{"id":16925,"date":"2010-01-26T23:00:00","date_gmt":"2010-01-26T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=16925"},"modified":"2026-04-02T15:16:29","modified_gmt":"2026-04-02T15:16:29","slug":"se-dezgheata-piata-de-fuziuni-si-achizitii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=16925","title":{"rendered":"Se dezgheata piata de fuziuni si achizitii?"},"content":{"rendered":"<p>Dupa un an 2009 in care valoarea pietei de fuziuni si achizitii<br \/>\ns-a prabusit la mai putin de 2 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde<br \/>\ncu un an in urma, sunt deja avocati si consultanti care ii vad pe<br \/>\nantreprenorii locali cu spatele la zid, intr-un colt, speriati si<br \/>\nfara niciun gand de extindere sau dezvoltare. Daca vom avea inca un<br \/>\nan letargic, fara tranzactii si fara solutii, incepem sa ne<br \/>\nintrebam daca nu cumva antreprenorii, adica aceia care au pus<br \/>\nserios umarul la cresterile din anii trecuti, si-au pierdut acum<br \/>\ndefinitiv placerea jocului.<\/p>\n<p>Dragos Cabat, managing partner al firmei Financial View, crede<br \/>\nca, in mod normal, fuziunile si achizitiile pentru o economie in<br \/>\ndezvoltare ca a Romaniei ar trebui sa insumeze valori apropiate de<br \/>\n10 miliarde de euro anual &#8211; acesta ar fi potentialul (pe care<br \/>\ndeocamdata il putem raporta doar la maximul atins pana acum, in<br \/>\n2005 &#8211; 6,8 miliarde de euro). &#8220;In 2010, o eventuala crestere a<br \/>\npietei ar semnala fie intoarcerea la normalitate, fie schimbarea de<br \/>\nstafeta de la investitori de rangul doi catre marile companii<br \/>\nstraine&#8221;, considera consultantul. Insa daca nu se schimba stafeta,<br \/>\natunci potentialii cumparatori ar avea macar nevoie de mai multi<br \/>\nbani. Urmatoarea intrebare e deci daca finantarile isi vor mai<br \/>\nreveni acum fata de anul trecut. Acelasi Cabat crede ca bancile vor<br \/>\nreporni finantarile atunci cand va exista un semnal clar de reluare<br \/>\na cresterii economice in majoritatea statelor europene, ceea ce ar<br \/>\nantrena o crestere economica si pentru Romania.<\/p>\n<p><a href=\n\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/analize\/servicii-financiare\/se-dezgheata-piata-de-fuziuni-si-achizitii-5411651\/slide-2\"\ntarget=\"_blank\"><img height=\"31\" width=\"325\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/5411651\/4\/banda-tranzactii.jpg?width=325&#038;height=31\"\nalt=\"\" \/><\/a><\/p>\n<p>Cristian Ionescu, director general al Coface Romania si cel care<br \/>\nconduce si birourile locale ale agentiei de rating din Bulgaria si<br \/>\nSlovacia, considera ca economia va creste cu cel mult 1% in 2010,<br \/>\niar volumul finantarilor cu maximum 1-2%. Dragos Cabat atrage insa<br \/>\natentia ca bancile se afla sub presiunea profitabilitatii si a<br \/>\nvolumului mare de credite neperformante, astfel ca ele insele<br \/>\ndoresc reluarea creditarii cat mai curand posibil. Si cand vine<br \/>\nvorba de accesul greu la credite si de blocajul financiar de care<br \/>\nse plang multe companii, el crede ca nu bancherii sunt principalii<br \/>\nvinovati, ci lipsa resurselor bugetare pentru sustinerea firmelor<br \/>\nde stat, care a impins statul in postura de client principal al<br \/>\nbancilor. &#8220;Faptul ca incasarile de la buget din TVA si impozite au<br \/>\nfost mult sub asteptari a generat o restrangere a surselor pe care<br \/>\nbugetul le utiliza pentru plati in sistem&#8221;, afirma Cabat.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Antreprenorii, preocupati de propriul portofoliu si de<br \/>\nproblemele lor de lichiditate, nu si-au prea putut permite<br \/>\ncumpararea altor companii. Iar cei cu problemele de supravietuire<br \/>\ncele mai mari poate ca s-au gandit la vanzare, dar nu s-au inteles<br \/>\nintotdeauna la pret cu cei interesati de firma lor. Preluarea<br \/>\nmagazinului online Emag de catre Asesoft Distribution sau<br \/>\nintegrarea operationala intre distribuitorii de produse IT Tornado<br \/>\nSistems si RHS au fost contraexemple fericite in 2009. Dincolo de<br \/>\nastfel de exemple, cele mai importante tranzactii au avut loc<br \/>\nexclusiv in sfera capitalului strain &#8211; preluarea Telemobil (Zapp)<br \/>\nde catre Cosmote, fuziunea dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte<br \/>\nsi HVB Banca pentru Locuinte sau fuziunea fondurilor de pensii<br \/>\nprivate administrate de Eureko Pensii si Bancpost Fond de<br \/>\nPensii.<\/p>\n<p>Marius Stancescu, presedintele Riff Holding, companie care de<br \/>\nanul trecut s-a lansat in brokerajul de business (intermediar de<br \/>\nachizitii si fuziuni), spune ca tranzactiile de M&#038;A au darul de<br \/>\na dinamiza activitatea firmelor tranzactionate, in sensul cresterii<br \/>\neficientei si a investitiilor cu impact direct in rezultatele<br \/>\nfinanciare. Practic, ca urmare a unei achizitii, orice companie<br \/>\nurmareste o repozitionare in segmentul de piata vizat, ceea ce se<br \/>\nconcretizeaza intr-o reorganizare a afacerilor. &#8220;De cele mai multe<br \/>\nori inseamna introducerea de capital nou in afacere, crearea de noi<br \/>\nlocuri de munca sau optimizari care sa urmareasca majorarea<br \/>\nprofitului, deci baze mai mari de taxare&#8221;, continua<br \/>\nStancescu.<br \/>\nChiar daca cineva cumpara o firma doar pentru a-i vinde apoi<br \/>\nactivele, tot face un bine, pentru ca banii vor reintra in<br \/>\ncirculatie si vor alimenta sistemul, iar activele acelea le va<br \/>\ncumpara cineva care are nevoie de ele, fie pentru a le vinde, fie<br \/>\npentru a le folosi in afacerea proprie.<\/p>\n<p>Tranzactiile de fuziuni si achizitii (M&#038;A &#8211; &#8220;mergers and<br \/>\nacquisitions&#8221;) dau masura atat pentru interesul fata de piata<br \/>\nromaneasca, cat si pentru competitivitatea economiei.<br \/>\n&#8220;Cu cat piata e mai dinamica, cu atat si pentru consumatori<br \/>\nlucrurile stau mai bine, in sensul ca o competitie agresiva duce<br \/>\npreturile in jos si creste calitatea serviciilor, in interesul<br \/>\ncumparatorilor&#8221;, rezuma Cabat.<\/p>\n<p>Un aspect important in privinta dinamicii pietei este gradul ei<br \/>\nde maturitate. &#8220;Atata timp cat piata este dependenta mai mult de<br \/>\n70% de investitori externi, nu putem vorbi de maturitate, ci de<br \/>\noportunitate si conjunctura&#8221;, subliniaza Stancescu evidenta. El<br \/>\nestimeaza ca nivelul tranzactiilor va ramane acelasi cu cel din<br \/>\n2009 (sub doua miliarde de euro), deoarece nu vede semne pentru<br \/>\nreluarea finantarii, nu numai in Romania, dar nici in economiile<br \/>\ndezvoltate.<\/p>\n<p>Dar numarul achizitiilor si fuziunilor depinde mult mai mult de<br \/>\nsanatatea economica a vanzatorilor si de interesul lor de a vinde,<br \/>\napreciaza Stancescu, decat de capacitatea si interesul<br \/>\ncumparatorilor de a achizitiona companii. Acest lucru a fost<br \/>\nevident in 2009 daca discutai cu managerii de fonduri de<br \/>\ninvestitii; ei aveau bani la dispozitie pentru achizitii si totusi<br \/>\nnu au facut tranzactii.\n <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Nu destule. Un motiv principal a fost ca vanzatorii au cerut mai<br \/>\nmult decat au fost ei dispusi sa plateasca. Explicabil:<br \/>\nantreprenorii romani s-au trezit in anii 2005-2008 cu un aflux de<br \/>\ncereri de achizitie si, cel putin sentimental, nu erau pregatiti sa<br \/>\nle faca fata. &#8220;Fara o cultura capitalista dezvoltata si armonizata<br \/>\ncu mediul socio-economic national, antreprenorii s-au trezit in<br \/>\nfata unui fenomen din care, intr-un procent semnificativ, au<br \/>\ninteles ca vin niste structuri corporatiste malefice sa le fure lor<br \/>\nrezultatul muncii si painea de la gura familiei&#8221;, iar fenomenul<br \/>\nM&#038;A a inceput sa fie inteles abia dupa ce s-a stins, conchide<br \/>\nStancescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mai departe de bani rulati sau locuri de munca nou create, o piata dinamica de fuziuni si achizitii ar insemna ca oamenii de afaceri revin la sentimente mai bune fata de viitor si ca efectele crizei asupra increderii lor ar incepe sa piarda din intensitate. Sunt sanse sa se intample aceasta in 2010?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[14570,15433,7457],"class_list":["post-16925","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-dragos-cabat","tag-financial-view","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16925","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16925"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16925\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36911,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16925\/revisions\/36911"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16925"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16925"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16925"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}