{"id":168847,"date":"2019-02-12T08:00:00","date_gmt":"2019-02-12T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=168847"},"modified":"2019-02-12T08:00:00","modified_gmt":"2019-02-12T08:00:00","slug":"prima-luna-cu-ordonanta-114-pe-masa-bursa-de-la-bucuresti-a-scazut-cu-12-miliarde-de-lei-mai-multe-companii-au-transferat-povara-catre-clienti-iar-euro-a-atins-maximul-istoric","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=168847","title":{"rendered":"Prima lun\u0103 cu Ordonan\u0163a 114 pe mas\u0103: Bursa de la Bucure\u015fti a sc\u0103zut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara c\u0103tre clien\u0163i iar  euro a atins maximul istoric"},"content":{"rendered":"<p>\n\u201eNu putem tr\u0103i izola\u0163i unii de al\u0163ii. Nu poate exista un guvern \u00eenchis \u00een ni\u015fte camere de unul singur \u015fi care s\u0103 ia decizii care ne privesc pe to\u0163i\u201d, spune Drago\u015f Ro\u015fca, pre\u015fedintele Romanian Business Leaders (RBL), o asocia\u0163ie care reune\u015fte o comunitate de antreprenori \u015fi manageri din Rom\u00e2nia, \u00een cadrul unui eveniment organizat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, ce a avut ca tem\u0103 efectele economice ale OUG 114 dup\u0103 prima lun\u0103 de la intrarea \u00een vigoare, precum \u015fi modul \u00een care antreprenorii v\u0103d proiectul de buget anun\u0163at de guvern.<\/p>\n<p>\n\u201eOUG 114 este m\u0103rul discordiei \u015fi al problemelor cu care se confrunt\u0103 mediul economic, dar \u015fi cel politic\u201d, spune Drago\u015f Ro\u015fca.<\/p>\n<p>\nAc\u0163iunile guvernamentale luate \u00een lipsa unui dialog cu mediul de business deruteaz\u0103 antreprenorii \u015fi investitorii, care nu mai \u015ftiu la ce costuri s\u0103 se a\u015ftepte, ce anume ar putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u015fi \u00een ce form\u0103. Astfel, OUG 114 pune sub stres mediul de afaceri rom\u00e2nesc, care ia pozi\u0163ie \u015fi critic\u0103 hibele ordonan\u0163ei din decembrie 2018.<\/p>\n<p>\nAnali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 noile modific\u0103ri fiscale determin\u0103 sc\u0103derea profitabilit\u0103\u0163ii \u015fi a veniturilor companiilor, sc\u0103deri care pot duce la oprirea sau \u00eengreunarea investi\u0163iilor. De asemenea, \u015fi \u015feful Romgaz a ie\u015fit public cu estim\u0103ri preliminare conform c\u0103rora at\u00e2t cifra de afaceri, c\u00e2t \u015fi profitabilitatea companiei vor sc\u0103dea cu 20-25% \u00een 2019.<\/p>\n<p>\nPe pia\u0163a de capital, brokerii consider\u0103 c\u0103 am\u00e2narea public\u0103rii bugetului a tras \u00een jos bursa local\u0103. Companiile listate la Bucure\u015fti au pierdut 12 miliarde de lei din capitalizare de la Ordonan\u0163a 114, echivalentul a 7,5%, ajung\u00e2nd astfel la 149 de miliarde de lei.<\/p>\n<p>\nReprezentan\u0163i ai companiilor au comparat ordonan\u0163a din decembrie cu alte ordonan\u0163e pe care guvernul le-a introdus de-a lungul timpului \u015fi la care a renun\u0163at \u00een scurt timp sau nu au fost adoptate de Parlament tocmai pentru c\u0103 au prezentat multe hibe. Taxa pe st\u00e2lp, acciza la carburant, split TVA-ul, transferul contribu\u0163iilor de la angajator la angajat sunt doar c\u00e2teva dintre m\u0103surile men\u0163ionate. Acele taxe mergeau c\u0103tre prim\u0103rii, care au constatat c\u0103 duc lips\u0103 de bani. Astfel, constituirea noului buget, de anul acesta, d\u0103 na\u015ftere la mari tensiuni \u00een zona politic\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte administra\u0163ia public\u0103 local\u0103.<\/p>\n<p>\nCompaniile rom\u00e2ne\u015fti,&nbsp;fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu OUG 14<\/p>\n<p>\nDrago\u015f Petrescu, pre\u015fedinte \u015fi fondator City Grill \u015fi membru \u00een boardul RBL, consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 ordonan\u0163\u0103 a fost marketat\u0103 ca fiind o ac\u0163iune \u00eempotriva l\u0103comiei companiilor, cu predilec\u0163ie a companiilor str\u0103ine, dar aceasta este o promovare fals\u0103. Petrescu spune c\u0103, \u00een realitate, companiile rom\u00e2ne\u015fti vor fi cel mai afectate, prin cre\u015fterea cheltuielilor de finan\u0163are, dar \u015fi, \u00een mod indirect, prin oprirea investi\u0163iilor.<\/p>\n<p>\nCosturile suplimentare pe care le au companiile nu pot fi suportate de cre\u015fterea pre\u0163ului serviciilor sau produselor. \u201eRa\u0163ional, pentru bugetul pe 2019 avem trei puncte importante de cre\u015fteri de cost. Unul pleac\u0103 de la costul valutar, cu o inciden\u0163\u0103 \u00eentre 5% \u015fi 10% (costuri cu materii prime, costuri cu servicii, tot ce \u00eenseamn\u0103 import \u015f.a.). Apoi, costul cu resursa uman\u0103, \u00eentre 10% \u015fi 15%, pe fondul cre\u015fterii bazei salariului minim pe economie. Trei, costurile cu energia, pe care noi le-am estimat \u00eentre 20% \u015fi 30% pe tot anul\u201d, spune antreprenorul, care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 nu ne mai putem g\u00e2ndi la investi\u0163ii at\u00e2t timp c\u00e2t marja de profitabilitate este ast\u0103zi, cel pu\u0163in \u00een prognoz\u0103, aproape de 0.<\/p>\n<p>\nF\u0103r\u0103 5G din cauza politicului<\/p>\n<p>\nPrimele reac\u0163ii din partea companiilor de telecomunica\u0163ii arat\u0103 c\u0103 acestea nu mai vor s\u0103 participe la licita\u0163ia privind tehnologia 5G, \u201epentru c\u0103 nimeni nu poate s\u0103 fac\u0103 o investi\u0163ie at\u00e2t de mare at\u00e2t timp c\u00e2t nu \u015ftie care va fi cadrul legislativ clar pe urm\u0103torii 10-15 ani\u201d, spune Drago\u015f Ro\u015fca. Investi\u0163iile \u00een fibr\u0103 optic\u0103 de acum 15-20 de ani fac ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie ast\u0103zi extrem de competitiv\u0103 \u00een acest domeniu. Acele investi\u0163ii au pus bazele unei industrii IT care la acest moment \u00eenseamn\u0103 aproape 10% din PIB-ul Rom\u00e2niei. Dac\u0103 investi\u0163ia \u00een tehnologia 5G ar fi ratat\u0103 pe fondul OUG 114, alte \u0163\u0103ri ar putea face acest pas \u00eenaintea noastr\u0103. \u201eNe vom trezi peste 4-5 ani c\u0103 nu mai suntem acea destina\u0163ie bun\u0103 de investi\u0163ii\u201d, spune Drago\u015f Ro\u015fca.<\/p>\n<p>\nKilometri de autostr\u0103zi,&nbsp;din nou \u00een a\u015fteptare<\/p>\n<p>\nIndustria cimentului \u015fi a fier-betonului nu intr\u0103 sub inciden\u0163a ordonan\u0163ei, fiind vorba despre materiale semifabricate, dar efectele acesteia se simt \u015fi \u00een sectorul construc\u0163iilor. Conform produc\u0103torilor de materiale de construc\u0163ii \u015fi constructorilor, faptul c\u0103 guvernul recunoa\u015fte sectorul construc\u0163iilor ca sector de prioritate na\u0163ional\u0103 este o m\u0103sur\u0103 binevenit\u0103.<\/p>\n<p>\nMihai Rohan, pre\u015fedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, spune c\u0103 1 euro investit \u00een construc\u0163ii atrage \u00een economia pe orizontal\u0103 circa 3 euro. Este o m\u0103sur\u0103 foarte binevenit\u0103, dar nu suficient\u0103, spune acesta. \u201eDin bugetul recent, studiile de fezabilitate pentru autostrada A7 nu s-au finalizat, autostrada A8, care a fost decis\u0103 de Parlament, nu s-a bugetat nici ea \u015fi suntem \u00een urm\u0103 cu 400 de kilometri de cale ferat\u0103 pentru anul 2017 fa\u0163\u0103 de angajamentele luate \u00een cadrul UE\u201d, spune Mihai Rohan.<\/p>\n<p>\n\u201eStabilirea acelui plan de 80% din cifra de afaceri pe acele domenii CAEN, vreo 16 la num\u0103r, este arbitrar\u0103. Alt\u0103 n\u0103zb\u00e2tie este stabilirea cifrei de afaceri lunar \u015fi cumulat la \u00eenceputul anului. \u00cen ianuarie, februarie, martie, \u00een sectorul construc\u0163iilor nu prea exist\u0103 activitate\u201d, spune Mihai Rohan, care a afirmat c\u0103 o alt\u0103 idee la care s-au g\u00e2ndit ar fi suspendarea aplic\u0103rii Ordonan\u0163ei 114 p\u00e2n\u0103 anul viitor, timp \u00een care se pot observa toate consecin\u0163ele pe care le are o astfel de abordare.<\/p>\n<p>\nMai pu\u0163ine finan\u0163\u0103ri<\/p>\n<p>\n\u00cen sectorul financiar-bancar, impactul major se resimte \u00een r\u00e2ndul finan\u0163\u0103rilor. Tiberiu Moisa, directorul general adjunct al B\u0103ncii Transilvania, spune c\u0103 accesul la finan\u0163are nu este constant, este foarte bun \u00een zona de v\u00e2rf \u015fi este foarte modest la baz\u0103, unde doar \u00een ultimii trei ani Banca Transilvania a finan\u0163at peste 50.000 de IMM-uri mici.<\/p>\n<p>\n\u201eAccesul la finan\u0163are este dependent de profit \u015fi de capacitatea de dezvoltare a institu\u0163iilor financiare. \u00cen momentul \u00een care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii \u015fi, implicit, modul \u00een care institu\u0163iile financiare sus\u0163in economia \u015fi societatea rom\u00e2neasc\u0103. Dac\u0103 sectoarele transversale, care sus\u0163in toate celelalte sectoare pentru a crea valoare ad\u0103ugat\u0103, \u00ee\u015fi reg\u00e2ndesc bugetele ca s\u0103 poat\u0103 sus\u0163ine financiar acest nivel excesiv de tax\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 mai pu\u0163ine investi\u0163ii, fapt care atrage mai pu\u0163in\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 \u00een \u00eentreg lan\u0163ul valoric din economie. Ce investim ast\u0103zi face diferen\u0163a m\u00e2ine, iar dac\u0103 sectoarele transversale nu pot investi doar ca s\u0103 poat\u0103 sus\u0163ine o tax\u0103 suplimentar\u0103, atunci avem o economie mincinoas\u0103\u201d, spune \u015feful adjunct al BT, care are convingerea c\u0103 OUG 114 va avea \u00een 2020 cu totul alt\u0103 form\u0103 dec\u00e2t cum arat\u0103 ast\u0103zi, pentru c\u0103 este injust\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru economie \u015fi este contraproductiv\u0103.<\/p>\n<p>\nCosturi mai mari&nbsp;cu factura de energie<\/p>\n<p>\nLa nivel energetic, \u00een urma restr\u00e2ngerii veniturilor pe care companiile din energie le au pentru energia v\u00e2ndut\u0103 consumatorilor casnici, efectul final este, cel mai probabil, cre\u015fterea pre\u0163urilor c\u0103tre consumatorii finali, dar \u015fi infla\u0163ia. Drago\u015f Ro\u015fca spune c\u0103 pentru companiile din servicii impactul va fi mai mic dec\u00e2t pentru companiile din produc\u0163ie.<\/p>\n<p>\nStatul rom\u00e2n a pierdut 1,16 miliarde de lei din capitalizarea companiilor din energie \u00een 2018. Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, unul din cei mai mari doi produc\u0103tori de gaze naturale din Rom\u00e2nia \u015fi singurul controlat de stat, a f\u0103cut deja estim\u0103ri preliminare conform c\u0103rora at\u00e2t cifra de afaceri, c\u00e2t \u015fi profitabilitatea companiei vor sc\u0103dea cu 20-25% \u00een 2019, \u00een ciuda unei estim\u0103ri \u00een cre\u015ftere a produc\u0163iei de gaze.<\/p>\n<p>\nCritici au existat \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte ordonan\u0163a de la nivel guvernamental prin care se translateaz\u0103 amenzile referitoare la acest subiect de la un cuantum \u00eentre 2.000 \u015fi 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri, de 3-4-5%. Acest sistem de amendare este foarte restr\u00e2ns la nivelul Uniunii Europene, domeniul concuren\u0163ei fiind unul dintre pu\u0163inele \u00een care se aplic\u0103.<\/p>\n<p>\nCre\u015fterea salariului minim pe economie la 3.000 de lei este o alt\u0103 chestiune cu implica\u0163ii majore (presiune pe costuri, pe pre\u0163uri) contestat\u0103 de companii.<br \/>\nReprezentan\u0163ii businessului rom\u00e2nesc spun c\u0103 greva fiscal\u0103 nu reprezint\u0103 o rezolvare \u015fi c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 la o comunicare mai eficient\u0103 cu guvernan\u0163ii \u015fi la modific\u0103ri favorabile ale Ordonan\u0163ei 114.&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Economia rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eencheiat prima lun\u0103 sub impactul Ordonan\u0163ei 114 a Guvernului D\u0103ncil\u0103 \u2013 care impune mai multe taxe \u00een sectoarele telecom, energie, bancar \u2013 perioad\u0103 de timp \u00een care Bursa de la Bucure\u015fti a sc\u0103zut cu 12 miliarde de lei, mai multe companii au transferat povara c\u0103tre clien\u0163i prin noi taxe, euro a atins maximul istoric, iar mediul de afaceri, \u00een pofida unor lu\u0103ri de pozi\u0163ii destul de dure, \u00eenc\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 se a\u015feze la masa discu\u0163iilor cu guvernan\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[306,7216,4126,201,14459,32517,150,9,8907,31465,334,27054,31102,161,8553,19524,19981,80,86,8327,7262,6279,19707,32813],"class_list":["post-168847","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bucuresti","tag-bursa","tag-clienti","tag-companii","tag-discutii","tag-economia-romaneasca","tag-energie","tag-guvern","tag-impact","tag-impunere","tag-incheiere","tag-maxim-istoric","tag-mediul-de-afaceri","tag-miliarde","tag-ordonanta","tag-oug","tag-perioada","tag-refuz","tag-reusita","tag-scadere","tag-taxe","tag-telecom","tag-timp","tag-transferare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=168847"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/168847\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=168847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=168847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=168847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}