua\u0163ia este c\u00e2t se poate de clar\u0103: acolo unde este asigurat accesul la resurse vine \u015fi cre\u015fterea economic\u0103. La fel ca \u00een cazul autostr\u0103zilor.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia are \u00een acest moment circa 40.000 de kilometri de conducte de distribu\u0163ie a gazului natural, arat\u0103 datele pentru 2017 de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103. Coinciden\u0163\u0103 sau nu, jude\u0163ele care stau cel mai bine la capitolul infrastructur\u0103 de gaze sunt \u015fi liderii de business ai Rom\u00e2niei, zone precum Bucure\u015fti, Ilfov, Cluj sau Prahova fiind de fapt \u015fi centrele economice na\u0163ionale. \u00cen contextul \u00een care produc\u0163ia de gaze local\u0103 are toate \u015fansele s\u0103 se dubleze odat\u0103 cu demararea lucr\u0103rilor de exploatare din Marea Neagr\u0103, dezvoltarea infrastructurii de distribu\u0163ie a gazelor \u015fi \u00een restul jude\u0163elor poate reprezenta o solu\u0163ie de cre\u015ftere economic\u0103. \u00cens\u0103 pentru conectarea la re\u0163eaua de gaze naturale, un consumator rom\u00e2n trebuie s\u0103 treac\u0103 prin foarte mul\u0163i pa\u015fi, \u00eentreaga procedur\u0103 put\u00e2nd s\u0103 dureze chiar \u015fase luni, \u00eentr-un scenariu optimist.<\/p>\n
\n\u201eSunt multe cereri de conectare, au crescut semnificativ \u00een ultimii ani, din mai multe motive, printre care \u015fi dezvolt\u0103rile imobiliare. Anul trecut am conectat 56.000 de clien\u0163i noi\u201c, spunea recent Eric Stab, pre\u015fedinte \u015fi CEO al Engie Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nCompania, prin intermediul Distrigaz Sud Re\u0163ele, administreaz\u0103 o re\u0163ea de gaze de 19.000 de kilometri, care acoper\u0103 sudul Rom\u00e2niei, mai precis 19 jude\u0163e \u015fi Bucure\u015ftiul: Ilfov, Giurgiu, V\u00e2lcea, Arge\u015f, Olt, Dolj, Gorj, Bra\u015fov, Prahova, Covasna, D\u00e2mbovi\u0163a, Gala\u0163i, Br\u0103ila, Tulcea, Constan\u0163a, Ialomi\u0163a, Buz\u0103u, Vrancea, C\u0103l\u0103ra\u015fi. Num\u0103rul de clien\u0163i racorda\u0163i la re\u0163eaua de distribu\u0163ie a Distrigaz Sud Re\u0163ele este de peste 1,7 milioane, din care consumatori casnici sunt 95%. \u00cen anul 2008, de exemplu, Distrigaz Sud Re\u0163ele avea racorda\u0163i la re\u0163eaua sa de distribu\u0163ie 1,2 milioane de clien\u0163i.<\/p>\n
\n\u201eDureaz\u0103 foarte mult s\u0103 construie\u015fti ceva \u00een Rom\u00e2nia. Noi am mers la municipalit\u0103\u0163i s\u0103 aliniem procesul, iar o idee este de a avea un ghi\u015feu unic pentru autoriza\u0163ii. \u00cen Bucure\u015fti, pentru gaz ai nevoie de 17 autoriza\u0163ii \u015fi avize. Sunt discu\u0163ii pozitive \u00eens\u0103\u201c, mai spune Stab.<\/p>\n
\nIar aceast\u0103 dificultate, pe care o \u00eentre\u0163ine statul, se vede \u00een cifre. La nivel na\u0163ional, dup\u0103 investi\u0163iile realizate, doar 46% dintre locuin\u0163e sunt racordate la re\u0163eaua de gaze naturale, dup\u0103 cum arat\u0103 cele mai noi date publicate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER). \u00cen Ungaria, aproape toate gospod\u0103riile sunt legate de re\u0163eaua de distribu\u0163ie a gazului natural, la fel \u015fi \u00een Olanda, \u00een timp ce \u00een Italia rata este de circa 76%, iar \u00een Cehia de 56%, arat\u0103 calculele ZF f\u0103cute pe baza informa\u0163iilor furnizate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie.<\/p>\n
\n\u201eNoi suntem dispu\u015fi s\u0103 investim, dar trebuie s\u0103 aib\u0103 sens. Pentru noile extinderi avem o rat\u0103 medie de conectare de 10%, dar pentru a le face profitabile trebuie s\u0103 ai 50%. De ce este rata a\u015fa de mic\u0103? Oamenii trebuie s\u0103 investeasc\u0103 \u00een propria instala\u0163ie, costuri care se ridic\u0103 la mii de euro. Nu mul\u0163i \u00ee\u015fi pot permite asta. Sunt necesare scheme pentru instalare\u201c, a mai precizat Stab. Statul trebuie s\u0103 intervin\u0103 din nou.<\/p>\n
\nAccesul la energie, mai bine spus calitatea acestui serviciu, este o alt\u0103 problem\u0103 pentru Rom\u00e2nia. \u00cen primele \u015fase luni ale anului trecut, Eurostat arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au avut de suportat cea mai mare cre\u015ftere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel c\u0103 un consumator de aici are o factur\u0103 mai mare dec\u00e2t unul din Ungaria. \u00cen schimbul pre\u0163urilor mari \u00eens\u0103, rom\u00e2nii primesc cel mai slab serviciu de distribu\u0163ie a energiei \u00een func\u0163ie de durata \u00eentreruperilor.<\/p>\n
\n\u201e\u00centre prima jum\u0103tate a anului 2017 \u015fi prima jum\u0103tate a anului 2018, cele mai mari reduceri de pre\u0163uri la energie \u00een moned\u0103 local\u0103 au fost \u00eenregistrate \u00een Polonia (-4,3%) \u015fi Grecia (-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta \u015fi Germania (ambele cu c\u00e2te 3,2%). \u00cen contrast, cele mai mari scumpiri au fost \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia (+14,1%), Estonia (11,7%), Olanda \u015fi Croa\u0163ia (ambele cu 9,2%)\u201c, se arat\u0103 \u00een datele Comisiei Europene.<\/p>\n
\nLa final, Bulgaria, Lituania \u015fi Ungaria au terminat perioada analizat\u0103 cu cele mai mici pre\u0163uri la energie pentru consumatorii casnici din Uniunea European\u0103, la polul opus fiind Danemarca, Germania \u015fi Belgia. Dup\u0103 aceste scumpiri, un consumator din Rom\u00e2nia are o factur\u0103 mai mare dec\u00e2t un croat, un maltez, un ungur, un lituanian \u015fi un bulgar, to\u0163i, cu excep\u0163ia consumatorilor din Bulgaria, av\u00e2nd venituri mai mari. Mai mult, consumatorii din Ungaria \u015fi din Bulgaria chiar ar putea fi alimenta\u0163i cu energie din Rom\u00e2nia \u00een contextul \u00een care pia\u0163a local\u0103 este un exportator net de electricitate \u00een regiune.<\/p>\n
\nParadoxurile continu\u0103 \u00eens\u0103<\/p>\n
\n\u00cen timp ce facturile au tot crescut, calitatea serviciului de distribu\u0163ie a energiei r\u0103m\u00e2ne cea mai slab\u0103 la nivel european. Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie, Rom\u00e2nia a terminat anul 2016 cu 290 de minute de \u00eentreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru \u00een ceea ce prive\u015fte calitatea serviciului de distribu\u0163ie a energiei electrice.
\nDin statistic\u0103 sunt excluse evenimentele excep\u0163ionale. Urm\u0103toarea clasat\u0103 este Polonia, dar care are numai 180 de minute de \u00eentrerupere.<\/p>\n
\nUngaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de \u00eentreruperi neplanificate. Sunt \u00eens\u0103 \u0163\u0103ri a c\u0103ror performan\u0163\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte calitatea serviciului de distribu\u0163ie pare aproape ireal\u0103. \u00cen Germania, durata \u00eentreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, \u00een Elve\u0163ia a fost de 9 minute, iar \u00een Slovenia consumatorii au stat \u00een bezn\u0103 doar 1,7 minute \u00een 2016, acesta fiind recordul la nivel european. \u00cen Rom\u00e2nia sunt opt companii de distribu\u0163ie a energiei electrice, toate private. Este de men\u0163ionat totu\u015fi c\u0103 \u00een cazul e-Distribu\u0163ie Muntenia, companie controlat\u0103 de Enel, durata \u00eentreruperilor neplanificate din 2017 a fost de 2,4 ore, cea mai mic\u0103 la nivel na\u0163ional. \u00cen compara\u0163ie, consumatorii alimenta\u0163i de Electrica Transilvania Nord, compania care face parte din grupul Electrica, acolo unde statul continu\u0103 s\u0103 fie cel mai mare ac\u0163ionar, f\u0103r\u0103 a fi majoritar, au stat \u00een bezn\u0103 peste 6 ore.<\/p>\n
\nCompaniile de distribu\u0163ie a energiei spun \u00eens\u0103 c\u0103 lucrurile pot sta mai r\u0103u \u00een contextul \u00een care Autoritatea Na\u0163ional\u0103 de Reglementare \u00een Domeniul Energiei (ANRE) a anun\u0163at c\u0103 pentru perioada de reglementare 2019-2023 rata reglementat\u0103 a rentabilit\u0103\u0163ii (RRR), indicator cheie pentru profitabilitatea companiilor de distribu\u0163ie, va sc\u0103dea. \u00cen plus, OUG 114, promovat\u0103 de stat anul trecut, love\u015fte din nou \u00een investi\u0163ii.
\nAstfel, italienii de la Enel deja au anun\u0163at c\u0103 \u00ee\u015fi vor reduce la jum\u0103tate investi\u0163iile \u00een re\u0163elele din Rom\u00e2nia ca urmare a noilor reglement\u0103ri ale ANRE, de la 550 de milioane de euro \u00een urm\u0103torii trei ani la 300 de milioane de euro.<\/p>\n
\n\u201eEste p\u0103cat pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103, pentru clien\u0163i \u015fi pentru compania noastr\u0103, dar trebuie s\u0103 reducem nivelul investi\u0163iilor. \u00cen compara\u0163ie cu anul anterior, vom investi mai pu\u0163in cu 35-40%\u201c, spune \u015fi Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia re\u0163eaua de energie administrat\u0103 de E.ON, \u00een zona Moldovei, a terminat anul trecut cu \u00eentreruperi neplanificate de 249 de minute, rezultat mult mai bun fa\u0163\u0103 de cele 320 de minute din 2017, de exemplu. \u00cen 2014, un consumator de energie conectat la re\u0163eaua de distribu\u0163ie administrat\u0103 de germanii de la E.ON din nordul \u0163\u0103rii petrecea \u00een bezn\u0103 408 minute din cauza \u00eentreruperilor neplanificate, a\u015fa c\u0103 avansul este semnificativ. Pe de alt\u0103 parte, \u00een Germania, de exemplu, durata \u00eentreruperilor \u00een re\u0163eaua E.ON a fost de 20 de minute, \u00een Suedia de 120 de minute, \u00een Ungaria 60 de minute, a\u015fa c\u0103 \u015fi decalajele sunt semnificative.<\/p>\n
\nMai mult, energia ajunge oricum greu la consumatori, \u00een contexul \u00een care un business de talie medie din Bucure\u015fti are de trecut prin 9 proceduri \u015fi poate a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 la 174 de zile pentru a fi conectat la electricitate, la re\u0163eaua administrat\u0103 de Enel. Din nou, regulile le stabile\u015fte statul. Cu aceast\u0103 \u201eperforman\u0163\u0103\u201c Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 154 din 190 de economii analizate de Banca Mondial\u0103 \u00een ultima edi\u0163ie a studiului s\u0103u despre u\u015furin\u0163a de a face afaceri \u00een mai multe state.<\/p>\n
\n\u00cen Cehia, de exemplu, sunt necesare doar 3 proceduri \u015fi 60 de zile pentru ca un mic consumator s\u0103 fie conectat la re\u0163eaua din Praga. Un consumator comercial din Chi\u015fin\u0103u are de \u00eendeplinit 6 proceduri care dureaz\u0103 \u00een total 87 de zile pentru a fi conectat la re\u0163eaua de energie. \u00cen Bulgaria, de\u015fi num\u0103rul de zile de a\u015fteptare este mai mare, num\u0103rul de proceduri este mai mic, astfel c\u0103 \u015fi Bulgaria este \u00eenaintea Rom\u00e2niei \u00een ceea ce prive\u015fte accesul unei mici companii la energia electric\u0103.<\/p>\n
\nLa final, nu doar lipsa autostr\u0103zilor este motiv de protest. Rom\u00e2nia are aceea\u015fi lungime a c\u0103ilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, \u0163\u0103ri cu suprafe\u0163e semnificativ mai mici, av\u00e2nd o infrastructur\u0103 apropiat\u0103 ca num\u0103r de kilometri cu cea local\u0103. Astfel, harta trenurilor de mare vitez\u0103 se opre\u015fte \u00een estul Europei, \u00een contextul \u00een care dac\u0103 \u00een Vest trenurile \u201ezboar\u0103\u201c cu mai bine de 250 de kilometri la or\u0103, \u00een Rom\u00e2nia abia se t\u00e2r\u00e2ie cu 45 de kilometri la or\u0103.<\/p>\n
\nAstfel, #\u015f\u00eeeu \u2013 Rom\u00e2nia vrea autostr\u0103zi trebuie rebranduit \u00een #\u015f\u00eeeu \u2013 Rom\u00e2nia vrea acces la gaze, #\u015f\u00eeeu \u2013 Rom\u00e2nia vrea s\u0103 nu mai stea \u00een bezn\u0103, #\u015f\u00eeeu \u2013 Rom\u00e2nia vrea di t\u0103ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Furia fa\u0163\u0103 de cel mai slab sistem de drumuri din UE declan\u015fat\u0103 de omul de afaceri sucevean \u015etefan Mandachi, constructorul singurului metru de autostrad\u0103 din Moldova, ar trebui declinat\u0103 \u015fi \u00een sectorul utilit\u0103\u0163ilor, \u00een contextul \u00een care Rom\u00e2nia, a patra cea mai bogat\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een resurse la nivel european, se \u00eenc\u0103lze\u015fte cu lemne sau st\u0103 cu orele \u00een bezn\u0103 din cauza re\u0163elelor dep\u0103\u015fite de distribu\u0163ie a energiei. Accesul la resurse, la fel ca infrastructura, echivaleaz\u0103 cu bog\u0103\u0163ia pentru comunit\u0103\u0163ile respective. Astfel, #\u015f\u00eeeu \u2013 Rom\u00e2nia vrea autostr\u0103zi ar putea fi transformat u\u015for \u00een #\u015f\u00eeeu \u2013 Rom\u00e2nia vrea energie sau gaze.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[238,7460,534,32653,150,375,362,8306,395,98,241],"class_list":["post-170315","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-acces","tag-autostrada","tag-context","tag-distribuire","tag-energie","tag-gaze","tag-infrastructura","tag-resurse","tag-retele","tag-romania","tag-transformare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/170315","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=170315"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/170315\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=170315"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=170315"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=170315"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}