\nAcestea sunt doar o parte dintre solu\u0163iile pe care le-au g\u0103sit angajatorii la criza acut\u0103 de personal de pe pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia, iar experien\u0163ele lor au fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite \u00een cadrul conferin\u0163ei \u201eGoana dup\u0103 gulere albastre. Ce solu\u0163ii au companiile la deficitul de angaja\u0163i blue collar\u201c, organizat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 \u00een Bucure\u015fti de Business Magazin \u00een parteneriat cu platforma de anun\u0163uri OLX, eveniment la care au participat peste 100 de speciali\u015fti \u00een domeniul resurselor umane. <\/p>\n
\n\u201eAm \u00eenceput s\u0103 public\u0103m valoarea salariilor oferite \u00een cadrul anun\u0163urilor de angajare fiindc\u0103 era foarte important s\u0103 facem o comunicare foarte transparent\u0103. Candida\u0163ii vor s\u0103 afle c\u00e2t mai multe informa\u0163ii, c\u00e2t mai repede, \u00eens\u0103 cel mai important lucru pe care l-am f\u0103cut din punct de vedere strategic a fost demolarea unui mit: c\u0103 salariile la McDonald’s sunt dintre cele mai mici (…) Am v\u0103zut un impact imediat \u00een num\u0103rul de candida\u0163i, curiozitatea era foarte mare \u015fi interesul de a \u00eencepe a fost un pic sporit\u201d, a explicat Irina Panaite, directorul de resurse umane al lan\u0163ului de restaurante de tip fast-food McDonald’s Romania, o companie cu peste 5.000 de salaria\u0163i. Spre exemplu, pentru pozi\u0163ia de crew, compania ofer\u0103 un salariu net de 1.900 de lei pe lun\u0103, bonusuri \u00een func\u0163ie de performan\u0163\u0103, program flexibil \u015fi programe de dezvoltare profesinal\u0103, se arat\u0103 anun\u0163urile de angajare pentru aceast\u0103 pozi\u0163ie.<\/p>\n
\n
\n\u00centr-adev\u0103r, publicarea veniturilor salariale \u00een anun\u0163uri spore\u015fte num\u0103rul de aplican\u0163i, pentru c\u0103 ace\u015ftia vor s\u0103 afle c\u00e2t mai rapid condi\u0163iile pe care au la locul de munc\u0103 la care aplic\u0103.\u201eNoi i-am \u00eencurajat pe angajatori s\u0103 publice informa\u0163iile salariale, iar o parte dintre ei sunt deschi\u015fi la aceast\u0103 sugestie. Statisticile noastre arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul de aplican\u0163i cre\u015fte cu 30 – 40% la anun\u0163urile de angajare unde sunt publice salariile\u201d, a spus Paul Neagoe, business manager al OLX, platform\u0103 de anun\u0163uri care are o sec\u0163iune dedicat\u0103 locurilor de munc\u0103 vacante. \u00cen ceea ce prive\u015fte lucrurile pe care le caut\u0103 candida\u0163ii atunci c\u00e2nd aplic\u0103 la un nou loc de munc\u0103, el spune c\u0103 posibilitatea ob\u0163inerii unui salariu mai mare este motivul principal pentru schimbarea jobului \u00een cazul a 50 – 60% dintre candida\u0163i. Totu\u015fi, except\u00e2nd salariul, \u00een topul motivelor care i-ar face s\u0103 aleag\u0103 o companie fa\u0163\u0103 de alta apar factori precum un program de lucru pu\u0163in mai flexibil sau part-time, o zi de telemunc\u0103, beneficii precum bonuri de mas\u0103, transport etc.<\/p>\n
\n
\nDin 700 de candida\u0163i, doar 85 vin la interviu
\nUna dintre marile probleme cu care se confrunt\u0103 angajatorii, \u00een special \u00een ultimul an, este legat\u0103 de faptul c\u0103 num\u0103rul candida\u0163ilor care vin la interviul de angajare este foarte redus, de\u015fi num\u0103rul aplican\u0163ilor este foarte mare.
\n\u201eUltima statistic\u0103, din luna ianuarie, ne arat\u0103 c\u0103 \u00een urma campaniilor noastre pe care le-am avut, am avut aproximativ 700 de aplican\u0163i, 85 au ajuns la interviu, iar rezultatul a fost de 45 de angaja\u0163i. Iar dintre cei 45 de angaja\u0163i, unii \u00eencep s\u0103 plece dup\u0103 dou\u0103 ore, dup\u0103 o zi, dup\u0103 dou\u0103 etc. \u00cen 2018, aproximativ 40% din fluctua\u0163ia de personal pe care am avut-o a fost reprezentat\u0103 de oameni care au stat mai pu\u0163in de o lun\u0103 \u00een companie\u201d, a explicat Zoe Dobre, directorul de resurse umane al grupului de restaurante City Grill, care are peste 1.300 de salaria\u0163i.<\/p>\n
\nDe ce pleac\u0103 noii angaja\u0163i? Zoe Dobre crede c\u0103 exist\u0103 o schimbare \u00een primul r\u00e2nd \u00een mentalitatea oamenilor fa\u0163\u0103 de munc\u0103. Astfel, pentru pozi\u0163ii de entry level sau de muncitori necalifica\u0163i, oamenii nu \u00ee\u015fi mai doresc s\u0103 munceasc\u0103 nici num\u0103rul de ore pe care le munceau \u00eenainte \u015fi nici pe banii oferi\u0163i de companii.<\/p>\n
\n\u201ePrin urmare, noi, angajatorii, mai ales cei mari, suntem \u00een postura unor ma\u015fin\u0103rii care nu se pot adapta de la o zi la alta. E foarte simplu s\u0103 spui \u00abCre\u015fte\u0163i salariile\u00bb, dar nu cred c\u0103 este neap\u0103rat o solu\u0163ie. Trebuie s\u0103 devenim mai flexibili, pentru c\u0103 oamenii aleg s\u0103 munceasc\u0103 cum \u015fi c\u00e2nd vor\u201d, a mai spus Zoe Dobre, care a men\u0163ionat c\u0103 \u00een cadrul companiei exist\u0103 \u015fi angaja\u0163i part-time, sezonieri sau elevi din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dual care fac practic\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen industria ospitalit\u0103\u0163ii, unde lucreaz\u0103 peste 200.000 de angaja\u0163i \u00een prezent \u00een Rom\u00e2nia, deficitul de candida\u0163i este de 100.000 de persoane. Cum s-a ajuns \u00een situa\u0163ia asta, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 tot industria hotelurilor \u015fi a restaurantelor a f\u0103cut cele mai mari angaj\u0103ri din ultimul deceniu?
\n\u201eDeficitul de 100.000 de persoane pleac\u0103 de la ni\u015fte calcule pe care noi le-am f\u0103cut, care \u0163in cont de dezvoltarea extrem de important\u0103 pe care noi o avem \u00een momentul de fa\u0163\u0103: sunt cel pu\u0163in 25 de hoteluri noi care sunt \u00een lucru \u015fi care urmeaz\u0103 s\u0103 se deschid\u0103, ca rezultat al unor cifre mai bune pe care le-am \u00eenregistrat \u00een ultima perioad\u0103 \u00een turism. Media european\u0103 arat\u0103 c\u0103 1 din 10 angaja\u0163i lucreaz\u0103 \u00een turism, deci 10% din for\u0163a de munc\u0103 activ\u0103 are leg\u0103tur\u0103 cu industria ospitalit\u0103\u0163ii, pe c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia suntem undeva la 5%. Poten\u0163ialul este mult mai mare\u201d, a spus C\u0103lin Ile, pre\u015fedintele Federa\u0163iei Industriei Hoteliere din Rom\u00e2nia (FIHR) \u015fi director al hotelurilor Ibis.<\/p>\n
\n
\nLa \u015fantierul naval Vard din Tulcea lucreaz\u0103 450 de vietnamezi
\nUna dintre solu\u0163iile pe care le-au g\u0103sit angajatorii pentru compensarea deficitului de for\u0163\u0103 de munc\u0103 este recrutarea de personal din statele asiatice. Aceasta este politica aplicat\u0103, de altfel, de \u015fantierul naval Vard Tulcea, cel mai mare angajator din jude\u0163, care a adus c\u00e2teva sute de speciali\u015fti din Vietnam.<\/p>\n
\n\u201eVard Tulcea, de\u015fi \u00eentr-un ora\u015f mic, este cel mai mare angajator: avem 3.600 de angaja\u0163i proprii, dintre care 450 sunt vietnamezi, iar pe platform\u0103 opereaz\u0103 \u00een fiecare zi 2.000 p\u00e2n\u0103 la 2.500 de subcontractori. \u00cen fiecare zi, \u00een jurul \u015fantierului nu g\u0103se\u015fti un loc de parcare, de c\u00e2t\u0103 lume este la treab\u0103 acolo. Ne confrunt\u0103m cu aceste probleme la fel ca toat\u0103 \u0163ara probabil \u2013 pe fondul reducerii popula\u0163iei, anticip\u0103m reducerea num\u0103rului de oameni care ar putea s\u0103 vin\u0103 la munc\u0103.<\/p>\n
\nNu am fost preg\u0103ti\u0163i pentru m\u0103suri compensatorii, abia mai t\u00e2rziu ne-am trezit s\u0103 g\u0103sim formula aducerii de personal din str\u0103in\u0103tate\u201d, a spus Ivan Firsa, vicepre\u015fedintele de resurse umane al Vard Tulcea, care a subliniat faptul c\u0103, dac\u0103 nu ar fi adus vietnamezi, compania nu ar fi reu\u015fit sub nicio form\u0103 s\u0103 compenseze deficitul creat de plec\u0103rile rom\u00e2nilor \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\nLa finalul anului 2018 \u201estocul\u201c imigran\u0163ilor din \u0163\u0103rile din afara UE care lucreaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia era de aproximativ 25.000 de persoane, iar cererea mare de personal asiatic i-a determinat pe guvernan\u0163i s\u0103 majoreze cota de imigran\u0163i ce pot fi adu\u015fi s\u0103 lucreze \u00een Rom\u00e2nia. Prin urmare, anul acesta guvernul a m\u0103rit contingentul de imigran\u0163i din state non-UE care pot s\u0103 lucreze \u00een Rom\u00e2nia la 20.000 de persoane \u00een 2019, fa\u0163\u0103 de 15.000 \u00een 2018 \u015fi 8.500 \u00een 2017.<\/p>\n
\n\u201eNoi am preluat modelul de la \u015fantierul naval din Mangalia, am luat chiar \u015fi o mic\u0103 parte din personalul de acolo. \u00cen general, vietnamezii pe care noi i-am adus la capitolul sudori exceleaz\u0103, sunt foarte buni, \u00een schimb la capitolul l\u0103c\u0103tu\u015fi \u015fi construc\u0163ii nave \u015fi tubulaturi sunt mult mai sl\u0103bu\u0163i, dat fiind faptul c\u0103 nici industria din Vietnam nu ofer\u0103 astfel de specializ\u0103ri, astfel c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eei preg\u0103tim noi, cu cursuri de preg\u0103tire \u015fi toate celelalte\u201d, a mai spus Ivan Firsa.<\/p>\n
\nEl a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een acest proces, Vard Tulcea este ajutat\u0103 de o filial\u0103 a companiei care se afl\u0103 \u00een Vietnam, iar o dat\u0103 la trei luni sunt trimi\u015fi anumi\u0163i superviseri care asigur\u0103 \u015fi dialogul intercultural \u00eentre vietnamezi \u015fi rom\u00e2ni, pentru c\u0103 exist\u0103 o problem\u0103: numai o parte dintre vietnamezi cunosc limba englez\u0103. \u201eCa s\u0103 putem s\u0103 comunic\u0103m cu ei, facem cu cei care sunt dornici cursuri de limba englez\u0103 intensiv astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem s\u0103 ne \u00een\u0163elegem cu ei \u015fi, dup\u0103 ce cre\u0103m nuclee de oameni cu care putem comunica, \u00eei folosim ca \u015fefi de echip\u0103 \u2013 coordonatori, organizatori ai activit\u0103\u0163ilor, \u00eempreun\u0103 cu rom\u00e2ni\u201d, a mai spus Firsa.<\/p>\n
\nCity Grill vrea s\u0103 recruteze 100 de nepalezi
\n\u00cen toamna anului trecut, guvernul a modificat legisla\u0163ia privind \u201eimportul\u201d de personal non-UE, \u00een sensul c\u0103, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci companiile erau obligate s\u0103 le ofere str\u0103inilor un salariu la cel pu\u0163in nivelul salariului mediu la nivel na\u0163ional (de circa 2.700 de lei net pe lun\u0103), ulterior a r\u0103mas obligativitatea de a le acorda cel pu\u0163in salariul minim pe economie (de 1.162 de lei net \u00een 2018, respectiv 1.263 de lei net \u00een 2019).<\/p>\n
\nCe \u00eei motiveaz\u0103 totu\u015fi pe vietnamezi s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 salariul minim pe care \u00eel pot ob\u0163ine acum este de doar 270 de euro pe lun\u0103?
\n\u201eC\u00e2nd ne-am decis s\u0103 aducem vietnamezi, la acea vreme \u00een Vietnam salariul mediu era \u00een jur de 230 de dolari. Noi am oferit la vremea respectiv\u0103 520 de euro net pentru c\u0103 era exact salariul mediu pe economie pe care noi \u00eel aveam obligatoriu de acordat. Acum, legisla\u0163ia nu ne mai ajut\u0103 \u00een niciun fel, pentru c\u0103 niciun vietnamez nu va mai veni dec\u00e2t pe salariul pe care l-am oferit \u00een prima faz\u0103, de 520 de euro. Ca atare, legea schimbat\u0103 acum nu ne mai ajut\u0103 cu nimic\u201d, a mai spus Ivan Firsa de la Vard Tulcea.<\/p>\n
\n\u015ei lan\u0163ul de restaurante City Grill, care a demarat anul trecut un proiect-pilot prin care a adus 5 angaja\u0163i din Nepal \u00een restaurantele din Bucure\u015fti, vrea s\u0103 \u201eimporte\u201d anul acesta 100 de angaja\u0163i nepalezi pentru a acoperi necesarul de personal.
\n\u201eAu \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 muncitorii din Asia \u015fi \u00een industria ospitalit\u0103\u0163ii, iar City Grill este un exemplu \u00een acest sens. Chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 vorbeam cu reprezentan\u0163ii unui hotel din Cluj care \u015fi-au adus 16 nepalezi, \u00een hotelurile din Poian\u0103 lucreaz\u0103 deja filipinezi, \u00eencepe s\u0103 se contureze din ce \u00een ce mai mult aceast\u0103 tendin\u0163\u0103\u201d, a subliniat C\u0103lin Ile.<\/p>\n
\nAduc zilnic sute de angaja\u0163i de la periferia Bucure\u015ftiului s\u0103 lucreze \u00een restaurantele din Capital\u0103<\/p>\n
\nO alt\u0103 solu\u0163ie g\u0103sit\u0103 de angajatori pentru acoperirea deficitului de personal a fost recrutarea de personal din zonele adiacente ora\u015felor mari. Spre exemplu, at\u00e2t City Grill, c\u00e2t \u015fi McDonald’s aduc, \u00een fiecare zi, c\u00e2te 200 de muncitori din localit\u0103\u0163ile din jurul Bucure\u015ftiului s\u0103 lucreze \u00een restaurantele din Capital\u0103. Aceast\u0103 practic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 fie implementat\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani de c\u0103tre angajatorii din produc\u0163ia de componente auto din Arad, Timi\u015f, Bra\u015fov sau Sibiu, care au fost nevoi\u0163i s\u0103 asigure transportul angaja\u0163ilor care proveneau din zone aflate \u015fi la 200 de kilometri distan\u0163\u0103 de fabric\u0103.<\/p>\n
\nAngajatorii din toate industriile au nevoie de meseria\u015fi, nu doar de absolven\u0163i de facultate, iar \u015fcolile profesionale nu reu\u015fesc s\u0103 livreze nici num\u0103rul de absolven\u0163i necesari, nici o calitate a preg\u0103tirii a\u015fa cum ar fi necesar\u0103 pentru companii.<\/p>\n
\n\u00cen plus, \u015fcolile profesionale au fost desfiin\u0163ate \u00een 2009 (o decizie luat\u0103 de ministrul educa\u0163iei, Ecaterina Andronescu, care era \u015fi atunci ministru), pe motiv c\u0103 nu exista cerere. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, la solicitarea angajatorilor din mediul privat, \u015fcolile profesionale s-au re\u00eenfiin\u0163at, iar \u00een prezent exist\u0103 dou\u0103 tipuri de \u015fcolarizare: \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt profesional \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dual. Principala diferen\u0163\u0103 \u00eentre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional \u015fi cel dual este reprezentat\u0103 de faptul c\u0103, \u00een cazul celui dual, exist\u0103 o orientare mai mare spre partea practic\u0103 \u00een companii.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen 2013, s-a re\u00eenfiin\u0163at \u015fcoala profesional\u0103, de doi ani. Nu a fost o solu\u0163ie foarte bun\u0103, de aceea din 2014 s-a re\u00eenfiin\u0163at \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional \u015fi tehnic, num\u0103rul de candida\u0163i a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 de la an la an, iar din anul \u015fcolar 2017 – 2018 s-a \u00eenfiin\u0163at \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional dual\u201d, a explicat Carmen Mu\u015fat, inspector asigurarea calit\u0103\u0163ii \u00een cadrul Centrului Na\u0163ional de Dezvoltare a \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Profesional \u015fi Tehnic (CNDIPT). Ea a spus c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dual se diferen\u0163iaz\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul profesional obi\u015fnuit prin faptul c\u0103 un program de acest tip se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la cererea agen\u0163ilor economici, iar ei se implic\u0103 mult mai mult \u00een formarea profesional\u0103 ini\u0163ial\u0103 a acestor elevi, \u00eentruc\u00e2t partea de practic\u0103 se face la companie, iar programa \u015fcolar\u0103 se dezvolt\u0103 \u00een parteneriat cu \u015fcoala respectiv\u0103, prin dezvoltarea de competen\u0163e pentru necesit\u0103\u0163ile companiei respective.<\/p>\n
\n\u201e\u00cen prezent, \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt profesional dual sunt \u00eenscri\u015fi \u00een clasa a IX-a 87.958 de elevi, dintre care 6.566 sunt \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt profesional dual, restul sunt preg\u0103ti\u0163i \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt profesional obi\u015fnuit. Cre\u015fterea num\u0103rului de elevi din aceast\u0103 form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een viitor se leag\u0103 de colaborarea care va exista \u00eentre companii \u015fi stat\u201d, a mai spus Carmen Mu\u015fat.<\/p>\n
\n
\nReputa\u0163ia negativ\u0103 a \u015fcolilor profesionale, impediment \u00een formarea meseria\u015filor
\nCompaniile trebuie s\u0103 con\u015ftientizeze c\u0103 nu pot primi pe tav\u0103 meseria\u015fi \u015fi trebuie s\u0103 fac\u0103 investi\u0163ii financiare mari \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, dar \u015fi de timp, a spus \u015fi Anca Hociot\u0103, manager membership services & vocational training \u00een cadrul Camerei de Comer\u0163 Rom\u00e2no-Germane (AHK Rumaenien).<\/p>\n
\n\u201eTotodat\u0103, ar trebui ca mediul privat s\u0103 se uite nu doar la cantitate, ci \u015fi la calitatea resursei umane, s\u0103 vedem ce putem face ca tinerii (care se \u00eenscriu la programe de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dual – n.red.) s\u0103 nu abandoneze programele, s\u0103-i \u0163inem trei ani \u00een acestea \u015fi s\u0103-i convingem apoi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een companie\u201d, a mai spus Anca Hociot\u0103. Ea a spus c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii \u015fi copiii trebuie convin\u015fi s\u0103 aleag\u0103 un astfel de drum \u00een carier\u0103, \u00een cadrul AHK Rumaenien exist\u0103 un proiect de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dual \u00een r\u00e2ndul companiilor din comer\u0163, iar \u00een fiecare an se desf\u0103\u015foar\u0103 o campanie de promovare care const\u0103 \u00een vizite ale reprezentan\u0163ilor din companii \u00eempreun\u0103 cu reprezentan\u0163ii \u015fcolilor \u00een satele din jurul ora\u015felor unde sunt aceste clase.<\/p>\n
\n\u201eM-am uitat pe ultima campanie de promovare, am vizitat clasele a VIII-a din peste 100 de \u015fcoli, ca s\u0103 convingem la final, dup\u0103 dou\u0103 etape de \u00eenscriere, 88 de elevi s\u0103 vin\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dual. A fost un efort enorm din partea companiilor\u201d, a mai spus Anca Hociot\u0103.
\nCu c\u00e2t este mai mare investi\u0163ia \u00een educa\u0163ie, cu at\u00e2t mai mult economiile devin mai competitive \u015fi \u00eenfloresc, este de p\u0103rere Andrei Ion, country cluster lead \u00een cadrul SHL Talent Assessment Distribution, companie care ofer\u0103 servicii de evaluare a competen\u0163elor angaja\u0163ilor.<\/p>\n
\n\u201ePe termen scurt, a\u015f zice c\u0103 poate e bine s\u0103 oferim o rezerv\u0103 de gulere albastre, dar \u00een acela\u015fi timp, trendul de a avea oameni care beneficiaz\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u0163i ani de educa\u0163ie este unul pozitiv, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een 10 ani de acum probabil vom atrage mai degrab\u0103 altfel de investitori care caut\u0103 altfel de abilit\u0103\u0163i, nu neap\u0103rat cele pe care le ofer\u0103 gulerele albastre\u201d, a explicat Andrei Ion.<\/p>\n
\nProfesiile blue collar care necesit\u0103 interac\u0163iune uman\u0103 nu vor disp\u0103rea
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte viitorul pie\u0163ei muncii pe segmentul blue collar, speciali\u015ftii spun c\u0103 exist\u0103 foarte multe scenarii apocaliptice care anun\u0163\u0103 \u00eenlocuirea oamenilor de c\u0103tre robo\u0163i, iar cert este c\u0103 vor interveni schimb\u0103ri \u015fi \u00een profesiile viitorului, \u015fi \u00een natura muncii. Prin urmare, din acest progres tehnologic vor rezulta \u015fi ocupa\u0163ii sau activit\u0103\u0163i care vor fi automatizate, preluate de robo\u0163i, \u00eens\u0103, pe de alt\u0103 parte, tehnologia creeaz\u0103 \u015fi ea noi locuri de munc\u0103.<\/p>\n
\n\u201eExist\u0103 tot soiul de profesii care par SF pentru noi \u00een Rom\u00e2nia, exist\u0103 \u015fi foarte multe semnale care arat\u0103 c\u0103 angaja\u0163ii blue collar vor continua s\u0103 existe, dar va exista o sc\u0103dere a num\u0103rului acestora. Exist\u0103 un instrument la nivelul UE \u2013 Skills Panorama \u2013 care anticipeaz\u0103 o sc\u0103dere a ocupa\u0163iilor meseria\u015filor p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, \u00een acela\u015fi timp exist\u0103 cre\u015fteri la nivelul speciali\u015ftilor, tehnicienilor sau la nivelul celor care lucreaz\u0103 pe linii de asamblare \u2013 o tendin\u0163\u0103 care cumva pare s\u0103 fie contrar\u0103 tendin\u0163elor globale despre care citim \u00een literatura de specialitate\u201d, a explicat Claudia Stan, senior manager \u00een cadrul companiei de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 KPMG \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen opinia ei, cu siguran\u0163\u0103 pe o pia\u0163\u0103 a muncii a viitorului va fi nevoie de angaja\u0163i care supravegheaz\u0103, care monitorizeaz\u0103, care repar\u0103 ace\u015fti robo\u0163i, astfel c\u0103 toate profesiile aferente domeniilor de robotic\u0103, securitate informatic\u0103, analiza datelor sunt de viitor.<\/p>\n
\n\u201eDe asemenea, profesiile care necesit\u0103 interac\u0163iune uman\u0103 complex\u0103 sunt cele care nu vor disp\u0103rea. Sunt oameni care, de exemplu, au grij\u0103 de al\u0163i oameni: educatori, cei care \u00eengrijesc v\u00e2rstnici, coafor sau chiar lucr\u0103tori auto. Sunt multe locuri de munc\u0103 din zona de servicii care vor \u00eenregistra o cre\u015ftere semnificativ\u0103 \u00een urm\u0103torii 10-15 ani\u201d, a mai spus Claudia Stan. Pe de alt\u0103 parte, aceste transform\u0103ri vor presupune, pentru gulerele albastre, recalificare sau dezvoltarea unui nou set de competen\u0163e; pentru orice meserii devin din ce \u00een ce mai importante anumite abilit\u0103\u0163i, anumite competen\u0163e transversale – abilit\u0103\u0163i precum rezolvarea problemelor complexe, flexibilitatea, inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103, abilit\u0103\u0163ile sociale, lucruri care ne vor diferen\u0163ia de aceste ma\u015fini, robo\u0163i, care \u00eencet-\u00eencet vor intra \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, nu doar \u00een Statele Unite \u015fi \u00een economiile dezvoltate.<\/p>\n
\n\u015eoferii, la mare c\u0103utare \u00een r\u00e2ndul angajatorilor
\nO alt\u0103 meserie cu un deficit acut de candida\u0163i pe pia\u0163a muncii o reprezint\u0103 categoria \u015foferilor. \u00cen prezent, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 circa 300.000 \u2013 310.000 de \u015foferi cu atestate profesionale, potrivit datelor Uniunii Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR), iar deficitul de personal din aceast\u0103 categorie este estimat undeva la 30.000 – 40.000 de persoane.<\/p>\n
\nPotrivit raportului \u201eOLX \u2013 Indexul locurilor de munc\u0103\u201d, sec\u0163iunea \u201e\u015foferi – servicii auto – curierat\u201d a fost \u00een semestrul II al anului 2018 categoria cu cele mai multe anun\u0163uri de locuri de munc\u0103 disponibile, cu peste 45.500 de oferte. \u00cen medie, pentru un job de \u015fofer publicat pe OLX aplic\u0103 42 de candida\u0163i, iar durata medie de ocupare a unui loc de munc\u0103 pentru aceast\u0103 pozi\u0163ie este de 18 zile, mai arat\u0103 raportul OLX.<\/p>\n
\n\u201eSalariile \u015foferilor arat\u0103 o discrepan\u0163\u0103 major\u0103 \u00eentre ofertele celor care lucreaz\u0103 \u00een transportul intern \u015fi ale celor care lucreaz\u0103 \u00een transportul interna\u0163ional. Cei care lucreaz\u0103 pe intern c\u00e2\u015ftig\u0103 undeva \u00eentre 2.000 \u015fi 4.000 de lei net, iar 20 – 25% dintre \u015foferii cu care discut\u0103m \u015fi lucreaz\u0103 pe transport interna\u0163ional au salarii de peste 6.000 de lei net, care includ diurne \u015fi c\u0103l\u0103torii \u00een afara \u0163\u0103rii. Deficitul de candida\u0163i \u015fi de angaja\u0163i \u015foferi vine \u015fi din atractivitatea sporit\u0103 a joburilor de transport interna\u0163ional, care vine cu sacrificiul plec\u0103rii de acas\u0103 \u015fi a petrecerii unei anumite perioade de timp \u00eentr-o deplasare\u201d, a mai spus Paul Neagoe de la OLX.<\/p>\n
\nO alt\u0103 metod\u0103 de loializare a angaja\u0163ilor din zona blue collar folosit\u0103 de companiile din Rom\u00e2nia este legat\u0103 de flexibilizarea programului de lucru. \u00cen cadrul McDonald’s, de exemplu, dac\u0103 un angajat este student \u015fi vine doar trei zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru c\u0103 vrea s\u0103 \u00ee\u015fi continue studiile, compania \u00eei ofer\u0103 condi\u0163iile pentru a veni doar trei zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\n\u201eDac\u0103 noi, ca angajatori, suntem suficient de \u00een\u0163elep\u0163i s\u0103 lu\u0103m ceea ce au ace\u015fti angaja\u0163i de oferit, aceast\u0103 flexibilitate ne ajut\u0103. Pe durata vacan\u0163ei sau \u00een timpul weekendurilor, elevii \u015fi studen\u0163ii ne ajut\u0103 foarte mult \u00een a oferi timp liber celor care sunt cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 \u015fi care prefer\u0103 s\u0103 stea \u00een weekend \u015fi vacan\u0163e cu familiile. Acest amestec \u00eentre nevoile angaja\u0163ilor \u015fi nevoile noastre trebuie urm\u0103rit zilnic, ritmul foarte dinamic \u015fi atunci trebuie s\u0103 \u00eei atragem prin program\u201d, a mai spus Irina Panaite de la McDonald’s. Ea a mai precizat c\u0103, de exemplu, pentru studen\u0163i este important ca beneficiu oferirea posibilit\u0103\u0163ii de cazare pe durata vacan\u0163ei, dar c\u0103minele sunt \u00eenchise \u015fi nu au cum s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 singuri cazarea.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte zonele cu cei mai loiali angaja\u0163i, Irina Panaite spune c\u0103 este greu de men\u0163ionat un singur ora\u015f, pentru c\u0103 exist\u0103 nuclee de angaja\u0163i foarte fideli cam \u00een toate ora\u015fele, iar la nivel de companie sunt peste 850 de angaja\u0163i afla\u0163i de peste 10 ani \u00een McDonald’s.
\nChiar \u015fi Irina Panaite \u00eempline\u015fte anul acesta \u201emajoratul\u201d la McDonald’s, unde s-a angajat \u00een urm\u0103 cu 18 ani, \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile facult\u0103\u0163ii: \u201eNu \u015ftiu cum au trecut 18 ani \u2013 dar know-how-ul pe care \u00eel avem \u00een fiecare nou restaurant ne ajut\u0103 s\u0103 form\u0103m alte \u015fi alte \u015fi alte genera\u0163ii. Sunt colegi care aleg s\u0103 plece dup\u0103 o zi \u2013 nici nu anun\u0163\u0103 mul\u0163i dintre ei \u2013, dar \u015fi unii care dup\u0103 2-3 luni, odat\u0103 ce s-au obi\u015fnuit, r\u0103m\u00e2n al\u0103turi de companie pentru foarte mult timp\u201d.<\/p>\n
\nTinerii \u201edispar\u201d de la locul de munc\u0103 \u00een primele zile de la angajare
\nAnul trecut McDonald’s a realizat un studiu coordonat de unul dintre partenerii externi, care a luat toate numerele de telefon \u015fi a vorbit cu candida\u0163ii care au dorit s\u0103 r\u0103spund\u0103, din r\u00e2ndul celor care s-au angajat \u015fi apoi au disp\u0103rut de la locul de munc\u0103, pentru a \u00een\u0163elege de ce nu au anun\u0163at: \u201eAm crezut c\u0103 o s\u0103 v\u0103 da\u0163i seama\u201d, au spus unii, iar r\u0103spunsurile au fost printre cele mai variate. Principalul motiv este acela al numeroaselor oportunit\u0103\u0163i pe care le au de a se angaja oriunde, proximitatea unui loc de munc\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru ei. De asemenea, unii spun: \u201eColegul meu de clas\u0103 a plecat la X, m\u0103 duc \u015fi eu\u201d. \u201eMotivele sunt simple \u015fi specifice genera\u0163iei\u201d, a mai men\u0163ionat Irina Panaite.
\n\u00cenainte de oportunit\u0103\u0163ile de pe pia\u0163a muncii sunt caracterul \u015fi educa\u0163ia, crede Zoe Dobre de la City Grill. Exist\u0103 aspecte la care adul\u0163ii ar trebui s\u0103 lucreze mai mult, iar comportamentul tinerilor denot\u0103 faptul c\u0103 ace\u015ftia nu au un ghidaj care provine \u015fi din familie, \u015fi din mediul de educa\u0163ie, legat de responsabilitate, de a te duce la un loc de munc\u0103, de a \u00eenv\u0103\u0163a ceva, de a avea r\u0103bdare s\u0103 cre\u015fti.
\n\u201eNoi ne confrunt\u0103m de fapt cu lipsa de educa\u0163ie \u015fi cu lipsa de con\u015ftientizare a cum po\u0163i s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 continui \u00een via\u0163a asta\u201d, spune Zoe Dobre. Se d\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi exemplu \u2013 spune c\u0103 de\u015fi provine dintr-o familie cu posibilit\u0103\u0163i materiale, a \u00eenceput s\u0103 lucreze de c\u00e2nd era foarte t\u00e2n\u0103r\u0103: \u00eempacheta pamper\u015fi, \u00eentr-un container, la temperaturi sc\u0103zute.
\n\u201eLegat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul dual, noi avem problema absenteismului \u015fcolar. Avem o mare problem\u0103 aici: investi\u0163ia companiei pe trei ani de zile este de 250.000 de euro, am \u00eenceput cu 64 de elevi \u015fi avem vreo 54 acum. Sunt copii care nu \u00ee\u015fi mai iau bursa din cauza absen\u0163elor. De ce lipsesc? Pot s\u0103 v\u0103 dau un exemplu \u2013 pe una dintre fete nu o mai las\u0103 tat\u0103l s\u0103 vin\u0103 la \u015fcoal\u0103, pentru c\u0103 ea \u00abgol\u0103ne\u015fte\u00bb. \u00cei este team\u0103 \u015fi acum o \u0163ine acas\u0103. Unii ne-au r\u0103spuns, foarte franc, c\u0103 nu se pot trezi diminea\u0163a, motiv pentru care nu pot ajunge la \u015fcoal\u0103, ce s\u0103 mai vorbim de un serviciu\u201d, a mai spus directorul de HR de la City Grill. Compania are atestat pentru a oferi diplome de calificare \u00een meseriile din restaurant, av\u00e2nd o \u015fcoal\u0103 intern\u0103. Astfel, tinerii afla\u0163i la \u00eenceput de drum sunt educa\u0163i, primesc o diplom\u0103 de calificare \u015fi un loc de munc\u0103 stabil, cei cu familii sunt multumi\u0163i de stabilitatea angajatorului \u015fi de faptul c\u0103 primesc salariul la timp \u015fi exist\u0103 \u015fi oameni de peste 60 de ani, pensionari, care \u00ee\u015fi completeaz\u0103 veniturile din pensie lucr\u00e2nd \u00een restaurante.
\n\u201eUnii absolven\u0163i de facult\u0103\u0163i tehnice nu \u015ftiu s\u0103 calculeze aria unui triunghi\u201d
\nAngajatorii sunt foarte nemul\u0163umi\u0163i de faptul c\u0103, \u00een ultimii aproape 30 de ani, \u00een sistemul educa\u0163ional s-au experimentat an de an modific\u0103ri \u015fi restructur\u0103ri \u015fi reorganiz\u0103ri. De altfel, legile educa\u0163iei au suferit peste 100 de modific\u0103ri din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, iar la conducerea Ministerului Educa\u0163iei au fost mai mult de 20 de mini\u015ftri cu viziuni diferite de reform\u0103.
\n\u201eLa o discu\u0163ie, acum c\u00e2\u0163iva ani, la o universitate tehnic\u0103, inspectorul \u015fcolar din jude\u0163ul respectiv afirma c\u0103 a fost \u00eentr-o vizit\u0103 de lucru \u00een Germania \u015fi a constatat c\u0103 \u015fcoala profesional\u0103 din Germania este identic\u0103 cu cea din ’89 de la noi. \u015ei le-am zis: \u00abV\u0103 auzi\u0163i ce spune\u0163i? Pentru ce am tr\u0103it 25 de ani de experimente \u00een Rom\u00e2nia?\u00bb Evident c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 explica\u0163ii, c\u0103 s-a schimbat sistemul economic, coordonatele, dar, pe fond, \u015fcoala profesional\u0103 trebuia s\u0103 se p\u0103streze \u015fi nu se face nimic pentru a se revitaliza\u201d, a ad\u0103ugat Ivan Firsa de la Vard Tulcea. \u00cen opinia lui, ar fi esen\u0163ial s\u0103 se introduc\u0103 pragul de admitere la liceu. Ivan Firsa spune c\u0103 a terminat opt clase, a f\u0103cut \u015fcoala profesional\u0103 \u015fi apoi a f\u0103cut liceul la seral \u015fi facultatea; prin urmare, exist\u0103 posibilitatea s\u0103 devii \u015fi altceva, dac\u0103 vrei \u015fi po\u0163i, iar acest lucru trebuie s\u0103 \u00eel \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi sistemul educa\u0163ional din Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 orientarea c\u0103tre liceu \u00een mod obligatoriu \u015fi at\u00e2t de permisiv\u0103 nu face dec\u00e2t ca elevii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 poten\u0163iali angaja\u0163i.
\n\u201eAvem absolven\u0163i de facultate care vin la recrutare care nu \u015ftiu ariile poligoanelor regulate. Este jenant s\u0103 vin\u0103 un student dup\u0103 patru ani de facultate \u015fi s\u0103 nu \u015ftie aria triunghiului; de aceea avem rezultatele pe care le avem, nu doar la blue collars, ci \u015fi \u00een r\u00e2ndul inginerilor\u201d, a mai spus Firsa. El lucreaz\u0103 cu fosta \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 \u2013 liceul Anghel Saligny – cu care au dezvoltat sistemul dual \u015fi unde Vard are dou\u0103 clase, de\u015fi a vrut cinci, dar nu a g\u0103sit resursa uman\u0103 necesar\u0103. \u201eResursa exist\u0103, dar ea este \u00een liceu \u015fi dup\u0103 ce termin\u0103 liceul, vine la mine la poart\u0103 \u015fi spune c\u0103 vrea s\u0103 se angajeze, apoi trebuie s\u0103 fac eu formare profesional\u0103 cu el ulterior, s\u0103 mai pierd ni\u015fte ani de zile, s\u0103 \u00eel preg\u0103tesc \u00een meseriile care \u00eemi trebuie mie \u00een \u015fantier \u2013 respectiv l\u0103c\u0103tu\u015fi, sudori \u015fi tubulatori \u015fi, bine\u00een\u0163eles, ingineri, care, \u015fi ace\u015ftia, pleac\u0103 pe band\u0103 rulant\u0103 \u00een Occident. Anul trecut au plecat 60. Vin, fac un stagiu de doi-trei ani, au \u00eenv\u0103\u0163at ce \u00eenseamn\u0103 ABC-ul proiect\u0103rii, apoi merg \u00een Germania, Fran\u0163a, Anglia, care pot oferi salarii mult mai competitive dec\u00e2t Rom\u00e2nia\u201d, a mai spus Firsa. Chiar \u015fi cu cre\u015fterile salariale din ultimii ani \u2013 salariile inginerilor de la Vard ajung \u015fi la 1.000, 1.000 \u015fi ceva de euro \u2013 tenta\u0163ia plec\u0103rii \u00een exterior este mult mai mare, pentru c\u0103 acolo li se ofer\u0103 3.000-4.000 de euro salariu lunar.
\n\u201eDup\u0103 ce fac contractul acolo \u2013 contract pe termen scurt \u00een anumite proiecte pentru care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u2013 ei vin la poart\u0103 \u015fi se \u00eentorc s\u0103 se angajeze. \u00cen situa\u0163ia actual\u0103, a pie\u0163ei muncii, suntem nevoi\u0163i s\u0103 \u00eei primim. Depinde de vremuri: dac\u0103 sunt vremuri \u00een care intr\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 de criz\u0103, poarta li se \u00eenchide \u00een nas, dac\u0103 sunt vremuri \u00een care noi st\u0103m cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 s\u0103 g\u0103sim personal, le permitem s\u0103 intre \u00eenapoi \u00een \u015fantier\u201d, a mai spus Ivan Firsa.<\/p>\n
\n
\nConsilierea profesional\u0103 din gimnaziu trebuie s\u0103 devin\u0103 obligatorie
\nRom\u00e2nii par c\u0103 au uitat c\u0103 \u00abmeseria este br\u0103\u0163ar\u0103 de aur\u00bb, iar p\u0103rin\u0163ii consider\u0103 c\u0103 tinerii trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai sus, s\u0103 fac\u0103 o \u015fcoal\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103, s\u0103 fac\u0103 o facultate, s\u0103 ajung\u0103 ingineri sau medici, dar nu \u00ee\u015fi pun problema dac\u0103 acel copil \u00ee\u015fi dore\u015fte asta sau dac\u0103 este potrivit pentru ce vrea p\u0103rintele s\u0103 devin\u0103.
\n\u201eCred c\u0103 principala rezolvare \u2013 sau una dintre cele mai importante \u2013 ar fi un serviciu de consiliere profesional\u0103 foarte bine pus la punct, \u00eenc\u0103 din clasele V-VIII. Psihologi preg\u0103ti\u0163i pentru a\u015fa ceva, care s\u0103 testeze copilul, s\u0103 vad\u0103 care sunt aptitudinile, care sunt competen\u0163ele \u015fi s\u0103 ofere recomandarea pentru ce domeniu ar fi bun\u201d, a ad\u0103gat Carmen Mu\u015fat de la CNIDPT. Ea spune c\u0103, \u00een momentul \u00een care un elev are la testarea na\u0163ional\u0103 1,50 sau 2 la matematic\u0103 \u015fi la rom\u00e2n\u0103 \u015fi totu\u015fi este admis \u00eentr-o clas\u0103 de liceu, este foarte pu\u0163in probabil ca dup\u0103 clasa a XII-a s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 ia 6. De aceea, poate c\u0103 elevii nu ar trebui l\u0103sa\u0163i s\u0103 mearg\u0103 mai departe dac\u0103 nu au acel minim de la testarea na\u0163ional\u0103 \u015fi ar trebui f\u0103cut \u00eenc\u0103 un an de educa\u0163ie remedial\u0103, cu toate c\u0103 p\u0103rin\u0163ilor care au copii cu astfel de rezultate nu cred c\u0103 le-ar conveni lucrul acesta. O alt\u0103 posibilitate ar fi ca ace\u015ftia s\u0103 fie \u00eendruma\u0163i spre o calificare potrivit\u0103.
\n\u201eS\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 meseria \u00eenc\u0103 este br\u0103\u0163ar\u0103 de aur, \u015fi pot s\u0103 v\u0103 dau un exemplu din familia mea: un frate care a terminat liceul de electrotehnic\u0103 \u015fi este electrician, iar apoi a f\u0103cut facultatea de geografie. La un moment dat, a l\u0103sat diploma de profesor de geografie \u015fi s-a angajat electrician, ajung\u00e2nd s\u0103 c\u00e2\u015ftige mult mai bine dec\u00e2t ar fi c\u00e2\u015ftigat ca profesor de geografie. Se poate evolua \u00een carier\u0103 \u015fi pornind de la \u015fcoala profesional\u0103\u201d, a mai spus Carmen Mu\u015fat. Ea a subliniat c\u0103 exist\u0103 aceast\u0103 imagine de Cenu\u015f\u0103reas\u0103 a \u015fcolii profesionale, este privit\u0103 ca \u00abun loc unde se duc numai pro\u015ftii\u00bb. Imaginea este \u00eens\u0103 eronat\u0103, deoarece meseriile \u00een ziua de azi necesit\u0103 foarte multe competen\u0163e \u015fi foarte multe cuno\u015ftin\u0163e, totul este automatizat \u015fi informatizat.
\n\u201eMeseria nu este pentru pro\u015fti, este pentru oameni de\u015ftep\u0163i \u015fi pentru oameni care pot c\u00e2\u015ftiga mai mult dec\u00e2t dac\u0103 ar face o facultate \u015fi ar ajunge \u015fomeri. Sunt foarte mul\u0163i tineri cu diplome de facultate \u015fi care nu au loc de munc\u0103 pentru c\u0103 nu s-au orientat bine\u201d, a ad\u0103ugat Mu\u015fat.
\nTot ce \u00eenseamn\u0103 preg\u0103tirea profesional\u0103 trebuie continuat mai departe cu sus\u0163inere din partea angajatorilor.
\n\u201eNu cred c\u0103 este de ajuns ca la 18 ani s\u0103 se opreasc\u0103 aceast\u0103 sus\u0163inere a viitorilor candida\u0163i sau angaja\u0163i, ci trebuie s\u0103 existe o continuitate, at\u00e2t la nivel de angajator, c\u00e2t \u015fi la nivel de pia\u0163\u0103. \u015ei cred c\u0103 aceasta poate fi ob\u0163inut\u0103 doar prin alinierea lucrurilor pe care le comunic\u0103m, prin alinierea nevoilor angajatorilor cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 ecosistem \u2013 de la educa\u0163ie p\u00e2n\u0103 la platforme care recruteaz\u0103 sau alte institu\u0163ii implicate\u201d, a concluzionat Paul Neagoe de la OLX.<\/p>\n
\nPrincipalele idei ale conferin\u0163ei \u201eGoana dup\u0103 gulere albastre. Ce solu\u0163ii au companiile la deficitul de angaja\u0163i blue collar\u201c, organizat\u0103 mar\u0163i, 19 februarie, de Business Magazin \u015fi OLX
\nAngajatorii din Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 publice nivelul salarial oferit \u015fi beneficiile \u00een anun\u0163urile de angajare dac\u0103 vor s\u0103 aib\u0103 mai mul\u0163i candida\u0163i care s\u0103 se prezinte la interviurile de angajare.
\n\u201eImportul\u201d de personal asiatic, \u00een special din Vietnam pentru meserii precum cea de sudor \u015fi din Nepal pentru joburile din restaurante, face parte din strategia de resurse umane a companiilor cu mii de angaja\u0163i.
\nDin ce \u00een ce mai pu\u0163ini candida\u0163i care aplic\u0103 la un loc de munc\u0103 se prezint\u0103 la interviurile de angajare, iar dintre cei care se angajeaz\u0103 majoritatea \u201edispar\u201d \u00een prima lun\u0103 de la locul de munc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere o explica\u0163ie.
\nFlexibilitatea – indiferent c\u0103 este vorba de un program de lucru part-time, despre un interval orar de venire \u015fi de plecare de la munc\u0103 ales de angajat \u2013 a devenit un must-have \u00een companii.
\n\u00cen continuare \u00eens\u0103, de\u015fi pia\u0163a muncii pl\u00e2nge dup\u0103 meseria\u015fi, \u015fcolile profesionale sunt v\u0103zute ca o cenu\u015f\u0103reas\u0103, de\u015fi unii absolven\u0163i ai acestui tip de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt c\u00e2\u015ftig\u0103 mai bine dec\u00e2t mul\u0163i licen\u0163ia\u0163i.
\nAngajatorii, reprezentan\u0163ii institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, p\u0103rin\u0163ii \u015fi elevii trebuie s\u0103 colaboreze mai mult \u015fi mai bine pentru identificarea carierei potrivite pentru viitorii angaja\u0163i, \u00een func\u0163ie de dorin\u0163ele \u015fi de abilit\u0103\u0163ile acestora.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aduc sudori din Vietnam sau buc\u0103tari din Nepal, ofer\u0103 program flexibil angaja\u0163ilor, public\u0103 salariile oferite \u00een anun\u0163urile de angajare, investesc \u00een \u015fcoli profesionale \u015fi sper\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi fidelizeze angaja\u0163ii astfel \u00eenc\u00e2t fenomenul migra\u0163iei externe a meseria\u015filor s\u0103 se diminueze. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698],"tags":[273,192,8614,306,49,201,9651,182,411,17552,532,21180,32506,149,7603,29085,16346,556,22824,6556,196,450,94,78,7203,98,34,34790,10911,7745,32777,17557],"class_list":["post-169035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","tag-angajare","tag-angajati","tag-angajatori","tag-bucuresti","tag-business-magazin","tag-companii","tag-conferinta","tag-criza","tag-deficit","tag-diminuare","tag-eveniment","tag-fenomen","tag-gasire","tag-investitii","tag-migratie","tag-nepal","tag-organizare","tag-parteneriat","tag-participare","tag-personal","tag-piata-muncii","tag-platforma","tag-program","tag-publicare","tag-resurse-umane","tag-romania","tag-salarii","tag-scoli-profesionale","tag-solutii","tag-specialisti","tag-speranta","tag-vietnam"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/169035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=169035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/169035\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=169035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=169035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=169035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}