Oamenii de stiinta din Statele Unite n-au fost prea surprinsi in
\n2008, cand prestigiosul Institut Medical Howard Hughes a oferit un
\ngrant de cercetare de 10 milioane de dolari lui Shi Yigong,
\nspecialist in biologie moleculara la Universitatea Princeton.
\nStudiile lui Shi privind biologia celulelor au deschis deja o noua
\nlinie de cercetare in tratamentul cancerului. La Princeton,
\nlaboratorul lui ocupa un etaj intreg si avea un buget anual de 2
\nmilioane de dolari.<\/p>\n
Surpriza – de fapt socul – a venit cateva luni mai tarziu, cand
\nShi, cetatean american naturalizat si rezident de 18 ani in SUA, a
\nanuntat ca paraseste definitiv tara ca sa faca cercetare in China
\nlui natala. A renuntat la grant, a demisionat de la facultatea de
\nla Princeton si a devenit decanul Facultatii de Stiinte Biologice
\nde la Universitatea Tsinghua din Beijing.<\/p>\n
“Pana in ziua de astazi, multa lume nu intelege de ce m-am
\nintors in China”, a spus Shi, aflat in mijlocul unui grup de
\nvizitatori ai biroului sau de la Tsinghua. “Mai ales din pozitia
\nmea, lasand balta tot ce aveam.”<\/p>\n
“Era unul din starurile noastre”, declara prin telefon Robert H.
\nAustin, profesor de fizica la Princeton. “Cred ca a fost un gest
\ncomplet nebunesc.”<\/p>\n
Occidentul si Statele Unite, in special, raman locuri mai
\natractive pentru studiu si cercetare pentru multi intelectuali
\nchinezi. Dar intoarcerea lui Shi si a altor oameni de stiinta de
\nnivel inalt este un semn ca China reuseste mai repede decat se
\nasteptau multi experti sa ingusteze falia care o separa de statele
\navansate din punct de vedere tehnologic. Cheltuielile Chinei pentru
\ncercetare si dezvoltare au crescut constant in ultimul deceniu si
\nacum reprezinta 1,5% din PIB. SUA aloca 2,7% din PIB pentru
\ncercetare si dezvoltare, dar felia Chinei este cu mult mai mare
\ndecat a celor mai multe state in curs de dezvoltare. Oamenii de
\nstiinta chinezi sunt de asemenea mai presati decat cei din alte
\ntari sa fie competitivi cu ce se intampla in strainatate, iar in
\nultimul deceniu s-au inmultit de patru ori publicatiile stiintifice
\npublicate anual. Totalul lor pe 2007 a fost depasit doar de Statele
\nUnite. Circa 5.500 de oameni de stiinta chinezi sunt angrenati
\nnumai in domeniul de varf al nanotehnologiei, potrivit unei carti
\nrecente, “Avantajul tehnologic in crestere al Chinei”, scrisa de
\nDenis Fred Simon si Cong Cao, doi experti americani in problemele
\nChinei.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Un studiu din 2008 al Institutului Tehnologic Georgia a conchis
\nca in urmatorii zece sau douazeci de ani, tara asiatica va depasi
\nSUA la capacitatea de a transforma studiile de cercetare si
\ndezvoltare in produse si servicii care pot fi livrate lumii
\nintregi. “Doar sa vedeti cum o sa fie, pe masura ce China devine
\ntot mai performanta in procesele de inovare care fac legatura intre
\nsegmentul de cercetare-dezvoltare si intreprinderile comerciale”,
\nconchide studiul.<\/p>\n
Cantitatea nu inseamna insa si calitate, si in ciuda
\ninvestitiilor gigantice, China inca se zbate in multe sectoare ale
\nstiintei si tehnologiei. Niciun om de stiinta nascut in China nu a
\nprimit Premiul Nobel pentru cercetari efectuate in China
\ncontinentala, desi au fost unii care au primit premiul ca o
\nrecunoastere a cercetarilor efectuate in Occident. Desi e in
\nurcare, China s-a situat in 2008 abia pe locul 10 din punctul de
\nvedere al numarului de patente obtinute in SUA.<\/p>\n
Studentii chinezi continua sa plece pe capete. Aproape 180.000
\nau plecat in 2008, aproape cu 25% mai multi decat in anul
\nprecedent, pe masura ce tot mai multe familii au putut sa le
\nplateasca taxele de studii din strainatate.<\/p>\n
Pentru fiecare patru studenti care au plecat in ultimul deceniu,
\ndoar unul s-a mai intors, arata statisticile guvernului chinez. Cei
\nce au obtinut doctorate in stiinte sau in inginerie de la
\nuniversitati americane sunt printre cei mai putin dispusi sa se
\nintoarca.<\/p>\n
Recent insa, China a inceput sa actioneze si ca un magnet: de-a
\nlungul ultimilor trei ani, oameni de stiinta renumiti, precum Shi,
\nau inceput sa se intoarca. Si se intorc cu o misiune: aceea de a
\nrevolutiona cultura stiintifica a Chinei, marcata de coruptie si
\nmediocritate, adeseori considerate drept principalele impedimente
\nin calea unor succese stiintifice importante.<\/p>\n
Acesti savanti sunt atrasi si de patriotism, de dorinta lor de a
\nservi drept catalizatori pentru schimbare si de convingerea lor ca
\nguvernul chinez ii va sprijini. “Am simtit ca datorez ceva Chinei”,
\nspune Shi, 42 de ani, care i-a descris pe studentii de la Tsinghua
\ndrept preocupati si foarte bine motivati. “In Statele Unite, totul
\ne mai mult sau mai putin deja stabilit. Orice fac insa aici,
\nimpactul este de zeci, poate de sute de ori mai mare.”<\/p>\n
El si altii ca el au parasit Statele Unite cu mai putine regrete
\ndecat ar putea crede unii americani. Desi era curtat de o seama de
\nuniversitati americane de top si a evoluat rapid catre varful
\ngradelor academice la Princeton, Shi considera ca multi asiatici se
\nconfrunta cu anumite obstacole in calea progresului lor profesional
\nin Statele Unite.<\/p>\n
Rao Yi, un biolog de 47 de ani care a plecat de la Universitatea
\nNorthwestern in 2007 ca sa fie decan al Facultatii de Stiinte
\nBiologice de la Universitatea Pekin din Beijing, pune fata in fata
\n“cautarea de sine” a Chinei cu satisfactia de sine a Americii. Cand
\nambasada americana din Beijing l-a rugat sa explice de ce vrea sa
\nrenunte la cetatenia americana, el a scris ca Statele Unite si-au
\npierdut pozitia de lider moral dupa atacurile de la 11 septembrie
\n2001. Dar “americanii inca se mai complac in maretia tarii si a lor
\ninsisi”, a scris Rao.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Acesti savanti nu au fost castigati pe de-a-ntregul nici de
\nvirtutile democratiei. Desi Rao spera si crede ca tara lui natala
\nva deveni o democratie multipartita in timpul vietii sale, Shi se
\nindoieste ca acel sistem politic “ar putea fi vreodata potrivit
\npentru China”.<\/p>\n
Ca student la Tsinghua, Shi a participat la protestele
\npro-democratie din Piata Tienanmen din 1989. Ca democrat cu acte in
\nSUA, a fost un participant constant la alegeri. “Democratia
\nmultipartita este perfecta pentru Statele Unite”, spune el. “Dar sa
\ncrezi ca pluripartidismul este potrivit pentru Statele Unite nu
\ninseamna sa-l consideri automat potrivit si pentru China.”<\/p>\n
Totusi, reintrarea in lumea politizata a savantilor din China
\npoate fi o problema. Unii savanti cu CV-uri mai firave i-au
\neclipsat pe cei reintorsi. In sesiunea bianuala de alegere a
\nacademicienilor tinuta luna trecuta, puternica Academie Chineza a
\nStiintelor i-a sarit pe Shi si Rao. La fel si pe Wang Xiaodong, un
\nbinecunoscut cercetator de la Institutul Medical Howard Hughes,
\ncare a parasit recent Centrul Medical Southwestern al Universitatii
\nTexas din Dallas pentru Institutul National de Stiinte Biologice
\ndin Beijing.
\nTensiunea s-a revarsat si in blogosfera chineza, unde Shi a fost
\natacat ca nesincer si nedemn de incredere. Intr-o postare din 2008,
\nLiu Zhongwu, profesor de inginerie la Universitatea Tehnologica
\nChina de Sud, a scris ca Shi ar trebui exclus din toate proiectele
\ncare interfereaza cu securitatea nationala a Chinei. “Aveti grija,
\nel e un strain”, a scris Liu Zhongwu.<\/p>\n
“Ultimul an si jumatate a fost cat un deceniu pentru mine”,
\nreplica Shi, care califica astfel de critici drept reminiscente ale
\nRevolutiei Culturale. “Ma bucur ca inca sunt in picioare.”
\nDar repatriatii au si ei prieteni puternici, inclusiv presedintii
\nuniversitatilor lor, dar si oficiali din Comitetul Central al
\nPartidului Comunist. Shi si Rao au ajutat la redactarea noului
\nprogram al partidului de angajare a savantilor de top din
\nstrainatate, a antreprenorilor si a altor experti – cel mai recent
\npas din campania partidului de a-i atrage inapoi in tara pe
\nintelectualii emigrati.<\/p>\n
In mai 2008, Shi a fost invitat sa vorbeasca despre viitorul
\nstiintelor si al tehnologiei din China in fata vicepresedintelui Xi
\nJinping si a altor oficiali de rang inalt la Zhongnanhai, fieful
\nconducerii de partid din Beijing.<\/p>\n
Rao spune ca guvernul se dovedeste generos – poate chiar prea
\ngeneros – in finantarea domeniului stiintific. Provocarea cea mare,
\nspune el, este insa ca fondurile sa fie cheltuite inteligent, in
\nloc sa fie distribuite celor aflati in gratiile birocratiei.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In urma cu cinci ani, ca sef al institutului stiintific de la
\nUniversitatea Northwestern, Rao si-a expus aceleasi idei in revista
\nbritanica Nature. Rao scria atunci ca in China, pilele surclaseaza
\nprea adesea meritele atunci cand se ofera granturi de cercetare. El
\nrecomanda desfiintarea Ministerului Stiintei si al Tehnologiei si
\nrealocarea bugetului sau catre o “agentie mai respectabila”.<\/p>\n
Criticile lui au fost interzise in China. Dar in octombrie anul
\ntrecut, China Daily, cotidianul national de limba engleza din
\nChina, i-a facut profilul intr-un articol cu titlul “Un om cu o
\nmisiune”.<\/p>\n
“Va fi o lupta dura”, spune Cao, coautorul cartii “Avantajul
\ntehnologic in crestere al Chinei”. “Sunt savanti excelenti. Dar ei
\ntrebuie sa formeze o masa critica ca sa reformeze sistemul. Daca
\nnu-l reformeaza, ei vor fi cei care pleaca.”<\/p>\n
La Tsinghua, Shi spune ca e optimist. In mai putin de doi ani a
\nrecrutat 18 savanti chinezi aflati la studii post-doctorale,
\naproape toti in SUA. Fiecare si-a deschis un laborator independent.
\nIn urmatorii zece ani, apreciaza el, departamentul de stiinte
\nnaturale se va extinde de patru ori.<\/p>\n
Shi nu pretinde ca nivelul stiintific de acolo este comparabil
\ncu cel de la Princeton. Mai degraba spune ca Tsinghua s-ar compara
\ncu o universitate de stat respectata din America. Dar “in cativa
\nani”, adauga el, “o sa ajungem si acolo”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Liderii de la Beijing sunt hotarati sa-i determine pe cercetatorii si specialistii chinezi plecati in strainatate in ultimele decenii sa se intoarca acasa. Pentru aceasta, conducerea Chinei se foloseste acum de vastele resurse financiare care ii stau la dispozitie – dar si de apelul la mandria nationala a celor plecati.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[6545,8988],"class_list":["post-16921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-china","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16921"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16921\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36907,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16921\/revisions\/36907"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}